marți, 19 noiembrie 2019

Bucureştiul, sub asediu de cleştar – Ploaia din mijlocul iernii (freezing rain)




 
A fost odată un Bucureşti de basm.
A fost, şi doar la suprafaţă. Căci fenomenul privit din interiorul plantelor/arborilor afectaţi e de jale. Cu tendinţe de apocaliptic.

Ce s-a întâmplat?
S-a întâmplat un fenomen rar. Care în terorie sună aşa: „Picăturile de ploaie devin suprarăcite în timp ce trec printr-un strat de aer sub temperatura de îngheț, la sute de metri deasupra solului, apoi îngheață la impact cu orice suprafață pe care o întâlnesc, inclusiv sol, copaci, fire electrice, aeronave și automobile.
Gheața rezultată, numită polei, se poate acumula la o grosime de câțiva centimetri și acoperă toate suprafețele expuse.” (zice ro.wikipedia.org)

Oamenii suferă îngrozitor în urma ploii îngheţate – câteva amănunte concrete, spre finalul articolului.

În engleză, ploaia îngheţată o găsiţi ca „freezing rain”.
În ianuarie 2019, au fost afectate de „freezing rain” 16 judeţe şi municipiul Bucureşti.
Fenomenul „freezing rain” este des întâlnit în Canada. În decembrie 2009, în provinciile Ontario şi Québec, sute de mii de persoane nu au avut curent electric aproape o săptămână.

Partea plină a paharului o reprezintă miile de cadre de cleştar surprinse. Cu luciri de basm, în lumea împietrită în gheaţă.
Să ne bucurăm, zic! Şi să povestim...

miercuri, 6 noiembrie 2019

Hopa-ţop pe creasta Făgăraşului: Vârful Şerbota, Custura Sărăţii, Vârful Negoiu, Acul Cleopatrei





Traseu:
*Mai sus de cariera de marmură Porumbacu de Sus – Valea Porumbacului – Cabana Negoiu – Muchia Şerbotei – Vârful Şerbota – Custura Sărăţii – Şaua Cleopatrei – Vârful Negoiu – Şaua Cleopatrei – Acul Cleopatrei – Piatra Prânzului – Valea Sărăţii – Drumul Zmeilor – Cabana Negoiu – în apropierea carierei de marmură


Aaaaai, Custura Sărăţii!
Ce-o mai vânam eu!

Mă sună Cornelia miercuri, îmi spune că merge pe munte, eu prind momeala mai mult decât instantaneu.
„Poţi să faci rost de-o maşină?”
„(?!?!?!) ăăăă... nu... Fă-mi în ciudă – unde mergeţi?”
„Hai, lasă... dacă nu poţi...”
„Unde??”
Bănuiam io ceva, dar n-aveam curajul să rostesc tare.

joi, 12 septembrie 2019

Sus, în aer: Am zburat peste creasta Pietrei Craiului şi deasupra Bucegilor!





...şi a venit ziua în care!

Bine zicea Alex, acum nişte luni, când survola crestele încă lăcuite în alb ale Pietrei Craiului şi ale Bucegilor.
Ochii mari, adrenalină acumulată, o poftă nebună.

... şi surpriza lui Alex, dintr-o sâmbătă după-amiază: Zburăm!

Eu, care nici cu avionul ăla mare nu mă ridicasem de la sol până acu’!
O mică experienţă zburătăcită aveam la activ, în cele 10-15 minute deasupra Poienii Braşov, acum peste 15 ani, cu un elicopter. Şi-atât.

Acolo, sus, în aer, nu ştiam ce să fac mai întâi: să mă entuziasmez - verbal sau nu - cu „wow” infinit, să filmez, să pozez, să rămân cu gura căscată şi cu wow-urile pe interior la siluetele crestei Pietrei Craiului şi ale Bucegilor, să-mi întipăresc bine-bine în memorie TOTUL...
TOTUL, în cele puţin peste 30 de minute.

Sigur sunteţi curioşi ce şi cum. Nu?

sâmbătă, 20 iulie 2019

Transalpina – Varful Parangul Mare (2519 m), pe creasta Muntilor Parang. Acoperisul Olteniei, al patrulea varf din Romania





Traseu:
*Șaua Urdele – Vârful Iezer – Șaua Iezerului – pe sub Vârful Mohoru – Șaua Mohoru – pe sub Vârful Pleşcoaia – Șaua Pleșcoaia – Vârful Setea Mare – Vârful Setea Mică – Șaua Piatra Tăiată – pe sub Vârful Piatra Tăiată – Șaua Ghereșu – pe sub Vârful Ieșu – Șaua Ieșu – pe sub Vârful Pâcleşa – Vârful Gruiu – Şaua Gruiu – Vârful Parângul Mare şi retur


Doar am... zgâriat, până acum, poarta Munţilor Parâng, n-am şi intrat cum se cuvine.
Din Rânca, m-am căţărat de câteva ori pe Vârful Păpuşa, 2135 m altitudine – e moţul ăla (piramida) de se vede din şosea şi din toată Rânca (1600 m).
În timpuri străvechi, am apucat să văd fără asfalt Transalpina la înălţime. Transalpina, drum vechi de altfel, construit de romani se spune.