Să ne plimbăm prin Bucureşti! – pe la Castelul lui Vlad Ţepeş, printre ţestoase, printre ziduri istorice, printre nori, la propriu

De data aceasta nu vă mai plimb prin munţi, rămânem o secundă prin Capitală şi împrejurimi.

Primăvara asta n-a fost prea generoasă în privinţa căldurii – şi bine a făcut, din partea-mi. A exagerat câteodată cu friguleţul şi ploile-ploile-ploile, dar o iertăm... fiindcă a aruncat şi mult soare pe metrul pătrat. Eu una prefer partea plină a paharului, fiindcă primăvara e anotimpul meu preferat. ☺ Şi nu mi se întâmplă prea des să văd roz!

Vă las în compania naturii de prin parcuri, aşa cum am văzut-o eu în primăvara asta!

Flori nu prea am – mi-am făcut plinul ☺ în Grădina Botanică şi în grădina din spatele blocului.

PARCUL CAROL

Era a doua zi după tura înzăpezită din Iezer.

Poveştile Parcului Carol (Libertăţii) şi muuulte fotografii găsiţi în „ediţia de toamnă”:

Pacul Carol în culorile toamnei

Castelul Vlad Țepeș, vecin cu Parcul Carol (strada General Candiano Popescu nr. 6) este o copie fidelă a Cetăţii Poenari din judeţul Argeş – o găsiţi pe Transfăgărăşan, la 27 de kilometri de Mănăstirea Curtea de Argeş.

Bineînţeles, este o reproducere la scară mică a construcției căreia în timpul lui Vlad Țepeș i-au fost adăugate turnuri, ziduri și dependințe.

☺ Cetatea Poenari, reședința secundară a lui Vlad Țepeș, servea pe post de fortăreață împotriva otomanilor.

Revenind la Castelul (lui) Vlad Ţepeş de lângă Parcul Carol, acesta este  o construcţie de tip medieval, din piatră şi cărămidă roşie.

Destinația inițială era crearea unui turn de apă care să alimenteze Expoziţia Generală a României din 1906 - când a fost inaugurat Parcul, cu ocazia sărbătoririi a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I (1839-1914; ani de domnie 1866-1914).

☺ Turnul castelului are 20 de metri înălţime şi diametrul de 9 metri; aici exista un bazin cilindric de fontă, cu o capacitate de 200 de metri cubi.

☺ La începutul secolului 20, castelul a fost folosit ca spaţiu expoziţional.

☺ Începând din 1914, fizicianul Emil Giurgea realiza transmisiuni radiotelegrafice din turn.

☺ După Primul Război Mondial, castelul a fost transformat într-o cazarmă destinată corpului de gardă de la Mormântul Ostașului Necunoscut.

Chiar şi după ce Eroul Necunoscut a fost transferat la Mărășești, clădirea a continuat să fie folosită de militari – de data aceasta, cei care păzeau Mausoleul, inaugurat la sfârşitul anului 1963.

☺ După 1990, clădirea a fost utilizată drept Corp de gardă pentru o subunitate de jandarmi, care îndeplineau misiuni de pază la câteva instituții bancare.

☺ Actualmente, în Castelul (lui) Vlad Ţepeş funcţionează Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.

Program de vizitare Castelul Ţepeş din Bucureşti

Castelul (lui) Vlad Ţepeş este deschis publicului larg NUMAI de două ori pe an:

☺ de Ziua Eroilor (Înălțarea Domnului)

☺ de Ziua Armatei Române, 25 octombrie – castelul este obiectiv/unitate militară.

PARCUL MOGOŞOAIA a devenit unul dintre locurile mele preferate de relaxare în ultima vreme.

Aici e ca şi cum ai fi în Bucureşti – din centrul oraşului sunt aproximativ 15 kilometri; o nimica toată!

Linişte, pe alei

Biserica Sfântul Gheorghe

Turnul Porţii

Bunica mea

  

Coloane brâncoveneşti (în spate, Palatul brâncovenesc)

Palatul brâncovenesc Mogoşoaia

Casa de oaspeţi, din Turn şi cu Turnul Porţii

Bucătăria brâncovenească (cuhnia), în prezent folosită ca spaţiu expoziţional

 

Să ne mai bucurăm un pic de natură!

