(un fel de continuare de AICI)
Când
colegii de suferinţă din tura de Cheile
Vârghişului – Peştera Mare de la Mereşti au început să pronunţe „Racoş”,
nici n-au apucat să termine şi eram prima pe listă.
Racoşul
cel plin de obiective era varianta lor de întoarcere spre case – opt oraşe ale
României, nu multe ☺.
Doar eu m-aş înhăma la un mic-mare ocol, pentru ceilalţi e în drum.
De
ce-am izbucnit de nebună şi nici n-am vrut să aud de altă variantă de umplere a
ultimei zile de şedinţă?
Fiindcă,
în 2014, la întoarcerea din concediul
prin România, am insistat să dăm o fugă la Racoş, ca să minunez eu (şi
să se minuneze şi Ion) de înghesuiala de sculpturi ale naturii pe metru pătrat
din satul parcă uitat de lume al judeţului Braşov.
Fiind
„fugă” pe bune, n-am rămas cu ochii ţintă decât la coloanele
de bazalt – le-am găsit greu şi după o mie o sută de întrebări la
localnici. Restanţa aia cu Lacul de
smarald şi Vulcanul stins m-a sâcâit ceva timp de trei ani şi jumătate. Noroc
cu ardelenii ăştia...
☺ N-am dat toţi cei de la Vârghiş raportul şi la Racoş,
dar am fost destui, chiar dacă (mai) împrăştiaţi.
Deci,
vă urez bun venit în Vestul Sălbatic al României!
Data: 3 decembrie 2017
De
la Vârghiş, cam o oră ne ia să pătrundem în vestul Munţilor Perşani – la Vârghiş ne aflam în partea nordică a lor.
☺ Între Braşov şi Sighişoara, pe DN 13/E60, facem
dreapta în apropiere de Hoghiz.
Ne
instalăm în comuna Racoş, la capătul
vestic al defileului Oltului.
În Transilvania circulă
atât maghiara (Racoș pentru ei e Alsórákos), cât şi germana (Krebsenbach i se
spune), iar traducerea aproximativă ar fi „Pârâul
Racilor”.
☺ În defileul Oltului, din hotarul din amonte al
Racoşului, spre Augustin, se afla o mare aşezare dacică,
cu temple asemănătoare celor de la Sarmizegetusa Regia. Din păcate, nu există
structuri vizibile la suprafaţa solului.
(sursa: art-historia.blogspot.ro)
La
vreo doi kilometri de satul Racoş, păşim în Complexul Geologic de la Racoş –
erupţiile bazaltice din perioada
cuaternară de aici reprezintă ultimele manifestări vulcanice de pe
teritoriul ţării noastre. Au avut loc cu jumătate de milion – două milioane de
ani în urmă.
Pe dealurile Racoşului, până la vulcan
Bianca, versiunea zâmbitoare
Vulcanul stins de la Racoş
Ca
să rămânem în nota începutului: Bine aţi venit pe Marte!
Geologii
sunt de părere că locul este asemănător cu ceea ce se găseşte la Vulcanul Etna din Italia –
aproximativ 3340 m înălţime, cel mai
activ vulcan din Europa.
În
Sicilia şi la Racoş există aceleași tipuri de roci și culori.
☺ Din craterul vulcanului
de la Racoş s-a exploatat zgura. În
prezent, această activitate a fost sistată, zona fiind protejată.
„Este o zonă
deosebit de spectaculoasă, ceea ce găsim acolo este ca o carte deschisă, în
care putem citi istoria celui mai recent vulcan de pe teritoriul României, care
a erupt în urmă cu circa un milion de ani. Mai spectaculos este faptul că la
scrierea acestei cărți au participat atât forțele inimaginabile ale naturii
dezlănțuite, cât și forța buldozerelor care au exploatat zgura vulcanică și
care au ajutat la reliefarea unei structuri vulcanice perfecte.”
Dorina
Stanciu, profesoară de geografie
Neck-ul
vulcanic are 80-100 de metri înălţime. Diametrul conului este
de aproximativ 400 de metri.
Verdele
supravieţuitor
Oamenii de la vulcan
Tibi
Iudit şi Lucia
Andrei şi Bianca
Zgribulici
Gaşca (fără Tibi)
Lacul de smarald de la
Racoş (Lacul Brazi)
Dacă
nu erau suficiente amintirile-spectacol din Cheile
Vârghişului şi din Peştera Mare de la Mereşti, o ploaie torenţială în
toată regula ne-a dat binecuvântarea.
