Teoretic, cele două ipostaze de mai sus nu au vreo legătură între ele.
Practic, ea apare în filmul brazilian O outro lado
do rua – în engleză The Other Side of the Street.
Şi
acum vine (o altă) parte interesantă: O outro lado do rua are ca premisă
hitchcock-ianul Rear
Window/În spatele ferestrei, 1954, cu James Stewart şi Grace Kelly ŞI
remake-ul din 1998 cu Christopher Reeve şi Daryl Hannah.
Lucrurile
se schimbă un pic: în loc de un el care spionează avem o ea.
În
locul unei afecţiuni care ţintuieşte personajul principal într-un scaun cu
rotile, O outro lado do rua ne oferă
o femeie sănătoasă, plină de viaţă. Care face parte dintr-un grup de „pensionari
informatori”, sub numele de cod Albă-ca-Zăpada.
În Rear Window, protagonistul o avea alături pe iubita lui
(inegalabila Grace Kelly, ulterior Prinţesă de Monaco).
În producţia braziliană, eroina este singură. Aşa a ales ea.
Este divorţată şi îşi trăieşte singurătatea
vârstei – are peste 60 de ani. Este autoritară şi rece.
REGINA socializează cu... animalul ei de companie,
o căţeluşă. Are un fiu, dar nu vorbeşte cu el.
REGINA (formidabila Fernanda Montenegro) toarnă la
Poliţie diverşi infractori. Pentru asta, nu ezită să frecventeze cluburile
destinate, prin definiţie, tinerilor.
Iar
Poliţia se foloseşte de informaţiile ei – şi ale altora ca ea – pentru a aresta
infractori.
Într-o
zi, iscodind ea aşa, plictisindu-se în singurătatea
ei, Regina vede
cum vecinul de vizavi îşi... omoară soţia.
Poliţia
vine, dar totul pare în regulă. Femeia a murit, într-adevăr, dar...
Regina o ţine una şi bună. A fost crimă! Însă lucrurile nu
se mişcă deloc.
Aşa
că ia pe cont propriu investigaţia.
De
aici, tensiunea hitchcockiană începe să se rupă,
uşor-uşor. Doza de suspans există,
însă, o dată ce filmul avansează, devine un alt... supasns... de o altă natură.
O să vedeţi. ☺
Tensiunea NU dispare.
O
outro lado do rua ia, de la un
moment dat, o cu totul altă turnură decât Rear Window.
Devine...
mai UMAN. Delicat.
ROMANTISM
LA VÂRSTA A TREIA
O
outro lado do rua face o
incursiune în ceea ce înseamnă înaintarea
în vârstă şi singurătatea.
Doi oameni singuri şi deloc tineri încearcă să
(re)descopere hăţişurile dragostei. Şi să ajungă... în luminiş.
O
outro lado do rua are cumva două
părţi distincte, dar care se leagă atât de firesc, încât nu le poţi despărţi.
Da, Regina se îndrăgosteşte, în ciuda tuturor
împotrivirilor pe care încearcă să şi le scoată în cale. În ciuda suspiciunilor
pe care le are încă.
Noroc cu insistenţele lui CARMAGO (Raul Cortez, 1932-2006, pe care îl cunosc din serialul brazilian cu o
realizare deosebită, dincolo de intrigile uşor „trase de păr”, Terra
Nostra din 1999).
POVESTEA celor doi oameni singuri este duioasă, profundă şi REALĂ.
Iar dialogurile au SPUMA necesară pentru a relaxa şi pentru a... atrage privitorul.
Regina trece prin transformări subtile, iar Fernanda Montenegro redă dilemele
Reginei cu eleganţa unei mari doamne a cinematografiei.
FERNANDA
MONTENEGRO PE SCURT
Teatru, film, televiziune - Fernanda Montenegro
este maestră în toate.
Este
„prima doamnă a teatrului brazilian” şi „prima doamnă a televiziunii
braziliene”.
