De pe malul Oltului la Cabana Cozia (1573 m): pe lanturi, prin vant, cu Fagarasul in zare

 

Traseu:

*Mănăstirea Turnu – Şaua La Troiţă – Mănăstirea Stânişoara – Colţul lui Damaschin – Muchia Vlădesei – Cabana Cozia

(continuare de AICI)

Cum spuneam în timpul plimbării pe malul Oltului, de câţiva ani pândeam o tură (toamna) în Cozia.

Iată-mă!!!

Din punct de vedere tehnic, Masivul Cozia face parte din prelungirile sudice ale Munților Făgăraș, alături de Masivul Ghițu şi Masivul Frunții – acesta din urmă, cu celebra Vale a lui Stan.

Să luăm cu asalt Cozia, aşadar!

Data: 15 octombrie 2017

Cazare: la Cabana Cozia, judeţul Vâlcea (1573 m)

Până la Mănăstirea Turnu se ajunge uşor cu maşina. Cine are. ☺ E şi varianta cu piciorul, pe lângă Olt, în peisaje greu de descris în cuvinte.

De la Mănăstirea Turnu părăsim definitiv asfaltul – suntem efectiv pe traseele Masivului Cozia.

Avem toamna sub picioare şi sub ochi. Poteca, largă, nu pune probleme de la Mănăstirea Turnu (320 m altitudine) la Mănăstirea Stânişoara (780 m). Doar schimbăm banda roşie cu cea albastră, în punctul (şaua) „La Troiţă” (673 m).

Şi mai furăm o belvedere de senzaţie!

Şaua „La Troiţă” şi marcajul bandă albastră care ne va duce până sus, la cabană

Pe unde se „ascundeau” pustnicii

Fascinaţii de toamnă

(sub paza releului din apropierea Cabanei Cozia)

Încă o bucăţică de pădure până la Mănăstirea Stânişoara

Mănăstirea Stânişoara

În secolul al XVII-lea, câţiva călugări au venit aici de la Mănăstirea Cozia şi au ridicat – împreună cu locuitori ai peşterilor din zonă – primul aşezământ monahal, un mic schit din lemn, Nucet.

În 1747, cu ajutorul boierului Gheorghe Clucerul şi al altor feţe, a fost zidită o biserică cu chilii pentru călugări.

În 1788, în timpul Războiului Ruso-Austro-Turc, armatele otomane au ajuns la Nucet, distrugând biserica și chiliile. Printre ruine s-au adăpostit ciobanii cu oile lor. Astfel, locul a ajuns să poarte numele „Stânișoara” – de la o stână mică.

La începutul anilor 1800, au sosit doi călugări de la Muntele Athos, un român şi un sârb, care au construit o nouă biserică.

Până în 1864, Mănăstirea Stânișoara a fost subordonată Mănăstirii Cozia, apoi a devenit independentă.

Biserica actuală, din piatră, datează din 1908. Mănăstirea Stânișoara are hramul „Sfântul Gheorghe”.

☺ Deşi se poate ajunge şi cu maşina până la Stânişoara, aceasta este mult mai izolată şi mai pitoresc aşezată decât Mănăstirea Turnu de mai la vale. E mult mai linişte şi pace aici!

Drumul pentru maşină începe din localitatea Păuşa, componentă a oraşului Călimăneşti, şi merge aproximativ 7 kilometri pe un drum forestier, prin Valea Păuşa-Stânişoara.

Eu una n-aş da tărâmul de basm al pădurii pentru poluarea auto... confortabilă.

☺ Distanţa Mănăstirea Turnu – Mănăstirea Stânişoara, pe traseul montan: 4,8 kilometri.

Au rămas 800 de metri pe verticală ca să ne ciocnim de Cabana Cozia (1570 m). O nimica toată de 3 ore!

Vânticel – vânt – vântuloi

În foşnetul frunzelor mai adie un vânticel călduţ. Ca să nu năduşim în exces ☺

Punctul de belvedere de mai jos se numeşte Colţul lui Damaschin şi este situat la 1010 m altitudine.

Ne desfătăm într-o adiere plăcută.

Căciulata

Măria Sa, Oltul

Buila-Vânturariţa (Munţii Căpăţânii)

Mergem ce mergem şi suntem pe Muchia Vlădesei.

La un moment dat, într-o deschidere a pădurii, găsim o măsuţă cu două băncuţe. Şi o cruce.

Urmăm mai departe aceeaşi Muchie a Vlădesei.

Cabluri de susţinere, la aproximativ 1300 m altitudine

Cel mai cel punct de belvedere din Cozia!

Vedere din zona Stâncăriilor Bulzului – zona balconului de sub Vârful Durduc, cu privire spre Fruntea Oii.

☺ Vârful Cozia (Ciuha Mare, 1668 m) şi Vârful Ciuha Mică (1629 m) reprezintă altitudinile cele mai mari ale Masivului Cozia. Vârful Durduc (1568 m) şi Vârful Bulzu (1560 m) sunt, alături de cele menţionate, cele mai importante puncte din Cozia.

Imediat ce părăsim adăpostul pădurii, simţim ceea ce doar am auzit până acolo: vijelia de 80 (100) de kilometri pe oră. Hai cu ţinerea pe picioare!

La ieşirea din pădure şi de pe o pănticică, cabana e în stânga, la aproximativ 5 minute. Urmaţi drumul forestier şi, dacă aveţi poftă, urcaţi şi până la releu.