Picăturile
au răsărit, parcă de nicăieri – direct pe soare – încă de la ocolul vulcanului.
Aşa
că o să vedeţi Lacul de smarald şi coloanele de bazalt înecate în apă.
După
închiderea exploatării, în Cariera de bazalt Brazi de la Racoş s-a format un
lac – Lacul Brazi. E o poveste asemănătoare Lacului
Iacobdeal din Dobrogea.
I
s-a spus Lacul de Smarald datărită
culorii pe care o capătă sub strălucirea luminii.
☺ Când ajungeţi la intersecţie, spre stânga găsiţi Lacul de Smarald, iar pe
dreapta – Coloanele de bazalt.
☺ Lacul de Smarald are 400 metri în diametru şi este
adânc de aproximativ 10 metri.
La
fel ca la Iacobdeal, se recomandă un tur al lacului. De data aceasta, sunteţi
răsplătiţi cu privelişti asupra satului Racoş şi văilor din zonă.
Coloanele de bazalt de la
Racoş – „Orga de piatră”
☺ Au luat naştere în urma răcirii rapide a lavei,
formată datorită erupţiilor vulcanice.
☺ Înălţimea Coloanelor de bazalt de la Racoş este de 10-15
metri, iar lungimea – de 30 de metri.
☺ În această zonă au existat două cariere de bazalt.
Sunt cele mai vechi exploatări de bazalt din zona Munţilor Perşani – au început
în anii 1880 şi s-au încheiat în anii 1990.
Pe
pereţii primei cariere se află impresionantele coloane de bazalt.
☺ Coordonate GPS: 46.034180, 25.409201.
☺ În cazul în care credeţi în „legende” de acest fel,
aveţi în vedere că despre Coloanele de bazat se spune că emană energie pozitivă
– starea de sănătate a celui care stă în preajma lor se îmbunătăţeşte.
Dacă
doriţi să admiraţi întreaga zonă de sus, urcaţi pe Vârful Tipia Racoşului (aproximativ 820 m altitudine).
Tipia este o colină cu vârful teșit, având
forma unui trunchi de con.
Un
traseu sugerat este ponind de la Vulcanul Racoş, cu ascensiune pe vârf şi
întoarcere pe drumul forestier, la Castelul Bethlen. Durează 1 oră – 1 oră şi
jumătate la dus, cam tot atât la întors.
(Sursa informaţiilor: magiamuntelui.blogspot.ro)
Ştiţi
ce-i aiurea la zona asta mirifică (chiar şi pe ploaie)? Nu este promovată! Atât de puţină lume cunoaşte ce se ascunde
dincolo de Gara CFR Racoş... noroc cu blogurile, că mai fac puţină lumină.
Aceeaşi situaţie am întâlnit-o la Muntele
şi Canionul de sare de la Praid –
ne-am luat după nişte foi A4 cusute
pe gardurile caselor ca să vedem minunăţia... nimic oficial!
„Totul în zona Racoş seamănă într-o mare măsură cu
ceea ce am văzut pe Vulcanul Teide din Insula Tenerife. Chiar dacă la noi este
la o scară mai mică, peisajul este mult mai spectaculos. Dar ceea ce este trist
este faptul că la noi nu există niciun fel de amenajări turistice, în timp ce
acolo există şosea până la 3200 m altitudine – nu găseşti nicio groapă în şoseaua
aceea, să o cauţi cu lumânarea – iar afluxul de turisti este maxim, în timp ce
la noi a trebuit să ne oprim de câteva ori sa îi întrebăm pe săteni pe unde să
mergem; ba, mai mult, la început de septembrie am fost singurii turişti din zonă.”
Dorina
Stanciu
Vulcanul Teide
Fotografiile... fără ploaie de la Racoş îi aparţin doamnei Dorina Stanciu (la fel, imaginea de mai sus).
TARIFE vizitare Vulcanul
stins de la Racoş, Lacul de smarald de la Racoş, Coloanele de bazalt de la
Racoş
☺ Accesul este gratuit.
ALTE OBIECTIVE TURISTICE ÎN
ZONA RACOŞ
Castelul Sükösd-Bethlen
Se
află în centrul localităţii Racoş, pe Strada Principală, nr. 137.
