Printre amintiri - Comana în alte vremuri

Ieri v-am prezentat frumuseţile naturii de la Comana şi v-am promis că revin cu imagini din epoca trecută, atunci când privirea îţi era furată (şi) de câteva colibe pescăreşti acoperite de stuf – aşa-numitul Sat Celtic.

Vă POVESTEAM că astăzi acestea nu mai există.

Vechiul podeţ de ducea către colibe a ars acum doi ani, iar acestea au fost înghiţite de apă.

Când mă refer la „podeţ” mă gândesc la acele scânduri aflate la ceva distanţă una de alta.

Majoritatea bucăţilor învechite de lemn se clătinau bine de tot sub picioare. Iar jos era mlaştină.

Cărarea ce te invita către „punte” este la ora actuală acoperită în totalitate de vegetaţie - nu mai întrezăreşti nimic din calea de acces.

Actuala „punte”, solidă, se află la câţiva metri mai aproape de intrarea în rezervaţie - Parcul Natural Comana; aflaţi cum se ajunge acolo din articolul anterior, dar găsiţi şi fotografii cu podeţul din prezent.

Amintiri...

 

 

 

 

În 2010, eu şi Ion i-am invitat pe cumnatul şi pe nepoţelul meu, Andrei, să se delecteze cu pitorescul şi liniştea Comanei, care pe noi ne încântaseră.

Ne-am plimbat prin pădure ore bune.

Iar Andrei şi-a descărcat un pic bateriile inepuizabile, alergând şi ţipând peste tot.

Câţiva porci sălbatici ne-au stricat micul picnic.

Animalele au foat atrase de mirosul de mâncare. Ne-am gândit că ne vor lăsa în pace repede, însă porcuşorii (ditamai balenele!) înaintau spre noi cu viteză.

Abia am avut timp să strângem cele câteva felii de pâine şi cubuleţe de brânză topită (poate şi o bucăţică de salam) înainte de a o lua la goană!

Pe atunci, nu existau rangeri...