Pagini

luni, 8 decembrie 2014

Gimnastica Larisei Iordache, Parcul Tineretului, ALERGARE - Retrospectiva sportiva 2014



În retrospectivele 2014 o să sar peste CĂLĂTORII fiindcă mai am restanţe din 2014 şi nu ar fi chiar o... recapitulare, cu cele niscaiva goluri.
Vă „ameninţ" însă cu unele capitole dedicate filmelor şi cărţilor, cu producţiile şi volumele de anul acesta pe care nu am apucat să le prind într-un material individual.

Încep retrospectivele 2014 cu Secţiunea/Camera Despre SPORT şi altele.

De ce?
Pentru că m-a inspirat din nou... Larisa Iordache.

De ce?
Pentru că, la Glasgow, tocmai ce s-a încheiat ultimul concurs de GIMNASTICĂ al anului, cu victoria Larisei Iordache, una dintre vedetele acestui sport în 2014 - dublă medaliată cu argint la Mondialele de la Nanning şi dublă campioană europeană în primăvară.

La Glasgow (ca şi weekend-ul trecut, la Stuttgart – etape de Cupă Mondială, numai la individual compus) nu a fost o competiţie de anvergură, unde să se fi bătut de la egal la egal cu rusoiace (Alia Mustafina), americance sau chinezoiace.
Dar Larisa a concurat ca şi cum ar fost la Mondiale sau Europene. Sigură, dezinvoltă, cu dificultate aproape de ce ştie ea mai bine, cu paralele asemănătoare ca valoare (a execuţiei) celor de la Mondiale.
Şi, mai presus de toate, cu un zâmbet minunat permanent.


Dorinţa Larisei şi plăcerea enormă de a concura s-au văzut pe tot parcursul anului!



GIMNASTICA ANULUI 2014

Din păcate, un singur nume a fost cu adevărat pe buzele tuturor atunci când s-a făcut referire la gimnastica românească în 2014: LARISA IORDACHE.

Asta deşi echipa României a obţinut o performanţă de vis în primăvară, la Europene: AURUL!

La Sofia, fetele au apărat titlul cucerit în 2012, atunci când în componenţă se aflau două dintre gimnastele de acum, crudele Larisa Iordache şi Diana Bulimar, alături de experimentatele Cătălina Ponor şi Sandra Izbaşa. Plus Raluca Haidu.

Fetele de aur: Diana Bulimar, Andreea Munteanu,  Silvia Zarzu, Ştefania Stănilă, Larisa Iordache


În finalele pe aparate, Larisa a mai cucerit trei medalii, una din fiecare metal.


Link-urile Europenelor de la Sofia

Europenele de gimnastică 2014. Prolog. Cu drag, despre gimnasticaPASIUNEA mea pentru gimnastică – amintiri cu Daniela Silivaş şi echipa de aur din 1987, cu Lavinia Miloşovici, Simona Amânar, Gina Gogean. Generaţia actuală, a Larisei Iordache, nu a fost nici ea omisă. 


Europenele de gimnastică 2014. AUR! – Povestea titlului pe echipe pentru România

Europenele de gimnastică 2014. Epilog – Povestea finalelor pe aparate, cu Larisa în prim-plan


CAMPIONATELE MONDIALE de gimnastică 2014

Aşteptările celor care îşi arată faţa doar cu ocazia marilor competiţii de gimnastică erau mari în condiţiile date.
Însă cei care au stat lângă fenomenul „gimnastic” erau conştienţi de slăbiciunile şi de... scârţâielile din echipă.

Formaţia noastră venea după o înfrângere dureroasă în faţa Germaniei, care nu s-a mai bătut din anii '80 la podiumul mondial! Cam de când se chema RDG!
Locul 5, vehiculat de specialiştii internaţionali, nu părea nerealist la finalul competiţiei.
Însă, şi aşa, poziţia a 7-a din calificări a mirat pe mulţi. Nu a contat, totul a pornit de la zero în finală. Dar a fost o pată.
Să ai emoţii pentru prezenţa în finala pe echipe de 8... brrrr... asta chiar era de neconceput acum un an-doi!

