Trasee din Păltiniş – Iezerul Mare şi Vârful Cindrel (2244 m), pe creastă

Traseu:

Păltiniş (telescaun) – Izvorul Dorul Clujului – Poiana Găujoara – Şaua Bătrâna – Şaua Rozdeşti – Vârful Rozdeşti – Şaua Şerbănei – pe sub Vârful Niculeşti – Şaua Cânaia – Iezerul Mare – Vârful Cindrel şi retur

Dacă sunteţi din zona Sibiului sau alegeţi să vă petreceţi concediul în prima staţiune montană de pe teritoriul României – datează din 1894! –, aveţi la dispoziţie o mulţime de posibilităţi ca să nu staţi locului.

Puneţi la socoteală şi că vă aflaţi într-una dintre aşezările de agrement situate cel mai sus din ţară: 1442 de metri.

Cu ani în urmă, Munţii Cindrel purtau denumirea Munţii Cibin sau Munţii Sibiului.

În 1907, geograful Emmanuel de Martonne (1873-1955) propunea ca Munţii Cibin să se numească „Munţii Cindrel”, după vârful dominant. Ideea a fost reluată de Vintilă M. Mihăilescu (1890-1978), în 1963.

Legenda ne povesteşte că numele muntelui ar veni de la feciorul baciului Cindrea, pe care îl chema Cindrel.

Azi eu vă povestesc despre cel mai dificil traseu pe care îl puteţi parcurge cu pornire din staţiunea Păltiniş, Sibiu.

E şi cel mai înalt vârf din Munţii Cindrel (Munţii Cîndrel), care ne găzduiesc – Vârful Cindrel, 2244 m altitudine pe borna oficială (2245 m, după unele surse).

Data: 14 august

La fel ca în Parâng, ne aşteaptă o tură luuuungă, un traseu nepresărat cu dificultăţi tehnice, dar tot pe creastă. Cu aceleaşi bucăţi de jos-sus-jos-sus-jos de uiţi cum te cheamă în timp ce ameţeşti. ☺

Bine, recunosc: în Cindrel îs mai domoale culmile, urcările şi coborârile. Nu-i Făgăraşul cu a sa huţa-huţa de la Bâlea la Negoiu.

A fost odată o săptămână caniculară. În toată ţara. În Sibiu-oraş, se ajungea la 40 de grade, din spusele celor de acolo.

Luni şi marţi am evitat turele prin soare şi mai ales lungi. În plus, am programat tura pe Vârful Cindrel cât mai departe de oboseala după Făgăraşul de 15 ore incluzând Custura Sărăţii – cu aceeaşi caniculă, chiar şi la mult peste 2000 de metri.

Deci, două săptămâni de caniculă!

Verde de Cindrel

Păltiniş – Poiana Găujoara – Şaua Bătrâna

Startul în traseu e la staţia de telescaun, imediat după trecerea printr-un tunel scurt, de unde se urmează DJ 106N.

☺ DJ 106N face legătura între staţiunea Păltiniş şi DN 67C, Transalpina (între Lacul Oaşa şi Obârşia Lotrului).

După 200 de metri, pe partea dreaptă, intrăm în pădure.

Atât de verde mi s-a părut muntele ăsta, cu totul...

Iar printre molizii deşi, sub mângâierea soarelui de dimineaţă, e un mic rai, al nostru.

Verde de Cindrel!

Urcăm uşor, de plimbare, pe serpentine largi, până în Poiana Găujoara.

Între timp, trecem pe la Izvorul Dorul Clujului.

De ce-i zice aşa? Fiindcă, în anii ‘40, după Dictatul de la Viena din 1940, profesorii și studenții de la Universitatea „Regele Ferdinand I” din Cluj (actuala Universitate „Babeş-Bolyai”) au fost siliți să părăsească oraşul, căutându-şi refugiu la Sibiu, respectiv la Timişoara.

O plăcuţă-simbol ai anilor de al anilor de refugiu la Sibiu a fost amplasată lângă izvor în august 1942. La un moment dat, după peste cinci decenii, a dispărut; din 2012 se află la Muzeul Universităţii.

Cam o oră ne-a trebuit să atingem Poiana Găujoara (1636 m). De aici, te poţi întoarce în Păltiniş (circuit), prin Poiana Muncel, marcaj punct albastru.

