Huţa-huţa în Făgăraş: Vârful Negoiu (2535 m) de la Bâlea Lac, tur-retur într-o zi

Traseu:

Bâlea Lac – Curmătura Bâlei – Şaua Paltinului – Şaua Doamnei – Vârful Lăiţel – Lacul Călţun – Portiţa Călţunului – Strunga Doamnei – Vârful Negoiu şi retur

Joi seară se sună adunarea (re-întrunirea) pentru Negoiu, al doilea vârf ca înălţime din România (şi din Munţii Făgăraş) – 2535 m.

Întâi e vorba de cazare la cort în zona Piscu Negru. Luni plecam în concediu şi nu prea voiam să le aglomerez.

Dintr-un motiv sau altul, mă răzgândesc. Ce-am băut, cum să nu vreau eu la Negoiu?!? O sun pe Cornelia în clipita doi şi aflu că s-a modificat schimbarea. Nu iar plecarea ori traseul în sine. Doar locul de dormit: în aşternuturi, la o pensiune; Adi îmi promisese deja un cort, i-l dau înapoi.

Când e să trăieşti ceva, nu amâni momentul, că o să ajungă să te amâne el pe tine – şi eu am mai trăit senzaţia.

Vineri, în Gara de Nord a Bucureştiului, tanti de la Casierie a aşteptat 15 minute (pe ceas!) ca să se actualizeze sistemul, să vază dacă poate vinde bilete cu loc sau fără.

Norocul meu că m-am instalat ceva mai devreme în gară, altfel pierdeam trenul... Care tren, cu numeroase locuri în picioare, dogorea la orele amiezii. Când e nevoie de aer condiţionat, ia-l de unde nu-i, altfel îţi bagă o răceală în tine exact când trebuie să sui un munte.

Norocul meu că m-am oprit doar la Titu, pentru joncţiunea cu Mihai, Cornelia şi restul găştii.

Nenea de la cazare a încurcat un pic borcanele şi ne-am trezit cu un... (semi)apartament – două cămăruţe plus o baie într-una dintre ele.

Data: 19 august 2017

Eu încalec pentru prima oară în acest an Munţii Făgăraş, „Alpii Transilvaniei” în viziunea lui Emmanuel de Martonne (1873-1955), un fost coleg și prieten al criticului literar Pompiliu Eliade (1869-1914) la Paris.

☺ Am spart tradiţia şi am ratat în 2017 hotelul de gheaţă...

Ne-am dat huţa-huţa, mereu în sus şi-n jos şi-n jos şi-n sus – de la 2034 m (Bâlea Lac) la 2535 m (Vârful Negoiu), în peste 10 ore, într-o vreme splendidă; mai puţin soarele ce ne-a mângâiat creştetele în urcări. ☺

Adi m-a avertizat în ceea ce priveşte Lăiţelul (Vârful Lăiţel – 2390 m), cu pantele şi grohotişul său, peste care trebuie să trec(em) de patru ori – la dus în urcare şi coborâre, la întoarcere la fel, începând de pe partea cealaltă.

Din punctul meu de vedere, care nu-s nici de departe zmeu nici la coborâri, nici cu Măria Sa Grohotişul, coborârea Lăiţelului e mai dificilă spre Negoiu, iar urcarea - mai anevoioasă dinspre Negoiu. Adică aceeaşi parte a muntelui e bună de scos suspine. ☺

Maraton de Făgăraş

Azi este şi ziua singurei curse din România care se desfășoară integral la peste 2000 de metri altitudine, cursă considerată unul dintre cele mai dificile ultramaratoane montane din lume – 2X2 Race.

Concurenţii se pun în mişcare de la Bâlea Lac - Cabana Paltinu, ajung în Şaua Caprei, iar de acolo zboară cel mai sus din ţară, întâi pe Vârful Moldoveanu (2544 m), apoi pe Vârful Negoiu (2535 m), în 45 de kilometri, cu 4200 de metri diferenţă pozitivă de nivel. Limita de timp este 14 ore.

Varianta... scurtă, X2 Race, înseamnă ascensiunea de la Bâlea Lac până pe Vârful Negoiu, tot prin Şaua Caprei – 18 kilometri, cu 1900 de metri diferenţă pozitivă de nivel; limita de timp: 10 ore.

