Racos, coltul cu nestemate: vulcan, coloane de bazalt, lac de smarald si castel (Muntii Persani)

(un fel de continuare de AICI)

Când colegii de suferinţă din tura de Cheile Vârghişului – Peştera Mare de la Mereşti au început să pronunţe „Racoş”, nici n-au apucat să termine şi eram prima pe listă.

Racoşul cel plin de obiective era varianta lor de întoarcere spre case – opt oraşe ale României, nu multe ☺. Doar eu m-aş înhăma la un mic-mare ocol, pentru ceilalţi e în drum.

De ce-am izbucnit de nebună şi nici n-am vrut să aud de altă variantă de umplere a ultimei zile de şedinţă?

Fiindcă, în 2014, la întoarcerea din concediul prin România, am insistat să dăm o fugă la Racoş, ca să minunez eu (şi să se minuneze şi Ion) de înghesuiala de sculpturi ale naturii pe metru pătrat din satul parcă uitat de lume al judeţului Braşov.

Fiind „fugă” pe bune, n-am rămas cu ochii ţintă decât la coloanele de bazalt – le-am găsit greu şi după o mie o sută de întrebări la localnici. Restanţa aia cu Lacul de smarald şi Vulcanul stins m-a sâcâit ceva timp de trei ani şi jumătate. Noroc cu ardelenii ăştia...

☺ N-am dat toţi cei de la Vârghiş raportul şi la Racoş, dar am fost destui, chiar dacă (mai) împrăştiaţi.

Deci, vă urez bun venit în Vestul Sălbatic al României!

Data: 3 decembrie 2017

De la Vârghiş, cam o oră ne ia să pătrundem în vestul Munţilor Perşani – la Vârghiş ne aflam în partea nordică a lor.

☺ Între Braşov şi Sighişoara, pe DN 13/E60, facem dreapta în apropiere de Hoghiz.

Ne instalăm în comuna Racoş, la capătul vestic al defileului Oltului.

În Transilvania circulă atât maghiara (Racoș pentru ei e Alsórákos), cât şi germana (Krebsenbach i se spune), iar traducerea aproximativă ar fi „Pârâul Racilor”.

☺ În defileul Oltului, din hotarul din amonte al Racoşului, spre Augustin, se afla o mare aşezare dacică, cu temple asemănătoare celor de la Sarmizegetusa Regia. Din păcate, nu există structuri vizibile la suprafaţa solului.

(sursa: art-historia.blogspot.ro)

La vreo doi kilometri de satul Racoş, păşim în Complexul Geologic de la Racoş – erupţiile bazaltice din perioada cuaternară de aici reprezintă ultimele manifestări vulcanice de pe teritoriul ţării noastre. Au avut loc cu jumătate de milion – două milioane de ani în urmă.

Pe dealurile Racoşului, până la vulcan

Bianca, versiunea zâmbitoare

 Vulcanul stins de la Racoş

Ca să rămânem în nota începutului: Bine aţi venit pe Marte!

Geologii sunt de părere că locul este asemănător cu ceea ce se găseşte la Vulcanul Etna din Italia – aproximativ 3340  m înălţime, cel mai activ vulcan din Europa.

În Sicilia şi la Racoş există aceleași tipuri de roci și culori.

☺ Din craterul vulcanului de la Racoş s-a exploatat zgura. În prezent, această activitate a fost sistată, zona fiind protejată.

„Este o zonă deosebit de spectaculoasă, ceea ce găsim acolo este ca o carte deschisă, în care putem citi istoria celui mai recent vulcan de pe teritoriul României, care a erupt în urmă cu circa un milion de ani. Mai spectaculos este faptul că la scrierea acestei cărți au participat atât forțele inimaginabile ale naturii dezlănțuite, cât și forța buldozerelor care au exploatat zgura vulcanică și care au ajutat la reliefarea unei structuri vulcanice perfecte.”

Dorina Stanciu, profesoară de geografie

Neck-ul vulcanic are 80-100 de metri înălţime. Diametrul conului este de aproximativ 400 de metri.

 

Verdele supravieţuitor

Oamenii de la vulcan

Tibi

Iudit şi Lucia

Andrei şi Bianca

Zgribulici

Gaşca (fără Tibi)

Lacul de smarald de la Racoş (Lacul Brazi)

Dacă nu erau suficiente amintirile-spectacol din Cheile Vârghişului şi din Peştera Mare de la Mereşti, o ploaie torenţială în toată regula ne-a dat binecuvântarea.

Picăturile au răsărit, parcă de nicăieri – direct pe soare – încă de la ocolul vulcanului.

Aşa că o să vedeţi Lacul de smarald şi coloanele de bazalt înecate în apă.

După închiderea exploatării, în Cariera de bazalt Brazi de la Racoş s-a format un lac – Lacul Brazi. E o poveste asemănătoare Lacului Iacobdeal din Dobrogea.

