Hai la Vulcanii noroiosi din Buzau!

Motto:

Vrei pe Lună? Hai la Vulcanii noroioşi!

Iniţial, am inserat o parte din acest text în materialul despre Focurile vii din Buzău (comuna Lopătari), fiindcă cele două obiective sunt apropiate unul de celălalt. Şi ambele au la bază gazele naturale.

Am preferat să mut o mare parte din textul de acolo aici şi să îi aduc îmbunătăţiri, (şi) pentru a vă oferi posibilitatea să admiraţi mai în detaliu Vulcanii noroioşi.

Vulcanii noroioşi se deosebesc de cei „clasici” prin produsele de erupţie, forme şi dimensiuni.

„Vulcani noroioși reprezintă formațiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 de metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinație cu apa din pânza freatică. Gazele împing spre suprafață apa amestecată cu argilă. Nămolul format de acestea iese la suprafață și, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând niște structuri conice asemănătoare unor vulcani. Nămolul ieșit la suprafață este rece, deoarece vine din straturile de argilă.”

(sursa: wikipedia.ro)

Şi acum, concretul - Vulcani noroioși din România, judeţul Buzău (accesul în zonă este prezentat mai jos).

Trebuie să precizez că suntem la Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari – sunt trei suprafeţe apropiate geografic pline de vulcani noroioşi, în Subcarpaţii Buzăului.

Lăsaţi maşina la poartă, plătiţi taxa de intrare (în jur de 5 lei/ADULT, reducere substanţială pentru copii) şi... iarba se transformă brusc în peisaj selenar.

Cât mai e până la capătul lumii? te întrebi. Probabil la următorul pas... Eşti aproape, într-un deşert gri, care fierbe din când în când.

„Suntem pe Lună!” Da...!!!

Dar pentru toate există o explicaţie: aspectul selenar al Vulcanilor noroioşi este dat de straturile de noroi uscat.

Printre bolboroseli, mai mult sau puţin sonore, printre craterele cu mai multă sau mai puţină activitate, printre miresmele ce le emană conurile astea în continuă mişcare, stai şi te minunezi continuu...

Craterele, împrăştiate peste tot, diferă ca mărime. E de-ajuns să te îndepărtezi cu un pas de unul şi dai de altul!

Acuş face POC (pleosc!... vreau să zic!)

Solul este străbătut de şanţuri şi şănţuleţe, care s-au format prin scurgerea noroiului după ieşirea din crater.

Atenţie! Şedinţă foto!

☺ Dacă a plouat/nins în zilele precedente vizitei voastre, luaţi cu voi încălţăminte ţeapănă, că... e noroi! ☺

ÎN ZONA BERCA-ARBĂNAŞI (JUDEŢUL BUZĂU) SE AFLĂ TREI AREALE CU VULCANI NOROIOŞI:

☺ Pâclele Mari (322 m altitudine, comuna Scorțoasa) au suprafaţa cea mai mare; la ele se ajunge cu maşina până-n poartă.

☺ La Pâclele Mici (341 m altitudine, comuna Berca) se ajunge urcând un deal.

☺ Pâclele de la Beciu (280 m altitudine, comuna Scorțoasa) au suprafaţa cea mai mică, dar activitatea cea mai intensă!

Notă: Imaginile din acest articol sunt de la Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari.

☺ Un francez a ajuns prima oară la Vuclanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici, în urma unor cercetări în domeniul petrolier. Era în secolul al XIX-lea, mai precis în 1867.

În 1924, zona a fost declarată rezervaţie naturală.

Şi încă ceva: în Europa, asemenea fenomene (vulcani noroioşi) nu sunt întâlnite foarte rar.

Din nou, hooray pentru România!

AŞA AJUNGI LA VULCANII NOROIOŞI

Vulcanii noroioşi nu sunt departe de Lopătari, unde se află unul dintre cele două fenomene „focuri” vii din România; noi avem noroc cu două astfel de răbufniri ale naturii (celelalte focuri vii sunt la Andreiaşu de Jos, în Vrancea), în timp ce în toată lumea doar Italia şi Azerbaidjanul se pot lăuda cu aşa ceva!!!

☺ Între Lopătari şi localitatea Berca sunt, conform hărţii, 52 de kilometri.

☺ De la Buzău până în localitatea Berca sunt 22 de kilometri, pe DN 10.

De la Berca la Vulcanii noroioşi (Pâclele Mari) mai aveţi 12 kilometri, pe DJ 102F, în apropiere de DJ 108 – pe teritoriul comunei Scorțoasa, la „graniţa” cu comuna Berca.

Coordonate GPS VULCANII NOROIOŞI DE LA PÂCLELE MARI: 45°20′22″N, 26°42′28″E