Fără antrenorii Mariana Bitang şi Octavian Bellu în sală (au dat, totuşi, indicaţii telefonice), doar Larisa a făcut faţă presiunii.
În 2014, accidentarea cu repetiţie a Dianei Bulimar a adăugat şi ea un minus în performanţă.

Au concurat pentru România şi au obţinut locul 4 în finala pe echipe (vedeţi cum şi de ce) Larisa Iordache, Andreea Munteanu, Ştefania Stănilă, Anamaria Ocolişan, Paula Tudorache şi Silvia Zarzu.
Dar aici există un mare DAR şi un regret cât casa. Au fost ratări de partea chinezoiacelor şi rusoaicelor, clasate pe podium. Tricolorele au mers fără greşeli care să sară în ochi.
Ăsta a fost contextul. Atât – contextul.



Ţin minte că, în anii precedenţi - nu mai departe de 2012 (trio-ul Cătălina Ponor - Sandra Izbaşa - speranţa pe atunci Larisa Iordache) - erau cel puţin două gimnaste care scoteau capul la medalii.
Acum, doar Larisa.
Care visează încă la AURUL pe plan mondial!
Poate va veni la anul şi/sau la Jocurile Olimpice la Rio!
Sănătate să fie!

Să crească mari şi frumoase şi valoroare toate fetele născute în 1999 şi 2000, care au dreptul că concureze în Brazilia - mamăăă, ce bătrână mă simt!
Iar Andreea Munteanu să se mobilizeze şi în calificări, pentru că e păcat de valoarea ei, în special la bârnă!


Patru dintre cele cinci articole dedicate Mondialelor de gimnastică din 2014 se află în Top 10 cele mai citite de pe acest blog.
Vă mulţumesc!

Mai jos aveţi link-urile către acestea, dar şi către singurul care nu a intrat în Top 10, dar care bate la uşă ☺ - despre istoria gimnasticii româneşti la Mondiale de-a lungul timpului, începând de la Elena Leuştean, continuând cu Nadia Comăneci, Daniela Silivaş, Aurelia Dobre, Maria Olaru, Lavinia Miloşovici, Gina Gogean, Simona Amânar, Andreea Răducan, Ana Porgras.

Recomandarea lunii octombrie – Mondialele de gimnastica (cu cele mai importante momente din istoria Mondialelor pentru România)



Mondialele de gimnastica 2014 – Larisa, mulţumim şi te iubim! - articol scris după concursul de la individual compus

Mondialele de gimnastica 2014 – Larisa de argint - finalul Mondialelor plus CONCLUZII


CARTEA DESPRE NADIA

În afara Europenelor şi Mondialele, gimnastica a mai fost prezentă în categoria la care fac referire în acest articol - prin cartea dedicată Nadiei Comăneci a autoarei franceze Lola Lafon.

Scriam acolo: Diferenţa faţă de „ce ştiu eu” despre Nadia o face modul cum sunt prezentate faptele în carte - în contextul politic şi cu observaţii psihologice şi filosofice.
Mai multe, aici:



ALTE SPORTURI DE CARE M-AM OCUPAT

Că tot veni vorba despre SPORT, anul acesta s-au desfăşurat în Rusia Jocurile Olimpice de iarnă. Eroul incontestabil a fost biatlonistul Ole Einar Bjoerndalen, căruia i-am dedicat un articol special.
E doar cel mai mare sportiv al Jocurilor de iarnă din toate timpurile!



În secţiunea SPORT a apărut şi un material dedicat Formulei 1 – un documentar pe care l-am urmărit cu sufletul la gură: poveşti impresionante ale piloţilor care şi-au riscat vieţile pentru cursele din cea mai importantă întrecere automobilistică a Planetei.


Cum era să omit tocmai Turul Franţei?
Ocupaţia mea de trei săptămâni vara.
Sportivi de legendă.
Istoria Franţei.
Călătoria mea virtuală prin Franţa. Castele. Catedrale. Mănăstiri. Lumea pitorească a micilor aşezări. MUNŢI! Alpii şi Pirineii sunt măreţi, fie şi pe un mic ecran.




Filmul The Flying Scotsman este şi el despre ciclism.

Următoarele poveşti sunt cele despre ALERGARE.