La ora 6:00, când noi ne pregăteam încă de îmbarcarea în maşini la Piscu Negru, se dădea startul de Moldoveanu – Negoiu. La 11:30, primul concurent se întorcea de la Negoiu, în timp ce noi ne făceam siesta la Lacul Călţun, cam la jumătatea distanţei Bâlea – Negoiu!

☺ Noi îl încurajăm pe Darius, indirect. Direct pe traseul nostru, de unde ne poate auzi doar cu sufletul.

„Haaaaaaiiii, Dariiiiiuuus!!!”.

Bâlea Lac (2034 m ) – Curmătura Bâlei (2202 m) – Şaua Paltinului (2345 m) – Şaua Doamnei (2294 m), spre Vârful Lăiţel (2390 m)

Când noaptea se preschimba în zi, ne începem cursa din Căldarea glaciară Bâlea (2040 m), la ieşirea din tunelul de pe Transfăgărăşan dinspre Piteşti, pe partea stângă, în dreptul parcării mari. În dreapta şoselei lăsăm Lacul Bâlea.

Primul marcaj „de trecut” e cruce roşie – duce, prin Valea Doamnei, la Cascada Bâlea (Urlătoarea Bâlei) (3 ore şi jumătate).

Tot pe cruce roşie se ajunge la Lacul Doamnei (1 oră şi 15 minute), dar şi la Cabana Negoiu, prin Şaua Paltinului (7 ore).

Simt inflexiuni de Măcin, cu a sa mini-creastă – Creasta Pricopanului. Bineînţeles, Făgăraşul e originalul.

„Băltoaca” de vizavi de Lacul Bâlea

☺ Până în acest punct, Curmătura Bâlei (2202 m), se poate ajunge şi de la Cabana Bâlea Lac, pe marcaj bandă albastră – cel pe care vom continua. Acesta ocolește toată Căldarea glaciară Bâlea şi durează 45 de minute, fiind mai accesibil din punct de vedere al înclinației pantei.

După 20 de minute de la plecare, schimbăm aşadar pe bandă albastră, până în Şaua Paltinului.

!!! ATENŢIE! Traseul Bâlea Lac – Şaua Paltinului este periculos iarna, din cauza avalanşelor!!!

Nu-i o plăcuţă oarecare... a fost un om pe care l-am cunoscut...

Lacul Doamnei

Turnul Paltinului (2372 m)

Este vizibil din Şaua Paltinului.

I se mai zice Claia Paltinului, Paltina Mică, Colțul Negru şi răsare la est de Șaua Doamnei (2294 m). Poteca de Călţun şi Negoiu ajunge sub Turnul Paltinului, ocolindu-l pe la sud.

Escalada până în Vârful Paltinului (2398 m) are 1A grad de dificultate în alpinism.

(sursa: muntii-fagaras.ro)

Deja avem vedere la Vârfurile Lespezi (2517 m) şi Cornul Călţunului (Vârful Călţun, 2505 m) – stânga, spate; în centru, Vârful Lăiţel (2390 m)

Din Şaua Paltinului, pe bandă roşie, ne avântăm în prima coborâre a zilei. Asezonată la mine cu o alunecare şi un buf micuţ, da’ dureros, pe o piatră netedă şi lucind de apă. Cotul şi zona noadei m-au supărat ceva de atunci.

Să dau vina pe ploaia de cu seară (chiar grindină în zona Bâlea, cum ne informa prompt Darius, de la faţa locului) ar fi ceva, dacă n-ar fi (şi) neatenţia mea. Piatra Craiului – La Om cu repetiţie!

☺ De aici înainte, până pe Negoiu, marcajul e constant bandă roşie.

În zona (mea) de impact; se zăreşte punctul de alimentare al maratoniştilor de Negoiu

Pe sub Turnul Paltinului, spre Şaua Doamnei – prima porţiune expusă a traseului Bâlea Lac - Vârful Negoiu

Până în apropierea Vârfului Lăiţel (2390 m) sunt amplasate cabluri şi lanţuri ca puncte de susţinere.

