Un vis... o poveste... din Sinaia la Cotă, în vizită la Furnica

Traseu:

*Sinaia – Poiana Stâna Regală (Poiana Stânei) – Piciorul Pietrei Arse – Vârful Furnica – Cota 2000 – Cota 1400

Ce-mi trimite mie Facebook-ul într-o zi în care munca era pe primul plan? Imagini-vederi cu soare şi zăpadă de la Cota 2000.

Mi s-a năzărit că trebuie să fiu acolo, în secunda aia. Că nu puteam fizic atunci... bine, amânăm pe altă dată! Care „dată” să nu întârzie prea mult.

Am avut eu grijă să sosească la timp. Timp în care îl recrutez şi pe Adi în misiune.

Vineri 18 noiembrie 2016

Scurt pe 2:

Vreme splendidă, de cleştar.

şi

Prima zăpadă (d-aia de munte, curată, pufoasă şi pe alocuri îngheţată) şi primul vâj puternic şi reeeeceeee/îngheţat din sezon.

***

După o noapte aproape albă (cu mici probleme de sănătate), ne urcăm în personalul de 6:23 – eram aproape singuri în vagon, până când ne-au invadat, în sensul propriu, o ceată de copii gălăgioşi de-a 9-a, care mergeau la Balul bobocilor, la munte.

Ce voiam eu şi ce vrea el:

Pe Adi nu-l încântă să ne dăm pe cablu în sus şi, eventual, să coborâm pe jos – pentru el, dacă-i bal, bal să fie! În traducere: „traseu adevărat, că nu mă duc degeaba până acolo”. Dacă tot îi face hatârul munţomanei care astăzi ar fi vrut doar să se îmbete de (cu) natura la cote înalte, cu efort minimal, ea cedează - vorba vine!

Învârtim posibilele rute şi abia în Gara Sinaia planu-i gata de atac: Poiana Stânei – Cota 2000, pe Piciorul Pietrei Arse.

Aceea este Luna. Sub ea, staţia telecabinei de la Cota 2000

Puţin mai jos, Cota 1400 (şi Cota 1500, mai ascunsă)

Capitolul 1 – Poteca Regală

Trecem de Cabana Schiori(lor), 980 m altitudine, şi ne încadrăm – în partea dreaptă a drumului asfaltat spre Cota 1400 – pe serpentinele ce formează Poteca Regală, spre Poiana Stâna Regală (Poiana Stânei).

☺ La intrare, un ditai panoul ne semnalizează prezenţa urşilor în zonă.

☺ Membrii Familiei Regale veneau deseori pe poteca pietruită (1,7 kilometri), accesorizată cu balustrade de lemn încă de la „construcţie”.

Bun venit în Ţinutul Umbrelor Însorite!

Capitolul 2 - Primul punct de belvedere (din potecă, în stânga)

Un pic de ceaţă, un pic de soare – exact ce îşi dorea Adi pentru „fotografia perfectă”.

Capitolul 3 - Spre Stâna Regală, belvedere de pe Stâncile Franz Joseph: Valea Prahovei, Munţii Baiului (şi Piatra Mare, Postăvaru)

 

 

Se spune că „belvederea” din apropierea Cabanei Stâna Regală (5 minute) a fost amenajată în 1897, atunci când Regele Carol I (1939-1914) a venit aici cu Împaratul Austro-Ungariei, Franz Joseph (1930-1916), pentru a-i arăta frumuseţea locului.

(sursa: buceginfo.ro)

☺ În zonă, la 100 de metri de locul de mai sus, mai există un punct de belvedere, însă vizibilitatea este redusă, din cauza vegetaţiei.

Capitolul 4 - Poiana Stâna Regală

Până în Poiana Stânei se poate urca şi cu maşina, din Sinaia, pe un drum forestier.

Aşternem masa pe un bolovan – prilej pentru o tăvăleală prin cele dintâi bucăţi de zăpadă pe care le simt sub picioare (sub bocanci) în acest sezon.