Din Poiana Găujoara ni se deschid larg ferestrele Munţilor Făgăraş şi ale oraşului Sibiu.

Iar primăvara e un rai al brânduşelor.

Se schimbă un pic datele problemei: e ceva abrupt spre Şaua Bătrâna.

Vis de munte!

    

Splendoare de Făgăraş – Custura Sărăţii şi Vârful Negoiu (2535 m), inconfundabile

Stâna Găujoara

Panta ne lasă să respirăm.

Călcăm pe zeci de lespezi; nu trece mult şi dăm năvală în tufele de afine.

A fost cuminte

Hoţul la afine!

Splendoarea-splendorilor de Cindrel

După ce ne-am strecurat pe sub Vârful Bătrâna Mare (1911 m), ieşim în Şaua Bătrâna (1850 m). Au trecut două ore de la plecarea din Păltiniş, ceea ce înseamnă că marcajele cu timpii sunt OK.

!!! ATENŢIE pe unde călcaţi: în partea dreaptă a potecii se află o zonă mlăştinoasă!

☺ Şaua Bătrâna (1850 m) e la mijloc între Vârful Bătrâna Mare (1911 m) şi Vârful Surdu (1961 m); pe ambele se poate urca.

☺ Din Păltiniş, mai puteţi ajunge în Şaua Bătrâna pe marcaj triunghi roşu (pe drumul Păltiniş - Valea Sadului, numit TransCindrel, până în Poiana Muncel), apoi bandă roşie.

Din Şaua Bătrâna, pe creastă

Din Şaua Bătrâna intrăm pe marcajul de creastă, bandă roşie. Mă rog, nu vă imaginaţi creasta Pietrei Craiului, aici se circulă pe un platou laaarg – dar e traseul cel mai sus din Cindrel. Atât.

☺ Traseul de creastă în Munţii Cindrel începe din oraşul Cisnădie şi se termină la Cabana Oaşa via Vârful Cindrel.

În stânga imaginii, Vârful Cindrel al nostru

Munţii Lotrului (spre stânga) văzuţi din Şaua Bătrâna, cu Vârful Sterpului (2142 m), Vârful Clăbucet (2054 m) şi Vârful Ştefleşti (2242, cel mai înalt din Lotrului)

Ceeee fain e Făgăraşul!

Cu toate calculelele pe care le-am tot făcut în privinţa meteo, ca să nu prindem ziua-ntreagă pe caniculă, tot ne-am luat porţia de soare zăpăcitor în cap.

O dăm puţin la vale până în Şaua Rozdeşti (1826 m); la capătul ei se află Vârful Rozdeşti (1954 m).

Scrie că mai avem o veşnicie... aia scrie! ☺ Şi fără instrucţiuni cum să fentăm căldura

 

Vârful Rozdeşti (1954 m), cu Vârful nostru Cindrel (2244 m) pe fundal – în stânga; vă spun de pe acum că gâlmişoarele de se zăresc sunt cruci, de toate felurile

Cam încruntată piatra asta...!

Ne însoţeşte monotonia până în Şaua Şerbănei (1885 m), cu excepţia peisajelor. Şi a verdelui!

Sunt presărate mici-mici urcări şi coborâri.

Din păcate, pe traseul bandă roşie, de creastă, au acces maşini cu gardă înaltă şi alte vehicule motorizate – ATV-uri, motociclete (care urcă chiar şi în vârf).

Din Şaua Şerbănei jnepenii domină peisajul.

Verde de Cindrel!

E „muntele adevărat”, cu o mie de culmi, acel sus-jos-sus-jos-sus de care aminteam mai devreme.

Până în Şaua Cânaia (Şaua Cindrel, 2020 m) se mai trece pe sub Vârful Niculeşti (2035 m) şi pe sub Vârful Cânaia (2057) m.

☺ Din Şaua Şerbănei mai sunt 45 de minute până la Refugiul Cânaia (1760 m), marcaj punct roşu.

Dacă vreţi să înaintaţi pe creastă, mergeţi până în  Şaua Cânaia şi de acolo aveţi de coborât doar 30 de minute până la Refugiu, marcaj triunghi albastru.

Condiţiile de la Refugiul Cânaia sunt de cabană, după modernizările destul de recente. Se poate servi inclusiv masa.

Rezervaţia Iezerele Cindrelului

Lacul Iezer de Cindrel (Iezerul Mare)

Intrăm în Rezervaţia Iezerele Cindrelului.