Deasupra Văii Doamnei

Vârful Lăiţel (plan apropiat, 2390 m); în spatele lui, Vârfurile Lespezi (2517 m) şi Cornul Călţunului (Vârful Călţun, 2505 m) şi Vârful Negoiu (2535 m) – dreapta

Negoiu, şi mai aproape (zoom mai mare ☺)

 Poteca spre Lăiţel

Turnul Paltinului abia mai e vizibil. Ne reîntâlnim pe seară!

Zonă cu lanţuri/cabluri

 

Circulaţie intensă pe creastă

Vârful Lăiţel (2390 m)

Se urcă şi se toooot urcă până pe la 2400 de metri altitudine.

Da’ să vezi coborârea! După ce că e lungă cât vreo şapte zile de post, e şi grohotiş-ată!

☺ Traseul nu mai punctează şi apropiatul Vârf Lăiţa (2397 m) – acesta se ocoleşte.

Hai cu panorama! Vârfurile gemene Lespezi (2517 m) şi Cornul Călţunului (Vârful Călţun, 2505 m), Lacul Călţun (2135 m) şi Vârful Negoiu (2535 m) – dreapta; în stânga lui, Vârful dintre strungi (2469 m)

Tot ce a rămas în urmă...

Panorama descrisă mai sus, cu Vârfurile Lespezi, Călţun şi Negoiu

Vă place coborârea asta? ☺ (maratoniştii urcă deja!)

Zimţi de Făgăraş

Gata Lăiţelul!

 

Lacul Călțun (2135 m), jumătatea traseului Bâlea Lac – Vârful Negoiu (2535 m)

Cărarea trece prin faţa noului refugiu Călţun (2160 m).

Dat în folosinţă în 2015, acesta are o capacitate de 22 de locuri, la prici. Există două încăperi: una pentru turişti, alta pentru echipa Salvamont.

Refugiul este dotat cu un panou solar – găsiţi aici prize pentru încărcarea telefoanelor mobile.

☺ Lacul Călţun are suprafața de 7751 metri pătraţi şi adâncimea maximă de 11,8 metri.

Că tot am pomenit de Vârful Lespezi, al cincilea din România, 2517 m, care-i deasupra noastră: Nu există traseu marcat de la Lacul Călţun până la Vârful Lespezi!

Refugiul vechi

Iată-ne! (fără Mihai)

Începe căţărarea! Sărim din piatră în piatră (pe lespezi) până în Portiţa Călţunului

Refugiul nou (mai sus) şi refugiul vechi

Cum arată fericirea

Pe curbă de nivel, până în Strunga Doamnei via Portiţa Călţunului

În urmă... Crestuţa din mijloc „umbreşte” Lacul Călţun.

Undeva, departe hăt, Vârfurile Viştea Mare (2537 m), Spintecătura Moldoveanului şi Moldoveanu (2544 m). De acolo vin maratoniştii care tot trec pe lângă noi! Un mare respect!

Strunga Doamnei

Cea mai scurtă (şi mai dificilă) variantă de accedere pe Vârful Negoiu este prin Hornul Strunga Dracului (Hornul Turiştilor).

☺ De la ieşirea din Strunga Dracului până pe Vârful Negoiu sunt 20 de minute.

La ora scrierii acestor rânduri, Strunga Dracului era oficial ÎNCHISĂ accesului turiştilor încă din 2013. În această zonă s-au produs căderi de pietre/bolovani, iar elementele de siguranţă – cablurile şi lanţurile – au fost distruse. Pericolul de cădere/dislocare de stânci persista.

Sunt unii care încearcă încă urcarea pe Strunga Dracului. Pe barba lor! Recomandată este ocolirea prin Strunga Doamnei.

Strunga Doamnei – Vârful Negoiu (2535 m)

După ieşirea din Struga Doamnei ne ţinem de suişuri şi coborâşuri plus un pic de căţărare.

Făgăraşul în colţuri – în mijloc, în plan îndepărtat, Vârful Lespezi

Valea Sărăţii (stânga)

O plimbărică, nu alta...

Cam bulevard până la vârf şi grămăjoară pe vârf.

Nu-i deloc floare la ureche, pe stâncăraie-grohotiş, în urcare susţinută.