Din păcate, în 2014 am lăsat-o mai uşor cu alergarea. Pot să dau vina pe programul încărcat de la serviciu - ajung acasă de multe ori la sau după ora 21.00.
...şi când te gândeşti că în 2013 eram şi de 5 ori pe săptămână în Parcul Tineretului!
În weekend a mai fost cum a fost, nu am tras chiulul prea des.
Am avut şi aici o limitare, de data asta fericită: CĂLĂTORIILE, drumeţiile montane, care s-au îndesit faţă de 2013.

Ce a adus în plus 2014 faţă de alţi ani în privinţa alergării? Am diversificat.
Am încercat altceva în afara turelor în jurul Lacului Tineretului.
Am fost în Herăstrău şi în IOR, de curiozitate.
Experienţa celui de-al doilea parc am POVESTIT-O aici.
Iar în Herăstrău am luat-o cam o treime din cei 5,92 km tura de lac (doar atât, fiindcă mă aştepta colegul de apartament) pe pământ, pe lângă lac, nu pe alee - şi ca să ocolesc oamenii, şi ca să evit duritatea asfaltului. Tot după-amiaza spre noapte am alergat, aşa cum îmi place mie!

Am fost şi în pădure, la Pustnicu - vedeţi aici.

Despre ce înseamnă alergarea pentru mine am împrăştiat idei în fiecare dintre articolele de mai jos (nu m-am repetat):




Şoc şi groază la alergare! - o experienţă terifiantă pentru mine pe ploaie!



Pentru final, vă invit la plimbare.
Plimbările prin Parcul Tineretului, Cişmigiu şi Herăstrău din Bucureşti făcute alături de colegul de apartament.
(Plimbarea e un SPORT light ☺)







POST SCRIPTUM

Nu rataţi în Camera Despre SPORT şi altele POVESTEA cărţii despre mediu No Impact Man.

În esenţă, este despre o viaţă mai frumoasă.
Colin Beavan a intenţionat să atragă atenţia asupra problemelor contemporane de mediu, să dea cumva un exemplu, PENTRU A ÎNCERCA – PORNIND DE LA EL – SĂ SCHIMBE CEVA.

La sfârşitul anului 2006, în mijlocul New York-ului, Colin Beavan, puţin trecut de 40 de ani, până atunci autor de cărţi istorice, şi-a propus ca el şi familia lui – soţie, copil mic şi o căţeluşă – să trăiască timp de UN AN fără a afecta DELOC mediul.
Ce (i-)a ieşit?




ALTE RETROSPECTIVE 2014





Cărţile anului 2014
Related Posts Plugin for

WordPress, Blogger...

3 comentarii:

  1. frumoasa cronica sortiva! tare m-am bucurat sa aflu atâtea amanunte despre gimnastele românce si mai ales m-am bucurat sa urmaresc evolutia lor la competitiile sportive. La televiziunea germana nu prea primim astfel de transmisiuni. Saptamâna aceasta l-au aratat pe Fabian Hambüchen, cel mai bun gimnast al Germaniei - este propus la titlul de Sportivul anului 2014. Pentru ca în gimnastica feminina nu exista vârfuri, nu ne sunt prezentate deloc aceste competitii la tv.
    Multumesc mult! ♥

    RăspundețiȘtergere
  2. Mă bucur că ţi-am fost de folos!
    E ciudat că nu sunt prezentate competiţiile feminine de gimnastică la televiziune - echipa fetelor chiar a învins România recent, într-un „triunghiular".
    De asemenea, Germania la feminin a fost pe locul 4 la Europenele din 2014, cel mai bun din istoria modernă, dacă nu mă înşel. Şi au şi junioare promiţătoare.
    Chiar sunt curioasă: Când concura Oksana Şuşovitina pentru Germania erau transmise Mondialele şi Europenele? Sau măcar povestea ei a fost prezentată pe larg? Femeia asta are 39 de ani şi jumătate şi concurează şi acum, cu succes! Fiul ei a fost ajutat de autorităţile germane în lupta cu leucemia.
    Ioana

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. zau ca nu am auzit... poate ca am scapat eu emisiunile - dar nu cred! In Germania fotbalul detine monopolul tv, urmeaza tot felul de alte discipline, printre care sporturile de iarna, atletism, hambal, canoe, box... dar nu gimnastica! Patinaj artistic deasemenea e transmis rareori :(

      Ștergere