Norii-s încă pufoşi... dar cu nuanţe războinice. Prognoza meteo indica nişte şanse de ploaie, însă nu cine ştie ce. Poate avem noroc! Poate.

Munţii Lotrului

Rezervaţia Iezerele Cindrelului este una mixtă, cu căldări glaciare cu pereți abrupți, stâncării, morene, lacuri glaciare – Iezerul Mare și Iezerul Mic – și văi glaciare.

Locul cuprins între Vârful Cindrel (2244 m), Vârful Frumoasa (2168 m) şi cele două lacuri se numeşte Platoul Diavolului.

☺ Iezerul Mare îl găsiţi la 1999 metri altitudine. Are o adâncime maximă de 13,30 metri, 320 de metri lungime, 190 de metri lățime şi o suprafaţă de 3,4 hectare.

Pe pereții abrupți și stâncoși cresc plante foarte rare și chiar unicate, cum ar fi usturoiul siberian şi clopoțelul transilvănean.

☺ Iezerul Mic îl găsiţi la 1946 metri altitudine. Are o adâncime maximă de 17,70 metri, 80 de metri lungime, 58 de metri lățime şi o suprafaţă de 0,25 hectare.

Legende Iezerele Cindrelului

Poveste de dragoste în două variante

În Munţii Cibinului de demult, trăia o fată de cioban căreia lumea îi spunea Frumoasa munţilor sau, pe scurt, Frumoasa. Tot în munţi, îşi păştea turma de mioare un cioban pe nume Cindrel. Fireşte, cei doi tineri s-au îndrăgostit nebuneşte.

Pe Cindrel îl vroia de ginere un uriaş, pentru fata lui. Geloasă, aceasta îi porunci tatălui să îl ucidă pe Cindrel. După ce uriaşul îi luă capul voinicului cu un paloş, turma lui Cindrel s-a bulucit îngrozită prin scaieţi şi prin hârtoape, dealurile şi munţii au început să plângă. Zile întregi a plâns şi Frumoasa, până s-a stins şi ea lângă trupul voinicului. Din şirul lacrimilor ei se iviră două lacuri de cleştar, Iezerul Mare şi Iezerul Mic (sau Iezerele Cibinului).

O altă legendă îi are ca protagonişti tot pe Cindrel şi Frumoasa, dar e puţin altfel. Vestea despre frumuseţea Frumoasei ☺ s-a răspândit repede, iar la un moment dat, cu ocazia unei sărbători, toţi flăcăii din munţi au venit să o vadă.

Cindrel nu avea ochi decât pentru Măriuca, logodnica lui; cum se făcu, cum nu se făcu, Frumoasa tocmai pe Cindrel îl plăcea.

După joc, Frumoasa s-a aşezat pe o stâncă şi a început să cânte o doină. De îndată, au apărut Măiestrele şi au momit-o să se prindă în hora lor ca să nu mai cunoască niciodată tristeţea. Frumoasa a acceptat, dar le-a cerut Măiestrelor: „Să îi luăm pe Cindrel şi Măriuca în hora noastră, să-i înălţăm în înaltul Cerului şi să-i slobozim de acolo de sus, să cadă peste steiurile muntelui, să moară, că prea mi-au înnegrit inima la Nedeia de Sânt Ilie.” Zis şi făcut: cei doi îndrăgostiţi s-au prăvălit din înălţimi, zdrobindu-se de munte. Pe locurile unde au căzut, au ţâşnit imediat două izvoare şi aşa s-au format cele două iezere, Iezerul Mare pentru Cindrel şi Izereul Mic pentru Măriuca.

La următoarea sărbătoare, s-a aşezat pe aceeaşi stâncă şi a început să cânte. Atraşi de glasul ei, tinerii ciobani veneau să o vadă şi se lăsau prinşi în hora ce îi ducea până sus, în cer. De acolo, Frumoasa le dădea drumul; toţi au pierit, unul după altul.

Numai că Măiestrele îi spuseseră Frumoasei că, dacă va duce la pierzanie 13 oameni, va muri şi ea. Aşa că fata a căzut din înaltul cerului, laolaltă cu al treisprezecelea cioban – locul unde a fost găsită se numeşte Padina Muierii.