Vârful Lespezi (2517 m)

Porţiunea finală până pe vârf

Sper că nu l-aţi uitat: Lacul Călţun

Lacul Vidraru, în depărtări

Mihai ajunsese cu mult înaintea noastră pe vârf, aşa că a pornit în explorări... fotografice (aici e pe o crestuţă, înspre Lacul Călţun)

Zici că acu’ muşcă din ea! ☺

Sus de tot s-au adunat doar 13 grade, cu vânt bunicel. Lasă, că numai de caniculă nu mi-e dor! O iau din nou mâine în primire.

☺ Mult timp s-a crezut despre Negoiu că ar fi cel mai înalt pisc din România, până s-a... descoperit Vârful Moldoveanu (2544 m). Aşa că Negoiu s-a mulţumit cu locul al doilea în Top vârfuri din România.

Wow!!! Wow!!! Wow!!!

E aici tot ce mi-a refuzat ceaţa în tura Negoiu 2015.

Recunosc, mai mult din denumiri, pe unde am trecut în 2015, pe o ceaţă mai mult decât deasă, şi încerc să pun cap la cap traseul de atunci.

Mini-crestele din vale

Păzea! Vin maratoniştii!

„La vale” – întoarcerea

Aproape de ieşirea din Strunga Doamnei dau nas în nas cu Darius, participant la maratonul cel lung Bâlea – Moldoveanu – Negoiu.

„Aveţi nevoie de lanţuri?” – cu ochii în stâncă, eu, politicoasă, să nu încurc participanţii la Maratonul cel Mare. Şi iaca surpriza Darius! El se ducea la Negoiu.

Ce ziceţi? Să mai coborâm? 

Fie!

 

Revederea de suflet cu Măndica. Ne întâlnim doar în creierii munţilor!

☺ De la Lacul Călţun se poate coborî în Cădarea glaciară Bâlea (2040 m) pe un alt traseu (mai sălbatic) decât la venire. Se cheamă Peteca lui Grigore şi iese la tunelul de pe Transfăgărăşan, în partea argeşeană: marcaj cruce albastră, 3 ore şi jumătate.

Descrierea traseului o găsiţi AICI.

!!! ATENŢIE! Evitaţi să plecaţi pe traseu pe ceaţă – poteca nu este vizibilă în mai multe locuri!!!

!!! ATENŢIE! Drumul este periculos iarna!!!

☺ De asemenea, puteţi aborda coborârea de la Lacul Călţun până la Complexul Piscu Negru (1200 m): marcaj triunghi albastru, aproximativ 3 ore.

Descrierea traseului o găsiţi AICI.

!!! ATENŢIE! Drumul este periculos iarna!!!

Din păcate, nici una dintre variantele de întoarcere de la Călţun nu ne avantaja, cele două maşini ale noastre fiind parcate la ieşirea din tunelul de pe Transfăgărăşan pe partea sibiană – Lacul Bâlea.

Şi nu ne-am permis dimineaţă să lăsăm cel puţin o maşină la Piscu Negru.

În atacarea Lăiţelului ☺

Printre ultimele „wow”-uri spre Negoiu, Căldarea (glaciară) Călţun, Lacul Căţun, refugiul Călţun

Înainte de Vârful Lăiţel, revedere şi dialog scurt pe doi cu Darius:

„Nu mai am timp (să ajung la Bâlea)...”

Resemnare? Ce-i aia?

„Cum să n-ai?! Haiii!!!”

Noi, cu încurajările. După posibilităţi.

 

Urcarea infinită pe Vârful Lăiţel

  

Custura Sărăţii

O nimica toată până la Bâlea! ☺ Privelişti din Vârful Lăiţel

 

Vânt de creastă... zâmbetul rezistă!

De dimineaţă, Cornelia visa la răsăritul în Şaua Paltinului. Iaca, nu merge acasă cu mâna goală – nici noi! ☺: ne îmbată culori magnifice de apus, cam în aceeaşi zonă.

Din nou, Custura Sărăţii

Pe partea cealaltă, noi ne continuăm plimbarea de seară.

Cine are „wow”-urile pregătite?!

Munţii auriţi

„Să mai fie de urcat?”