În dreapta e priveliştea de milioane a crestei Făgăraşului.

Înţeleg că, în mare parte a timpului pe Cozia, Făgăraşul apare în ceaţă/neclar. Aşa că... ce noroc de capul nostru cu limpezimea ce ne-a întâmpinat!

Deschideri de Făgăraş

În zare, din nou Buila-Vânturariţa

 

În centrul imaginii, Vârfurile gemene Lespezi (2517 m) şi Cornul Călţunului (Vârful Călţun, 2505 m) plus Vârful Negoiu (2535 m) – dreapta

Sub biciul lui Adi, am dat din aripi un pic mai repede de la Stânişoara ca să nu pierdem apusul şi lumina dinaintea lui.

Să vedem şi cum scoate capul şarpele numit Olt.

Făgăraşul!!!

Masivul Ghițu şi Masivul Frunții, urmate de Munţii Iezer-Păpuşa

Vârfurile gemene Lespezi (2517 m) şi Cornul Călţunului (Vârful Călţun, 2505 m) plus Vârful Negoiu (2535 m) – dreapta

 

Iezer-Păpuşa

Masivul Frunții şi Iezer-Păpuşa

Culorile apusului

 

 

 

În spate, Buila-Vânturariţa

☺ Distanţa Mănăstirea Stânişoara – Cabana Cozia: 6 kilometri.

Din cauza întunericului şi a nebuniei vântoase, nu am mai apucat să suim pe cel mai înalt pisc al Coziei, Vârful Cozia (Vârful Ciuha Mare, 1668 metri).

Cum ajungeţi cu maşina la Cabana Cozia din judeţul Vâlcea?

Din Călimănești urmaţi indicatorul spre Jiblea. În satul Stoenești, comuna Berislăvești, se părăsește asfaltul spre stânga, în dreptul indicatorului spre Perișani. De aici, până la cabană, mergeţi pe DJ 703N – drum forestier, 18 kilometri.

(sursa: hailabord.ro)

Condiţiile de la Cabana Cozia

☺ Cabana Cozia oferă 50 de locuri de cazare în 12 camere (cu 2-5 paturi), încălzite cu sobe de teracotă.

Preţ cazare / noapte / persoană: 30 de lei.

În camere domneşte curăţenia. Aşternuturile sunt vechiuţe - la unele sunt vizibile găurelele, iar păturile au îmbătrânit şi ele.

☺ În interiorul cabanei unde sunt cazaţi turiştii nu există apă. În schimb, e curent electric; mă rog, pe holuri şi pe scări am utilizat frontala – în cameră era lumină.

☺ Toaleta se află în exteriorul cabanei. Nu vă mai povestesc cum am ajuns acolo în năpasta ceea de vânt, noaptea...

La toaletă n-aveţi chiuvetă – din câte am înţeles, există nişte probleme în legătură cu pomparea apei.

De mâncare găsiţi într-o clădire separată celei în care sunt cazaţi turiştii.

Duminică seară nu mai rămăsese decât o zeamă destul de chioară de pui. Dimineaţă, am stors rucsacul – din fericire, am pus în ultimul moment o punguţă de ronţăială în plus.

☺ Cabana Cozia este deschisă tot timpul anului.

Pentru rezervări, apelaţi numărele de telefon: 0722 721 922 şi 0744 562 198.

 

În fotografie, clădirea care găzduieşte restaurantul

INDICATOARE. Altitudini, durată

☺ Bandă roşie: Mănăstirea Turnu (320 m) – Şaua „La Troiţă” (673 m altitudine) 45 de minute

☺ Bandă albastră: Şaua „La Troiţă” – Mănăstirea Stănişoara (780 m) 45 de minute

☺ Bandă albastră: Mănăstirea Stănişoara – Colţul lui Damaschin 50 de minute (1010 m) – Cabana Cozia (1573 m) 2 ore

TOTAL traseu Mănăstirea Turnu – Cabana Cozia: 5 ore şi jumătate (cu pauze de ronţăieli şi la punctele de belvedere)

Distanţa străbătută: 10,8 kilometri.

(Distanţa străbătută în acea zi, inclusiv plimbarea Călimăneşti – Mănăstirea Turnu: 18,8 kilometri.)

Traseele au marcaje destul de vizibile (pe copaci şi pe stânci), însă cu indicatoare care lipsesc cu desăvârşire. Să ştii şi tu cât ai dat / mai ai de dat din picioare. ☺ Sau punctul geografic unde te afli.

!!! ATENŢIE !!! Deşi încadrate la categoria UŞOARE-MEDII din punct de vedere al dificultăţii tehnice, traseele în Masivul Cozia presupun o diferenţă de nivel de peste 1000 de metri şi o lungime considerabilă!

!!! ATENŢIE la vipere !!! Noi am întâlnit una măricică, fix în potecă, pe traseul Cabana Cozia – Muchia Turneanu.

SURSE DE APĂ

La Mănăstirea Turnu şi la Mănăstirea Stânişoara.

La Cabana Cozia, contra cost.

☺ Pe traseu se află obârşia pârâului Bulzului – cu puţin noroc, îl puteţi prinde nesecat.

În schema de mai sus este inclusă şi plimbarea pe malul Oltului (8 kilometri), până la intrarea efectivă în traseul de Cabana Cozia, la Mănăstirea Turnu

NOTĂ: Fotografiile sunt realizate de Adrian Botescu.