(sursa de inspiraţie: tribuna.ro)

Dacă aruncaţi cu pietre în apa Iezerului Mare, se pare că îl veţi supăra pe Domnul Balaur care sălăşluieşte în adâncuri, iar furtuna se va dezlănţui asupra Cindrelului. Aaaa, de aia ne-a murat pe noi mai târziu ☺ ...da’ stai, că noi n-am dat cu pietre! ☺

Să nu uit să vă reamintesc despre pleonasmul „lacul Iezer”. Termenul „iezer” (care provine din limba slovacă, „jezerŭ”) înseamnă, de fapt, lac adânc, de munte.

Cum se reflectă verdele jepilor în apă...! Mi-nu-nă-ţie pură!

Nu degeaba i se mai spune „marea de smarald”.

Verde de Cindrel!

Cred că e nebunie pe aici în iunie, când înfloreşre rododendronul - bujorul de munte!

Pentru Iezerul Mare ne-am abătut un pic din poteca marcată, pe dreapta, înaintea ultimei ascensiuni spre Vârful Cindrel.

De la lac, Vârful Cindrel e la o aruncătură de băţ în sens propriu, 20 de minute.

☺ De la Refugiul Cânaia aveţi de mers 1 oră până la Iezerul Mare.

☺ Din Şaua Şerbănei până la Iezerul Mare este aproximativ 1 oră şi un sfert (1 oră şi jumătate); iar din Şaua Cânaia până la Iezerul Mare – aproximativ 20 de minute.

Ca să ajungeţi la Iezerul Mic, treceţi de Vârful Cindrel, continuaţi pe marcajul bandă roşie, pe Platoul Diavolului, atingeţi şi Vârful Frumoasa (2168 m). La câţiva zeci de metri de la stâlpul de marcaj de aici, vă puteţi apropia de marginea căldării Iezerului Mic – cu aceeaşi culoare de smarald ca geamănul Iezerul Mare. Din ce citesc, coborârea la lac este dificilă, presărată din plin cu jnepenişuri şi grohotiş.

Vârful Cindrel (2244 m)

Înghiţim în sec şi o luăm iar în sus.

Zău dacă nu se îndepărtează Vârful Cindrel al nostru!

Artistic by Adrian

În sfârşiiiit, după şase ore de la asfaltul Păltinişului – cu pauzele de rigoare –, atingem vârful.

De cucerit se pare că l-au cucerit alţii, la cât de plin de cruci e...

Mă rog, ce-ar fi de cucerit, căci e un platou larg, în mijlocul căruia se găseşte o bornă.

Norii negri nu ne lasă!

De la vânt mi se trage

Zoom-uri de pe vârf

Final torenţial

Plecăm de pe vârf într-o lumină de ploaie. Nu-i a bine...

 

Întoarcere la limita Rezervaţiei Iezerele Cindrelului

Haide ploaie, las-o pe mâine! Te rugăm noooi!

Verde cu pete de soare

Înapoi la „forestier”

Deodată, ne cuprinde ceaţa.

Un mic SF... deşi era de aşteptat.

Zboară câteva picături înspre noi, merge şi fără pelerină, aşa, la limită.

Ploaia super-torenţială se declanşează mai jos de Şaua Bătrâna.

Îi propun lui Adi să ne adăpostim sub un copac, aşa, ca oile. ☺ Propunere refuzată.

La început am ocolit bălţile. Da’, nene, când îi dădea cu torente la vale, când curgeau şiroaie, adevărate râuri prin pădure, pe şi printre rădăcini, pe pământ, te miri pe unde îşi făceau loc... atunci n-a mai mers cu nicio ocoleală. Doar mers robotic, să se termine odată!!! Dacă vă spun că mi-era şi foame... măcar mi-am semi-canalizat gândurile la flămânzeală.

A ieşit un total de 30 de kilometri. Iarăşi! Ca în Parâng!

Şi la fel ca în Iezer-Păpuşa, pe o vreme vai de ea – într-o Poveste în aşteptare.

Dacă mă întrebai acum un an, să zicem, dacă o să merg vreodată 30 de kilometri, şi PE MUNTE, îl luam în braţe din prima pe „Nuuuuu!!! Ferească...!” Dar pe munte e „văzând şi făcând” – câteodată nici nu ştii când zboară timpul şi kilometrii; abia la final ai... rezultatul.