Fernanda
Montenegro s-a născut pe 16 octombrie 1929, în Rio de Janeiro. Numele ei real este Arlette Pinheiro Esteves da Silva.
(„Fernanda”
e simplu şi frumos, iar „Montenegro” era numele doctocului
familiei – aceasta este originea numelui de scenă.)
Fernanda
Montenegro este prima şi singura actriţă din Brazilia care a avut onoarea de a fi
nominalzată la Oscar (rol principal) – pentru Central do Brasil/Central
Station/Gata Centrală, 1998, unde era o femeie şi mai... singură decât
în O outro lado do rua.
De
asemenea, pentru rolul din Central do Brasil, Fernanda Montenegro a fost
nominalizată la Globul de Aur şi la Festivalul de la Berlin. A câştigat „doar” Ursul de Argint pentru rol – acordat
pentru regie şi cel mai bun actor; Ursul de Aur este rezervat celui mai bun film.
A
pierdut în faţa lui Gwyneth Paltrow, în Shakesperare in Love, la Oscar. Ciudată
alegere a Academiei...
La
Globuri a fost învinsă de Cate
Blanchett în Elizabeth.
O
altă producţie cunoscută a Fernandei Montenegro
este Love
in the Time of Cholera/Dragoste în
vremea holerei, 2007, deloc
reuşita ecranizare a cărţii
omonime a lui Gabriel
Garcia Marquez.
Recent, în 2013, Fernandei Montenegro a câştigat Premiul Emmy Internaţional (International Emmy Award), pentru cea mai mai bună actriţă din filmul pentru televiziune Doce de Mãe/Sweet Mother.
A fost căsătorită, timp de 54 de ani, cu Fernando Torres, actor şi regizor, care
a decedat în 2008.
Copiii
lor se învârt tot în lumea artistică:
Fernanda Torres a câştigat Premiul
pentru cea mai bună actriţă la Cannes,
în 1986, iar băiatul, Cláudio Torres,
este regizor.
ECRANIZARE
şi REGIE
Revenind la O
outro lado do rua, acesta este o
ecranizare a unei povestiri semnate de regizorul Marcos Bernstein.
Bernstein şi-a făcut debutul regizoral cu acest
film, la 34 de ani, el concentrându-se până atunci pe scris.
Printre altele, Bernstein este autorul scenariului
Central
do Brasil, despre care am vorbit mai sus.
La CARMEN
găsiţi alte recomandări.
chiar interesant acest film, multumim pentru recenzie, mi-a stârnit curiozitatea! o sa il caut neaparat.
RăspundețiȘtergereO duminica placuta sa ai, Ioana draga!
Eu când aud de Hitchcock „sar ca arsă"... iar Fernanda Montenegro e o prezenţă seducătoare (asta fără legătură cu acţiunea filmului de mai sus). Sunt tare curioasă dacă o să îţi placă.
ȘtergereWeekend frumos!
Ioana
Filmul din 1998, cu C. Reeve si D. Hannah mi-a placut foarte mult - si cei doi actori imi plac mult, desi unul e mort :( iar pe ea n-am mai vazut-o in filme recenta, dar am vazut cum arata dupa operatiile estetice :(
RăspundețiȘtergereMa gandesc ca... doamna a vazut, probabil, cum vecinul si-a ajutat sotia suferinda... :) Cred ca va trebui sa gasesc timp sa aflu daca am ghicit. :)
Iti doresc o zi super!
Citeam, în completarea documentării mele despre autism, că Daryl Hannah trăieşte cu sindromul Asperger. Bine, nu asta o fi cauza pentru care cariera ei a luat-o la vale sau e pe undeva pe acolo.
ȘtergereCât despre filmul de faţă, nu îţi pot dezvălui nimic :)
Ioana
O capodopera cinematografica.
RăspundețiȘtergereEi... n-aş ajunge chiar până acolo, dar e un film interesant, de urmărit.
Ștergere