Pagini

miercuri, 14 mai 2014

Europenele de gimnastică. Prolog. Cu drag, despre gimnastică



Să vă POVESTESC despre cum a început pasiunea mea pentru gimnastică?

Am amintiri vagi cu Mondialele din 1987 – victorie UNICĂ, atât pentru echipa României (a doua în total în istorie, pe atunci), cât şi la individual compus, prin Aurelia Dobre. Plus alte trei medalii de aur (două Daniela Silivaş!), una de argint şi patru de bronz (una Ecaterina Szabo).
De aici, ţin perfect minte o ratare la bârnă a LEGENDEI Svetlana Boghinskaia – nu de alta, dar am şi acum în minte reacţiile: cum mama s-a bucurat, iar cel de lângă ea a criticat-o atrăgându-i atenţia că sovietica s-a antrenat sute de ore pentru acel exerciţiu şi că nu e bine să râzi de eşecul altuia.


Fiecare cu treaba lui. Eu m-am bucurat, la cei 9 ani ai mei, că era BINE pentru România.

Echipa de aur din 1987: Eugenia Golea, Camelia Voinea, Aurelia Dobre, Ecaterina Szabo, Celestina Popa şi Daniela Silivaş

Am, de asemenea, amintiri ceva mai puţin vagi cu Europenele din 1990 şi cu victoria Mirelei Paşca de la paralele şi ceva din imaginea Cristinei Bontaş. Parcă o „văd” şi pe Maria Neculiţă.

Prima competiţie pe care am urmărit-o integral: Campionatele Mondiale 1991, Indianapolis.
În perioada aceea, aveam un televizor alb-negru, vechi de când lumea, care făcea aşa: la deschidere, apoi la intervale neregulate, imaginea i se tublura total. Jucau liniuţe pe ecran. Sonorul era şi el varză, nu se înţelegea nimic. dacă aveam noroc, îşi revenea, pentru perioade destul de scurte.
Aşa că stăteam nopţile târziu şi ascultam, pe frecvenţa TVR, la aparatul de radio din bucătărie comentariul lui Cristian Ţopescu de la televiziune.
Poate asta m-a ambiţionat.
Poate ăsta a fost impulsul ca dragostea mea pentru gimnastică să crească o dată cu fiecare an.
Poate de aceea eroinele mele au rămas Lavinia (Miloşovici), Gina (Gogean) şi Simona (Amânar).
Ele reprezintă pentru mine triunghiul de aur al gimnasticii româneşti.

*Ca un făcut, la Mondialele de la Indianapolis de care pomeneam mai sus, singurele evoluţii pe care le-am prins cu imagini cu tot au fost cele de la sărituri, unde Milo obţinea primul ei titlu major.



Epopeea a continuat la Barcelona, la Jocurile Olimpice din 1992: Milo era atunci (au spus-o mai mulţi, nu mă dau eu mare şi tare) un pic nedreptăţită la individual compus (bronz), obţinea aurul la sărituri şi îşi trecea numele în istorie cu ultimul 10 din gimnastică (aur la sol).



Pentru ea, a urmat o carieră formidabilă, cu titluri majore (la Mondiale sau Jocuri Olimpice) la toatele cele patru aparate - din păcate nu şi la individual compus...
Alături de Nadia Comăneci, Milo deţine un record la Jocurile Olimpice: a fost medaliată la individual compus la două ediţii consecutive – Nadia în 1976 (aur) şi 1980 (argint), Lavinia în 1992 şi 1996, în ambele dăţi bronz.


Aşadar, GIMNASTICA e sportul meu favorit – de urmărit la tv; mai ales în comentariile avizate ale Alinei Alexoi.

***

În aceste zile, GIMNASTICA feminină are programate Campionatele Europene, la Sofia, în ţara vecină Bulgaria.
În sala în care triumfa anul trecut jucătoarea de tenis Simona Halep în Turneul Campioanelor – Liga a II-a.

Este primul an după Jocurile Olimpice din 2012 când se organizează întreceri pe echipe – atât la Europene, cât şi la Mondialele din toamnă.
Aşadar, Sofia reprezintă primul pas spre Rio de Janeiro, unde se vor desfăşura următoarele Jocuri Olimpice, în 2016.

România are la Europenele 2014 şansa de a-şi apăra titlul cucerit în urmă cu doi ani.
Mai ales că, la fel ca atunci, rusoiacele au parte de accidentări şi nu se prezintă cu tot ce au mai bun în materie de sportive – pentru cine cunoaşte fenomenul, lipseşte din nou Viktoria Komova, lovită constant de diverse probleme de sănătate din 2012 încoace.

