vineri, 11 septembrie 2020

Trasee din Păltiniş – Iezerul Mare şi Vârful Cindrel (2244 m), pe creastă





Traseu:
Păltiniş (telescaun) – Izvorul Dorul Clujului – Poiana Găujoara – Şaua Bătrâna – Şaua Rozdeşti – Vârful Rozdeşti – Şaua Şerbănei – pe sub Vârful Niculeşti – Şaua Cânaia – Iezerul Mare – Vârful Cindrel şi retur


Dacă sunteţi din zona Sibiului sau alegeţi să vă petreceţi concediul în prima staţiune montană de pe teritoriul României – datează din 1894! –, aveţi la dispoziţie o mulţime de posibilităţi ca să nu staţi locului.
Puneţi la socoteală şi că vă aflaţi într-una dintre aşezările de agrement situate cel mai sus din ţară: 1442 de metri.

Cu ani în urmă, Munţii Cindrel purtau denumirea Munţii Cibin sau Munţii Sibiului.
În 1907, geograful Emmanuel de Martonne (1873-1955) propunea ca Munţii Cibin să se numească „Munţii Cindrel”, după vârful dominant. Ideea a fost reluată de Vintilă M. Mihăilescu (1890-1978), în 1963.
Legenda ne povesteşte că numele muntelui ar veni de la feciorul baciului Cindrea, pe care îl chema Cindrel.

Azi eu vă povestesc despre cel mai dificil traseu pe care îl puteţi parcurge cu pornire din staţiunea Păltiniş, Sibiu.
E şi cel mai înalt vârf din Munţii Cindrel (Munţii Cîndrel), care ne găzduiesc – Vârful Cindrel, 2244 m altitudine pe borna oficială (2245 m, după unele surse).


luni, 15 iunie 2020

Ispitele narciselor din Munţii Baiului




Traseu:
*Gara Sinaia – Valea Rea – „Poiana Narciselor” – Culmea Cumpătu – Sinaia


Sunt ultimii stropi de primăvară, însă e prima tură după trei luni moarte; nu mă faceţi să pomenesc cuvântul „pandemie”.
Începem sezonul cu o maaaare dorinţă împlinită: Narcisele din Baiului. Un (alt) obiectiv pe care îl vânez de nişte timp (ca să nu zic ani).


miercuri, 20 mai 2020

Drumeţie de sărbătoare - La mare, altfel




Traseu:
*Năvodari – Mamaia – Faleza Constanţa – Gara Constanţa


Vă e dor de mare? Şi mie.
Da’ de marea aşa.

Omul preferă să meargă la mare vara. Plajă, baie, alte alea.
Unii preferă marea în linişte. E oximoron de-a binelea
Eu prefer să... drumeţesc în linişte la malul mării. Pe ploaie, pe vânt, la cinci grade, la zero grade, totuna.

Atunci era ploaie, era toamnă.
Azi e soare şi... e mai cald ca atunci.

luni, 4 mai 2020

Cu copilu’ in Cheile Rasnoavei si la Poiana Secuilor (Muntii Postavaru)




Traseu:
*Timişu de Sus – Şaua/Spinarea Calului – Valea cu Noroi – Poiana Inului – Cheile Râşnoavei – Cabana Poiana Secuilor – Cabana Trei Brazi – Predeal

Recuperez vara toamna.
(ce n-am putut face din motive de sănătate şi... de vreme vara fac în anotimpul cel mai colorat)

De dus pe Andrei voiam să-l duc pe munte, voia şi el. Însă unde?
„Cheile Râşnoavei”, am decretat, după răs-răsfoiri de Sfântul Internet.
Poa’ să pară nu-ştiu-cum, însă eu nu le-am văzut la faţă (aka stâncă) până în momentul de faţă.

Erau doi ani de secetă pentru copil, ultima păţanie înregistrându-se pe Piatra Mică a Craiului.
L-am anunţat pe Andrei pe după-amiază, cu câteva ore înainte de plecare.
De încălţat a avut nişte ghetuţe susţinătoare de gleznă, mai... de stradă, aşa. S-au făcut praf după cei 20 de kilometri şi mai bine de mărşăluială; bine c-au ţinut pân’ la final.

joi, 30 aprilie 2020

Piatra Craiului: Valea Crăpăturii – Piatra Mică





(continuare de AICI)
 
Traseu:
*Valea Crăpăturii – Şaua Crăpăturii – Vârful Piatra Mică –Monumentul Eroilor – Poiana Zănoaga – Fântâna lui Botorog – Cabana Gura Râului – Zărneşti

Munţii Piatra Craiului sunt împărţiţi în Piatra Mică, Piatra Piatra Craiului Mare (cu creasta sudică şi creasta nordică, separate de Vârful La Om) şi Pietricica – creasta ultimelor două e continuă.

Piatra Mică reprezintă baza pentru ascensiunile pe creasta sudică a Pietrei Craiului şi pe creasta nordică a Pietrei Craiului.
Noi ne facem încălzirea pentru nordica de mâine.