Cu Jepii Mici, Crucea Eroilor în faţă, cu panorama Munţilor Baiului ţesută în priviri, popasul se prelungeşte.

Din Poiana Stâna Regală se formează două trasee marcate cu bandă albastră – unul duce, finalmente, la Cabana (Complexul) Piatra Arsă, 1950 m altitudine (3-4 ore), pe Piciorul Pietrei Arse; dacă facem stânga, ajungem la Cota 1400 (aproximativ 1 oră).

!!! Traseul este interzis iarna, din cauza riscului de producere a avalanşelor !!!

Capitolul 5 – Spre platoul Bucegilor, pe Piciorul Pietrei Arse

Spre Piciorul Pietrei Arse ne aşteaptă pante din ce în ce mai abrupte – tot în serpentine, ca să îndulcească efortul.

Vâjul de pe Platoul Bucegilor (golul alpin) şi împrejurimi e din ce în ce mai intens. Norocul nostru că (încă) ne adăposteşte pădurea! Parcă-i un bici care se loveşte de pământ nerăbdător, din ce în ce mai des, în aşteptarea victimelor. Adică a noastră. ☺

Cât de rău poate să fie?!

E! E musai să ne înfofolim bine, cu mănuşi, căciuli, geci şi tot arsenalul. Abia-i zăpadă, însă vântul n-are gânduri deloc bune cu noi astăzi – chiar insistă să ne ridice de la pământ. Şi nu suntem încă în plin platou, avem încă apărătoarea unor deluşoare.

Colţii lui Nică (stânga, sus)

De la stânga la dreapta: Crucea, Postăvaru şi Piatra Mare – în plan secundar

Aproximativ 100 de metri în altitudine mai avem de luat la bord şi ne proptim de-a dreptul în platou.

Capitolul 6 – Platoul Bucegilor

Dacă n-ar fi peisajele ieşite din cărţile de poveşti... ooooo, vântule, stai oleacă, să apuc să spun şi eu ceva!

Cum ziceam, vremea-i un vis de povestit nepoţilor, iar noi înaintăm greoi... vântuleeeeee, o secundă, sonorul mai încet, te rog, să termin şi eu o propoziţie!

Nu vrea şi pace! Nu vreau o pauză, vreau doar... te joci? OK! Nu ţin rugăminţile mele azi, ai?! Vâjâială plăcută, atunci!

E cristal de mii de carate în atmosferă…

Pe mine soarele mă cam orbeşte pe o parte, fiindcă razele mi se proiectează în lentilele ochelarilor (de vedere) ori alunecă pe lângă, înspre ochi.

Îl iau pe Adi de mână, ca paravan ☺, ca să înaintez puţin mai repede ca o broscuţă ţestoasă pensionară, căci Domnul Vânt de mai sus... mă rog, nu mai zic nimic, că acuş mă trimite direct pe acoperişul Crucii!

Zăpada-i pe alocuri îngheţată – nu ştii cât de mare e pojghiţa, cât ţi se afundă piciorul în ea. Ni s-au scufundat picioarele de câteva ori până la genunchi şi mai sus.

Noi 2

Sunteţi pregătiţi de wow-uri?

Coştila şi Crucea

Babele (sus) şi Piatra Arsă

O tăiem pe nemarcate, pentru a încerca să fim mai repede la Cota 2000. Poate-poate prindem o telecabină, un telescaun, o telegondolă... orice!

Să străbat drumul întors pe jos până-n Sinaia, cu întunericul după mine şi cu el din plin jumătate de traseu?! Ce s-a ales de plimbarea mea la Cota 2000! Ai grijă ce-ţi doreşti, vorba aia!

Sigur nu îmi doream urcarea pe Furnica! Nu-i cale de ocolire, dacă tot vânăm Cota. Haida de, curaj! S-o facem şi p-asta!

Nu vă uitaţi încă la Furnicuţa... e prea-prea aici!!!