„Cred că mai e”, îmi răspunde într-o posomorală... copilăroasă Andreea, în a cărei companie am împărtăşit d’ale muntelui şi nu numai o bună parte de la Lăiţel încoace.

E chiar ultima ascensiune a zilei, până în Şaua Paltinului.

Calm (Şaua Paltinului, Turnul Paltinului)

Oltul în dreptul Făgăraşilor (dreapta)

Numai 20 de minute ne-am întrebuinţat frontalele, cu Lacul Bâlea şi Transfăgărăşanul în faţa noastră, luminate.

În casa din Bucureşti am intrat cu zorile după mine, după ora 3 şi nişte minute, după o călătorie de la Titu într-un tren care a demarat de prin Sibiu şi care avea ca punct terminus litoralul Mării Negre. În mare, îmbulzeală printre adolescenţi gălăgioşi. Inclusiv în Gara de Nord.

INDICATOARE. Altitudini, durată

☺ Cruce roşie şi bandă albastră: Bâlea Lac (2034 m altitudine) – Curmătura Bâlei – Şaua Paltinului (2345 m)

☺ Bandă roşie: Şaua Paltinului – Şaua Doamnei (2294 m) – Vârful Lăiţel (2390 m) – Lacul Călţun (2135 m) – Portiţa Călţunului – Strunga Doamnei – Vârful Negoiu (2535 m)

Traseul prin Strunga Doamnei (5-10 minute) către Vârful Negoiu şi puţin mai departe se desfăşoară pe marcaj bandă galbenă.

TOTAL: aproximativ 14 ore (inclusiv popasurile lunguţe de pe Vârful Lăiţel, de la Lacul Călţun şi de pe vârf)

☺ În mod normal, fără lălăieli, traseul durează 10-11-12 ore. Mie una îmi place să absorb muntele cu totul, cu bucurie; şi, câteodată, să mă plimb (în zonele de siguranţă, desigur) ca prin parc pe potecile Măriei Sale, alături de prieteni.

☺ Pentru timpii intermediari consultaţi acest site – noi ne-am lungit ceva pe traseu.

Distanţa străbătută: 14,5 kilometri.

Traseul Bâlea Lac - Vârful Negoiu este considerat de DIFICULTATE MARE – traseu dificil, în special prin lungimea lui.

☺ În condiţii de siguranţă, pe Vârful Negoiu din Munţii Făgăraş se pot face drumeţii în perioadele fără zăpadă: începând de la mijlocul lui iunie până (aproximativ) în octombrie – depinde de precipitaţiile din fiecare an.

!!! ATENŢIE! Evitaţi să plecaţi pe traseu pe ploaie şi/sau ceaţă!!!

SURSE DE APĂ:

☺ Un izvor sub Turnul Paltinului (porţiunea între Bâlea Lac şi Lacul Călţun)

☺ Direct din Lacul Călţun.

BINE DE ŞTIUT pe traseul Bâlea Lac (2034 m) – Vârful Negoiu (2535 m)

☺ Mergeţi pe acest traseu NUMAI dacă aveţi experienţă montană şi ceva condiţie fizică!!!

Bâlea Lac – Vârful Negoiu este un traseu solicitant, prin lungime şi prin porţiunile succesive de urcare – coborâre / coborâre – urcare. Aşadar, nu luaţi în considerare diferenţa de numai 500 de metri altitudine!!!

Citiţi cu ATENŢIE materialele informative, priviţi cu ATENŢIE fotografiile şi EVALUAŢI-VĂ bine (fizic, dar şi psihic) capacitatea de a parcurge traseul!

Nu plecaţi neinformaţi pe un traseu de acest gen (cu porţiuni expuse, pe creastă)!

☺ Păşiţi cu atenţie, concentraţi în fiecare moment!

☺ Este recomandat să nu aveţi rău de înălţime; dacă există, evitaţi să că uitaţi des în jos! Şi, foarte important, fără panică!

☺ Este bine să aveţi în rucsac mănuşi speciale (ajută şi cele de bicicletă), pentru a vă proteja mâinile în zonele cu lanţuri/cabluri.

☺ Calculaţi-vă bine timpul – porniţi cât mai devreme în traseu!

NOTĂ: Fotografiile sunt realizate de „Poveştile mele”, Mihai şi Cornelia.