I s-a spus Lacul de Smarald datărită culorii pe care o capătă sub strălucirea luminii.

☺ Când ajungeţi la intersecţie, spre stânga găsiţi Lacul de Smarald, iar pe dreapta – Coloanele de bazalt.

☺ Lacul de Smarald are 400 metri în diametru şi este adânc de aproximativ 10 metri.

La fel ca la Iacobdeal, se recomandă un tur al lacului. De data aceasta, sunteţi răsplătiţi cu privelişti asupra satului Racoş şi văilor din zonă.

Coloanele de bazalt de la Racoş – „Orga de piatră”

☺ Au luat naştere în urma răcirii rapide a lavei, formată datorită erupţiilor vulcanice.

☺ Înălţimea Coloanelor de bazalt de la Racoş este de 10-15 metri, iar lungimea – de 30 de metri.

☺ În această zonă au existat două cariere de bazalt. Sunt cele mai vechi exploatări de bazalt din zona Munţilor Perşani – au început în anii 1880 şi s-au încheiat în anii 1990.

Pe pereţii primei cariere se află impresionantele coloane de bazalt.

☺ Coordonate GPS: 46.034180, 25.409201.

☺ În cazul în care credeţi în „legende” de acest fel, aveţi în vedere că despre Coloanele de bazat se spune că emană energie pozitivă – starea de sănătate a celui care stă în preajma lor se îmbunătăţeşte.

Fotografii ale coloanelor de bazalt de la Racoş pe soare (moleşitor) găsiţi AICI.

Dacă doriţi să admiraţi întreaga zonă de sus, urcaţi pe Vârful Tipia Racoşului (aproximativ 820 m altitudine).

Tipia este o colină cu vârful teșit, având forma unui trunchi de con.

Un traseu sugerat este ponind de la Vulcanul Racoş, cu ascensiune pe vârf şi întoarcere pe drumul forestier, la Castelul Bethlen. Durează 1 oră – 1 oră şi jumătate la dus, cam tot atât la întors.

(Sursa informaţiilor: magiamuntelui.blogspot.ro)

Ştiţi ce-i aiurea la zona asta mirifică (chiar şi pe ploaie)? Nu este promovată! Atât de puţină lume cunoaşte ce se ascunde dincolo de Gara CFR Racoş... noroc cu blogurile, că mai fac puţină lumină.

Aceeaşi situaţie am întâlnit-o la Muntele şi Canionul de sare de la Praid – ne-am luat după nişte foi A4 cusute pe gardurile caselor ca să vedem minunăţia... nimic oficial!

„Totul în zona Racoş seamănă într-o mare măsură cu ceea ce am văzut pe Vulcanul Teide din Insula Tenerife. Chiar dacă la noi este la o scară mai mică, peisajul este mult mai spectaculos. Dar ceea ce este trist este faptul că la noi nu există niciun fel de amenajări turistice, în timp ce acolo există şosea până la 3200 m altitudine – nu găseşti nicio groapă în şoseaua aceea, să o cauţi cu lumânarea – iar afluxul de turisti este maxim, în timp ce la noi a trebuit să ne oprim de câteva ori sa îi întrebăm pe săteni pe unde să mergem; ba, mai mult, la început de septembrie am fost singurii turişti din zonă.”

Dorina Stanciu

 Vulcanul Teide

Fotografiile... fără ploaie de la Racoş îi aparţin doamnei Dorina Stanciu (la fel, imaginea de mai sus).

TARIFE vizitare Vulcanul stins de la Racoş, Lacul de smarald de la Racoş, Coloanele de bazalt de la Racoş

☺ Accesul este gratuit.

ALTE OBIECTIVE TURISTICE ÎN ZONA RACOŞ

Castelul Sükösd-Bethlen

Se află în centrul localităţii Racoş, pe Strada Principală, nr. 137.

A fost construit începând din 1624 de groful Sükösd, care a primit domeniul de la Gabriel Bethlen, ca recompensă pentru servicii militare oferite.

☺ „Grof” este un titlu de conte purtat în trecut de mari latifundiari din Ungaria.

Gabriel (Gábor) Bethlen (1580-1629) a fost principe al Transilvaniei în perioada 1613-1629.

Iniţial, Castelul Betlen avea rol de apărare – împotriva turcilor, dar şi a răscoalelor ţărăneşti. Ulterior, i s-a adăugat funcţia rezidenţială.

La Revoluţia de la 1848, castelul a ars în mare parte.

După 1873, a intrat în proprietatea Contelui Sámuel Teleki (1845-1916), om de cultură şi explorator, celebru pentru expedițiile sale în Africa.

În 1903, castelul şi domeniul aferent au trecut în proprietatea comunității satului Racoş. S-a propus construirea unui orfelinat, dar planurile s-au năruit.