Simbolurile Bucegilor – Crucea, Coştila, Babele, Piatra Arsă, Omu

Efect de obiectiv: Cât de aproape par Cabana Babele (stânga) şi Cabana Omu (centru dreapta) una de alta! În realitate, sunt cel puţin două ore de mers (cu piciorul)

Capitolul 7 – De ce am urcat pe Furnica? Degeaba

Aşadar.

Ca să ajungi la Cota 2000 din platou trebuie să treci un mic-mare test munţoman – Muntele Furnica, cu al său vârf situat la 2103 metri deasupra nivelului mării.

☺ Bine, poţi să şi ocoleşti Furnica, dar tot ai de urcat dup-aia – nu aşa abrupt, ce-i drept, şi într-un timp mai îndelungat.

Cu obiectivul la 360 de grade

 

 

Cât e pân’ la Omu?!

Victorieeeee!!!

N-am venit (chiar) degeaba...

Cabana Piscul Câinelui, din Munţii Baiului (950 m altitudine, centru dreapta)

O mică-mare dezamăgire la visul meu de a mă bălăci prin zapadă, la soare, la Cota 2000: noroiul, amestecat cu micile petice albe.

Telegondola (2100 m altitudine) are, teoretic, program până la ora 16:00. Acu-i 15:30 şi e... închis.

Mai departe.

Un mini-traseu până la staţia telescaunului şi a telecabinei. Închis de la 15:30. Este aproximativ ora 16:00.

S-a terminat cu visarea. Ia şi coboară ceea ce tocmai ai urcat, spre Cota 1400!

 Ceva (super)special!

Capitolul 8 – Cum să iei taxiul de Cota 1400

Pe noroiul gros de pe pârtia de schi (marcaj bandă roşie), ai impresia că te dai pe o gheaţă în care te cufunzi şi iar te cufunzi, aluneci şi iar aluneci. Bune beţele de trekking! Bună şi zăpada - atâta câtă e pe aici - pentru o curăţenie rapidă.

Piatra Turcului - dreapta sus

În lumina apusului

E întuneric - aproape beznă înainte să vedem cabana (închisă) de la Cota 1500. Şi, cum eu văd bine pe întuneric... Ştiţi, e ironic acel „bine”.

Cum ne-ar şade să luăm la pas asfaltul pe cei 7 kilometri (oficiali) ce despart Cota 1400 de Sinaia? Nasol, că zic io!

Hotărârea de a ne sui într-un taxi e unanimă; nu ne mai interesează cât (ne) costă. Aşteptăm cuminţi cursa salvatoare în holul Hotelului Cota 1400 – mulţumim pentru ospitalitate!

☺ Preţ taxi Cota 1400 – Sinaia: 40 de lei (7 kilometri, 600 de metri diferenţă de altitudine)

INDICATOARE. Altitudini, durată

☺ Bandă albastră: Gara Sinaia (~ 800 m altitudine) – Poiana Stâna Regală (Poiana Stânei, 1270 m) 2 ore şi 30 de minute, cu pauze foto şi popasuri măricele la punctele de belvedere, inclusiv la Stâncile Franz Joseph

☺ Bandă albastră: Poiana Stâna Regală – ieşire Platou Bucegi (~ 2000 m), pe Piciorul Pietrei Arse 2 ore şi 30 de minute, cu pauze foto

☺ Bandă albastră, nemarcat şi bandă galbenă: Platou Bucegi – Vârful Furnica (2103 m) 1 oră

☺ Bandă galbenă şi bandă roşie: Vârful Furnica – Cota 2000 – Cota 1400 aproximatix 2 ore

TOTAL: 8 ore şi 30 de minute (inclusiv pauza de masă din Poiana Stânei şi pauzele foto), în condiţii de zăpadă şi vânt în unele porţiuni

Distanţa străbătută, total: 17 kilometri.

SURSE de APĂ

La izvorul din apropierea Poienii Stâna Regală.

FOTO: Adrian Botescu