De Paşte, cu nepoţii

Un album fotografic din această iarnă cu Parcul Mogoşoaia, realizat de „Poveştile mele”, e AICI – nu l-am mai transferat pe blog.

☺ Alte fotografii (din toate anotimpurile), prezentarea Parcului, istoric, mijloace de transport şi alte informaţii găsiţi mai jos:

La Mogosoaia, printre anotimpuri

PARCUL CIRCULUI şi vedetele sale, broaştele țestoase (specia „broască țestoasă de apă europeană")

 

...şi verdele nemărginit (înainte de furtună)

Dacă sunteţi un obişnuit al Parcul Circului, asemenea totemuri (statui sculptate în lemn) n-o să vi se mai pară... ciudăţenii. Eu n-am alergat acum după ele, însă când în copilărie erau deliciul meu. Din păcate, multe au dispărut azi...

☺ Totemurile au fost sculptate de Titi Teodorescu (1931-2001), un artist amator.

☺ Un supliment de Circ primăvara aveţi aici:

Culorile primaverii în Parcul Tineretului si Parcul Circului din Bucuresti

Cea mai recentă vizită am făcut-o în PARCUL CAROL, printre mici stropi de ploaie şi soarele de după, la apus.

☺ Între prima şi ultima fotografie este diferenţă de numai o oră!

Nu mai apelez la tradiţionalele grupaje, las fotografiile să curgă în ordinea realizării, chiar dacă se mai amestecă Mausoleul printre lac şi gâşte.

Căsuţa de lângă lac

Bărcuţa de astă-iarnă e tot acolo şi-i interesantă şi-aşa, fără zăpadă şi gheaţă în juru-i.

☺ Un album complet din Parcul Carol şi Parcul Tineretului, dintr-un ianuarie la minus 20 de grade, găsiţi AICI, pe Facebook.

Aproape de apus (ba lacul, ba Mausoleul – am promis doar că nu stric ordinea ☺)

Giganţii, opere ale sculptorilor români Frederic Storck (1872-1942) Dimitrie Paciurea (1873-1932), măsoară fiecare 3,50 metri înălţime.

Au fost amplasaţi iniţial (la inaugurarea parcului, în 1906) în faţa Palatului Artelor şi a peşterii artificiale din fața acestuia.

☺ Palatul Artelor găzduia ceea ce se numea „Muzeul trecutului nostru”; ulterior, devenea sediul Muzeului Militar.

În 1923, în faţa Palatului Artelor era Mormântul Ostaşului Necunoscut.

Palatul Artelor a fost demolat în 1943, plănuindu-se realizarea unui complex memorial – proiectul a fost abandonat un an mai târziu.

Pe locul Palatului Artelor se află acum Mausoleul.

Grota (Grota cu Giganți sau Grota fermecată) era străjuită de un grup statuar format din cei doi Giganți și, la mijloc, Frumoasa adormită (actualmente în Parcul Herăstrău).

În timpul regimului comunist, Grota fermecată a fost distrusă.

Legenda spune că doi fraţi erau îndrăgostiți de aceeași fată. Dar ea nu putea fi decât a unuia...

Fata s-a aruncat în valuri, iar cel care o va salva urma să fie al ei. Tinerii s-au luptat între ei, iar frumoasa s-a înecat. Frații au fost transformați în piatră; cea pe care au iubit-o s-a prefăcut în cascadă.

O altă „versiune” este aceea că niciun frate nu voia ca celalălt să rămână cu fata, aşa că au ucis-o şi regretul i-a împietrit.

Gigantul lui Frederic Storck

  

Gigantul lui Dimitrie Paciurea

De final...

Dacă parcul nu era prea populat, mall-ul dădea pe afară.

După aşa plimbare, se cerea nişte mâncărică. Am ambalat-o repede la pachet şi am fugit cu ea acasă.