În 1918, Sala Cavalerilor a fost demolată. În acel an, Castelul Bethlen a căpătat diverse funcţiuni – a servit ca grajd şi depozit de grâne; în 1962 intra în administrarea Cooperativei Agricole de Producţie şi era parţial demolat, pentru a facilita intrarea utilajelor grele; unul dintre turnuri este transformat în staţie de pompieri. Toate conduc la deteriorări, întărite de cutremurul din 1977. 

În anii ’90 s-au făcut unele lucrări de restaurare, neduse însă până la capăt. În prezent, Castelul Sükösd-Bethlen nu are nicio funcţie precisă.

La intrare găsiţi un număr de contact, pe care îl puteţi apela dacă doriţi să vizitaţi castelul – până în ora 17.

Puteţi ucra în turnuleţe, pentru a admira panorama asupra satului şi asupra vârfului vulcanului.

(sursa foto: monumenteuitate.org)

Fotografiile de mai jos sunt preluate de pe site-ul rupeaturistica.ro. Acolo puteţi găsi mai multe obictive de vizitat în zonă.

Biserica reformată fortificată din Racoş

Este atestată din secolul al XIII-lea.

Vulcanul Gruiu este cel mai tânăr vulcan din România – a erupt acum jumătate de milion de ani.

Stejarul din Mercheaşa este cel mai bătrân copac descoperit pe teritoriul României – gorunul are o vechime de circa 900 de ani, circumferinţa de 9,3 metri şi înălţimea de 21,3 metri.

 

(sursa foto: Facebook - Bătrânul Carpaţilor)

În Mercheaşa (comuna Homorod), la 11 kilometri de Rupea, mergeţi şi la Biserica evanghelică luterană fortificată, construită în secolul al XIII-lea, pe baza unei bazilici romane din secolul al XII-lea.

☺ În subsolul localității există un masiv de sare. Apa sărată este exploatată de localnici (prin fântâni amenajate), fiind folosită în gospodării, în special la murături.

Biserica evanghelică fortificată Homorod – unul dintre cel mai bine păstrate monumente de acest fel din sud-estul Transilvaniei, datând din acelaşi secol al XIII-lea.

☺ Fortificația care înconjoară biserica nu a fost niciodată cucerită!

Biserica unitariană fortificată de la Hoghiz

În apropierea acestei biserici medievale au existat ruinele unui castru roman – de aici s-ar fi folosit o parte din materialul de construcţie.

(sursa foto: romanianresorts.ro)

Construcţii naturale în zonă: Peştera Hoţilor (Peştera Bârlogul Ursului), Cheile Dopca, Piatra Despicată, Rezervaţia Pădurea Bogăţii.

Şi, bineînţeles, nu uitaţi de Cetatea Rupea şi de satul Viscri!

Distanţe:

☺ Din Bucureşti până la Racoş sunt 250 km;

☺ Din Braşov până la Racoş sunt 70 km;

☺ Din Vârghiş până la Racoş sunt 20 km (atenţie! distanţa este calculată în linie dreaptă – timpul efectiv de parcurgere Vârghiş-Racoş este de aproximativ o oră)

Din ciclul „ce să fac eu până am tren spre Bucureşti?”

Alternative: aşteptare în Gara Rupea – plictiseală, că la Cetate n-am timp să ajung şi să vizitez; plimbare cu maşina până la Sighişoara, să mai treacă (pe drum) timpul de vreo două ore de la plecarea din Racoş până ar ajunge trenul în zonă – la fel, n-am timp de Cetate la Sighişoara.

Între ciocan şi nicovală, ceva... Nici în car, nici în căruţă.

Eiiii, dacă ştiam eu că trenul InterRegio opreşte şi la Racoş... filosof rămâneam ☺ ăăăăă, rămâneam în gară aici şi mai exploram un pic dealurile. Probabil înnoroite acum, da’ ştiam o chestie. ☺

Aşa, m-am mai conversat cu Gelu şi Marga (şi Andrei), în maşina lor, până tocmai la Sighişoara. Deci, nimic nu se pierde! ☺

Mulţumesc pentru drum!

Cei de la CFR-ul drag mi-au vândut bilet cu loc doar până la Sinaia.

Şi, cum am eu noroc în trenurile astea de la stat, de data asta m-a luat cu rău de la bilă.

Am făcut combinaţii de „n” luate câte douăjpatru, adică m-am mutat de „n”-şpre ori de pe un scaun pe altul (de vreo două, dar dă bine exagerarea ☺) şi am reuşit să stau jos, să nu mă prăvăl pe culoar.

NOTĂ: Fotografiile sunt realizate, în colaborare, de „Poveştile mele”, Tibi, şi ceilalţi participanţi în mini-excursie.