Ce noroc am avut în apropierea telescaunului cu o camionetă şi cu doi oameni primitori! Mirosea a toate animalele, a balegă – a orice putea să miroasă, nu mai conta... Să străbaţi ud până în măduva oaselor, cu bocancii clipocind, încă 5 kilometri de şosea până la cazare... Doamne, ce ne aştepta! Mulţumim, oriunde aţi fi, oameni buni!

Şi nici n-am mai ieşit să mâncăm pe undeva, la frigăraia care intrase în noi... ne-am mulţumit cu o roşie şi o fărâmă de brânză din traista de acasă.

(O să vă povestesc eu cum nu există în ditai Păltinişu’ nici măcar un chioşculeţ unde să îţi faci aprovizionarea minimă; şi nici prea multe restaurante/locuri unde să poţi mânca.)

Aaaa... ca să ştiţi; nici după şase zile bocancii nu-mi erau uscaţi complet!

INDICATOARE. Altitudini, durată

☺ Cruce roşie: Păltiniş, telescaun (1450 m) – Izvorul Dorul Clujului – Poiana Găujoara (1636 m) – Şaua Bătrâna (1850 m) 2 ore

☺ Bandă roşie: Şaua Bătrâna – Şaua Rozdeşti (1826 m) – Vârful Rozdeşti (1954 m) – Şaua Şerbănei (1885 m) – pe sub Vârful Niculeşti (vârful are 2035 m) – Şaua Cânaia (Şaua Cindrel, 2020 m) – Iezerul Mare (1970 m) – Vârful Cindrel (2244 m) 4 ore

Diferenţa pozitivă de nivel: 1246 m.

TOTAL: 10 ore şi 40 de minute – 6 ore la dus, cu pauze „lungi şi dese”, mai ales la Iezerul Mare; 4 ore şi 40 la întoarcere, fără pauze

Distanţa străbătută: aproximativ 30 de kilometri.

După cum se observă din fotografii, traseul Păltiniş - Vârful Cindrel nu prezintă pasaje dificile.

Traseul Păltiniş - Vârful Cindrel, cu marcaje vizibile, este considerat de DIFICULTATE MEDIE.

Dacă doriţi să continuaţi pe „bandă roşie” de la Vârful Cindrel, pe Platoul Diavolului, ajungeţi la Vârful Frumoasa (2168 m, al doilea ca altitudine din Munţii Cindrel, limita Rezervaţiei Iezerele Cindrelului), apoi la Vârful Şerbota Mare (2007 m), apoi la Vârful Oaşa Mare (1731 m) şi Cabana Oaşa (1280 m).

Din Şaua Bătrâna până la Cabana Oaşa aveţi de mers 9-10 ore.

Din zona Vârfului Frumoasa vă puteţi bucura de priveliştea Iezerului Mic (vezi mai sus).

☺ Dacă vă bate gândul să traversaţi Munţii Cindrel într-o singură zi, citiți AICI jurnalul de drumeţii al lui Toni.

Tot de pe Vârful Cindrel, puteţi ajunge în celebra comună Jina, pe marcaj bandă albastră, tot pe Platoul Diavolului, în 8-9 ore.

De asemenea, de pe Vârful Cindrel aveţi acces la Obârşia Lotrului, pe marcaj cruce roşie, în 6-9 ore.

☺ Alte trasee în Munţii Cindrel le puteţi găsi aici şi aici.

SURSE de APĂ

La izvorul Dorul Clujului de pe traseul Păltiniş – Poiana Găujoara.

Izvor în apropriere de Şaua Bătrâna, la stână.

Cum se ajunge în staţiunea Păltiniş, Sibiu?

Sunt aproximativ 35 de kilometri din oraşul Sibiu până în staţiunea Păltiniş.

☺ Cu maşina proprie – se iese pe Calea Dumbrăvii, se ajunge în Răşinari, se trece prin Curmătura, apoi sunteţi în Păltiniş.

☺ Există curse zilnice locale Sibiu - Păltiniş / Păltiniş – Sibiu.

PREŢ transport Sibiu (gară) – staţiunea Păltiniş: 9 lei / o singură cursă; 16 lei / dus-întors.

Plecări din Sibiu la orele: 7:00, 11:00 şi 16:00

Plecări din Păltiniş la orele: 9:00, 13:30 şi 17:30.

NOTĂ: Fotografiile sunt realizate de Adrian Botescu.