A
fost construit începând din 1624 de groful Sükösd, care a primit domeniul de la
Gabriel Bethlen, ca recompensă pentru servicii militare oferite.
☺ „Grof” este un titlu de conte purtat
în trecut de mari latifundiari din Ungaria.
Gabriel (Gábor) Bethlen (1580-1629) a fost principe al
Transilvaniei în perioada 1613-1629.
Iniţial, Castelul Betlen avea rol de apărare –
împotriva turcilor, dar şi a răscoalelor ţărăneşti. Ulterior, i s-a adăugat
funcţia rezidenţială.
La
Revoluţia de la 1848, castelul a ars în mare parte.
După
1873, a intrat în proprietatea Contelui Sámuel Teleki (1845-1916), om de
cultură şi explorator, celebru pentru expedițiile sale în Africa.
În
1903, castelul şi domeniul aferent au trecut în proprietatea comunității satului
Racoş. S-a propus construirea unui orfelinat, dar planurile s-au năruit.
În
1918, Sala Cavalerilor a fost demolată. În acel an, Castelul Bethlen a căpătat diverse funcţiuni – a servit ca grajd şi
depozit de grâne; în 1962 intra în administrarea Cooperativei Agricole de
Producţie şi era parţial demolat, pentru a facilita intrarea utilajelor grele;
unul dintre turnuri este transformat în staţie de pompieri. Toate conduc la
deteriorări, întărite de cutremurul
din 1977.
În anii ’90 s-au făcut unele lucrări de restaurare, neduse
însă până la capăt. În prezent, Castelul Sükösd-Bethlen nu are nicio funcţie
precisă.
La intrare găsiţi un număr de contact, pe care îl puteţi apela
dacă doriţi să vizitaţi castelul – până în ora 17.
Puteţi ucra în turnuleţe, pentru a admira panorama asupra satului
şi asupra vârfului vulcanului.
(sursa foto: monumenteuitate.org)
Fotografiile de mai jos sunt preluate de pe site-ul rupeaturistica.ro.
Acolo puteţi găsi mai multe obictive de vizitat în zonă.
Biserica reformată fortificată din Racoş
Este atestată din secolul
al XIII-lea.
Vulcanul Gruiu este cel mai tânăr vulcan din
România – a erupt acum jumătate de milion de ani.
Stejarul din Mercheaşa este cel mai bătrân copac descoperit pe teritoriul României
– gorunul are o vechime de circa 900 de ani, circumferinţa de 9,3 metri şi înălţimea de 21,3 metri.
(sursa foto: Facebook - Bătrânul Carpaţilor)
În
Mercheaşa (comuna Homorod), la 11 kilometri de Rupea, mergeţi şi la Biserica evanghelică luterană fortificată,
construită în
secolul al XIII-lea, pe baza unei bazilici romane din secolul al XII-lea.
☺ În subsolul localității există un masiv de sare. Apa
sărată este exploatată de localnici (prin fântâni amenajate), fiind folosită în
gospodării, în special la murături.
Biserica evanghelică fortificată Homorod – unul dintre cel mai bine păstrate monumente de
acest fel din sud-estul Transilvaniei, datând din acelaşi secol al XIII-lea.
☺ Fortificația care înconjoară biserica nu a fost
niciodată cucerită!
Biserica unitariană fortificată de la Hoghiz
În apropierea acestei
biserici medievale au existat ruinele unui castru
roman – de aici s-ar fi folosit o parte din materialul de construcţie.
(sursa foto: romanianresorts.ro)
Construcţii naturale în zonă:
Peştera Hoţilor (Peştera Bârlogul Ursului), Cheile Dopca, Piatra
Despicată, Rezervaţia Pădurea Bogăţii.
Şi, bineînţeles, nu uitaţi de Cetatea
Rupea şi de satul Viscri!
Distanţe:
☺ Din Bucureşti până la Racoş sunt 250 km;
☺ Din Braşov până la Racoş sunt 70 km;
☺ Din Vârghiş până la Racoş sunt 20 km (atenţie! distanţa este calculată în linie dreaptă – timpul efectiv de parcurgere Vârghiş-Racoş este
de aproximativ o oră)
Din ciclul
„ce să fac eu până am tren spre Bucureşti?”
Alternative: aşteptare în Gara Rupea – plictiseală, că
la Cetate n-am timp să ajung şi să vizitez; plimbare cu maşina până la
Sighişoara, să mai treacă (pe drum) timpul de vreo două
ore de la plecarea din Racoş până ar ajunge trenul în zonă – la fel,
n-am timp de Cetate la Sighişoara.
Între ciocan şi nicovală, ceva... Nici în car, nici în
căruţă.
Eiiii, dacă ştiam eu că trenul InterRegio opreşte şi
la Racoş... filosof rămâneam ☺ ăăăăă, rămâneam în gară aici şi mai exploram un pic
dealurile. Probabil înnoroite acum, da’ ştiam o chestie. ☺
Aşa, m-am mai conversat cu Gelu şi Marga (şi Andrei),
în maşina lor, până tocmai la Sighişoara. Deci, nimic nu se pierde! ☺
Mulţumesc pentru drum!
Cei de la CFR-ul
drag mi-au vândut bilet cu loc doar până la Sinaia.
Şi, cum am eu noroc în trenurile astea de la stat, de
data asta m-a luat cu rău de la bilă.
Am făcut combinaţii de „n” luate câte douăjpatru,
adică m-am mutat de „n”-şpre ori de pe un scaun pe altul (de vreo două, dar dă
bine exagerarea ☺) şi am reuşit să stau jos, să nu mă prăvăl pe culoar.
NOTĂ: Fotografiile sunt
realizate, în colaborare, de „Poveştile mele”, Tibi, şi ceilalţi participanţi
în mini-excursie.
O postare cu iz SF. Adica mi-a placut!
RăspundețiȘtergereMultumesc frumos!
Un weekend excelent, iti doresc cu drag!
Chiar ai impresia că te „plimbi" printr-un film SF în Rezervaţia de la Racoş.
ȘtergereEra şi mai mult SF dacă nu ne strica ploaia planurile...
Weekend splendid!
Ioana
Imi propun de vreo doi ani sa ajung,fiind aproape de Fagaras si cineva ne povestise ,cam ce ai aratat tu pe-aici.M-ai convins ca trebuie neaparat sa merg,cand am vazut ce locuri minunate sunt .Numai bine si un weekend placut!
RăspundețiȘtergereNoi, din păcate, am prins ceva ploaie... care a diminuat un pic minunăţiile de aici.
ȘtergereĂsta e un bun motiv de revenit la primăvară!
Vă doresc să ajungeţi cât mai curând la Racoş! (şi în împrejurimi)
Si totusi "problema" accesului si promovarii in turismul autohton este cu doua taisuri (nu mai zic de cea a asfaltarii). Sunt multi turisti din afara care vin sa viziteze aceste zone (inca) salbatice, tocmai pentru ca ei nu mai au asa ceva (dupa ce au facut sosele si hoteluri la peste 3000m)...discutia pe aceasta tema este ampla (interminabila) si controversata (nu stiu daca vom putea gasi vreodata o solutie de echilibru).
RăspundețiȘtergereAveţi dreptate cu cele două tăişuri - pe de o parte, e mai bine să rămână loc sălbatic, doar pentru cei care vor să se (s)cufunde în natură; pe de altă parte, nu e OK ca asemenea frumuseţi să nu fie cunoscute de români.
RăspundețiȘtergereIoana
Niste indicatoare si o buna informare (chiar si prin localnici) sunt suficiente pentru promovarea si vizitarea locurilor.
RăspundețiȘtergereMultumesc Ioana pentru articol, faci ca obiectivele sa fie si mai cunoscute! 💐
Acum sunt mai multe indicatoare / panouri informative faţă de 2014, când am ajuns pentru prima oară în zonă.
ȘtergereŞi... cu mare plăcere! Încerc de fiecare dată să descopăr locuri noi şi să le prezint aici :)
Din punctul meu de vedere, Racoş este o zonă-nestemat, neexploatată suficient din punct de vedere turistic - mă refer la modul profesionist.
Frumos! Eu am încercat sa merg anul asta în vara...aglomerația și taxa de acces, m-au făcut sa fac cale întoarsă! Nu mi se pare normal sa fiu taxat pentru un monument natural (sunt destule cu taxa, asa ca e la moda oricum). Am văzut locul prin imaginile de la tine! Mulțumim!
RăspundețiȘtergereNoi am avut... noroc, fără taxă de acces atunci - şi fără să fie atât de cunoscut acest obiectiv.
ȘtergereMulţumesc şi eu pentru vizită!
Sper să ajungi cândva şi "live".