Aşadar, la ultima ediţie a Europenelor unde s-au acordat medalii pe echipe, în 2012, România a fost CAMPIOANĂ, cu o formaţie din care făceau parte super-campioanele Cătălina Ponor şi Sandra Izbaşa, dar şi liderii de azi, Larisa Iordache şi Diana Bulimar, plus Raluca Haidu.

Precizare
Din 2005, sistemul la Campionatele Europene de gimnastică s-a schimbat: în anii impari se organizează întreceri individuale (cu medalii la individual compus şi separat la cele patru aparate), iar în anii pari – întreceri pe echipe şi separat la cele patru aparate (fără individual compus).
CE ÎNŢELEGEM? Că titluri europene la sărituri, paralele şi bârnă şi sol de acordă în fiecare an.


TRADIŢIE de AUR

Până acum, echipa feminină de gimnastică a României are în palmares 6 medalii de aur, în anii de mai jos:

☺1994, chiar la prima întrecere europeană pe echipe organizată de Federaţia Europeană; echipa era alcătuită din Lavinia Miloşovici, Gina Gogean, Simona Amânar şi Nadia Hăţăgan.
GINA GOGEAN „dubla” aurul de la echipe cu cel de la individual compus, care avea să fie ultima victorie europeană românească în această probă.

☺1996: Gina Gogean, Lavinia Miloşovici, Simona Amânar



☺1998: Simona Amânar, Claudia Presăcan, Corina Ungureanu, Maria Olaru
☺2004: Cătălina Ponor, Monica Roşu, Daniela Sofronie, Alexandra Eremia, Silvia Stroescu
☺2008: Steliana Nistor, Sandra Izbaşa, Anamaria Tămîrjan, Gabriela Drăgoi, Cerasela Pătraşcu
☺2012: Cătălina Ponor, Sandra Izbaşa, Larisa Iordache, Diana Bulimar, Raluca Haidu

Bucuria fetelor în 2012. În prim-plan, Cătălina Ponor şi Sandra Izbaşa


Din nou, PREZENTUL: 2014

La Europenele din acest an, senioarele „tricolore” ale lui Octavian Bellu sunt Larisa Iordache, Diana Bulimar (aflată la prima competiţie importantă după accidentarea dinanite de Mondialele 2013), Ştefania Stănilă – a participat deja la un Mondial, anul trecut – şi debutantele Andreea Munteanu – specialistă la bârnă şi sol – şi Silvia Zarzu.
Moldoveanca Silvia Zarzu (născută pe 16 decembrie 1998) este a doua cea mai tânără sportivă senioară a competiţiei, fiind „depăşită” de puţin de o bielorusă.

La junioare, liderii de generaţie sunt Laura Jurca şi Andreea Iridon, născute în 1999. Cele două vizează calificarea la a doua ediţie a Youth Olympic Games (Jocurile Olimpice pentru pitici) din vară, de la Nanjing.

Laura Jurca (a doua din stânga) şi Andreea Iridon (a doua din dreapta)


Echipa junioarelor este antrenată, printre alţii, de soţii Cristian Moldovan (un excelent gimnast la „aerobic”) şi Lăcrămioara Moldovan - fostă Filip, colegă de generaţie cu Cristina Bontaş, Aurelia Dobre sau Daniela Silivaş. Lăcrămioara s-a convertit ulterior la „aerobic”.

Toate fetele se află deja la Sofia de sâmbătă şi au făcut deja antrenamentele oficiale.

Competiţia va fi trasmisă în direct pe TVR 2 sâmbătă şi duminică – concursul pe echipe senioare şi finalele pe aparate senioare.

Astăzi, se decernează primele medalii, în concursul pe echipe rezervat junioarelor.
☺ Mâine, JOI, se desfăşoară calificările la senioare – pentru finala pe echipe şi cele patru finale pe aparate.
VINERI, vom afla care este cea mai completă junioară din Europa în 2014 – concurs individual compus
SÂMBĂTĂ – finala pe echipe a senioarelor
DUMINICĂ – finale pe aparate la junioare şi senioare

Voi reveni în zilele următoare cu întrecerea propriu-zisă şi cu o analiză a şanselor României la medalii.


Larisa, Diana & Co.,
Să aveţi parte de sănătate şi de o competiţie aşa cum v-o doriţi!
Mult succes!



Dacă vă face plăcere, citiţi şi:
Europenele de gimnastică 2014. AUR! – Povestea titlului pe echipe pentru România
Europenele de gimnastică 2014. Epilog – Trei medalii în finalele pe aparate pentru Larisa Iordache!

FOTO deschidere: Antrenorii Octavian Bellu şi Lucian Sandu şi senioarele (de la stânga la dreapta) Ştefania Stănilă, Andreea Munteanu, Silvia Zarzu, Diana Bulimar şi Larisa Iordache
Related Posts Plugin for 

WordPress, Blogger...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu