Raiul la el acasa: Valea Gaura (traseul Bran – Omu)

Traseu:

*Bran-Poarta – Şaua La Poliţe – Valea Gaura (Cascada Moara Dracului) – Cabana Omu

Data: 13 iunie 2015

Partea transilvăneană a Bucegilor ne-a tentat, la mijloc de iunie, cu două dintre cele mai frumoase, impresionante trasee ale acestor munţi.

Trasee sălbatice, cu ziduri de calcar modelate maiestuos de natură, cu poteci împodobite cu flori.

Raiul la el acasă? Daaaaa!!!

Am ajuns într-un Paradis în care minutele, orele de fapt, au trecut neştiute.

 

Vorbim despre Valea Gaura (la urcare) şi Valea Clincea (la coborâre) – dacă nu le-aş fi văzut cu ochii mei, aş fi zis că cineva s-a apucat să zămislească o poveste... în Photoshop.

Povestea noastră sună cam aşa:

Două secunde de mers, pauză pentru 20 de fotografii.

Timpii de pe indicatoare s-au dilatat teribil din astă pricină... din popasurile pentru taifasuri (a se citi „tras sufletul”), ceva mâncare...

 
Pe munte nu e concurs – şi cu asta am încheiat „discuţia” pentru toţi cârcotaşii.

...Şi când te gândeşti că am ezitat să iau parte la o nouă întrunire de grup focalizându-mă pe condiţiile de cazare de la Cabana Omu!

De la o mână de oameni (4-5) cu puţine zile înainte de plecare, cu un singur reprezentant al genului masculin (da, Ionuţ şi Vali la un loc, tu!), ne-am strâns 10, dintre care 6 bărbaţi. ☺

Gabi a fost de data aceasta „omul cu surpriza”.

În Ciucaş l-am avut pe Arpi, în Crai a fost Viorel (omul-surpriză-gazdă), acum Gabi ni s-a alăturat fără ca majoritatea să avem habar ce ni se pregăteşte lângă Castelul Bran.

Traseul nu-l explorase nici el, care bate Bucegii de ani şi ani.

Gabi, vezi ce bine e să mergi cu noi? Unde mai auzi tu în stânga şi-n dreapta şi-n dreapta şi-n stânga, pe rând, la fiecare două minute: Îţi place pe unde te-am adus? (Mircea, dacă ceri drepturi de autor, te îmbogăţeşti!)

Şi de data asta, tot Mircea, la fel ca în Piatra Craiului, cunoştea traseul din proprie experienţă.

Patru mijloace de transport până la potecă

Şapte dintre noi ne-am dat întâlnire cu noaptea-n cap în Gara de Nord a Bucureştiului. Din Braşov, autobuzul 23 ne-a dus la autogară - reunire cu Mircea şi Viorel -, de unde o cursă de juma’ de oră ne-a transportat până în Bran.

Cât a costat biletul/persoană pe ruta Braşov - Bran

☺ 6 lei la dus;

☺ 7 lei la întoarcere.

(erau companii şi rute diferite până în Bran)

Ultimul mijloc de transport înainte de a ne folosi exclusiv de membrele superioare a fost reprezentat de maşina lui Gabi şi de două taxiuri, până la Bran-Poarta, în apropierea pârtiei Zănoaga.

Aşa, cu „maşina la munte”, am scutit din timp vreo oră. Ne-am scutit şi de o porţie bună de soare direct în creştete, pe un drum forestier anost.

TRASEUL BRAN – CABANA OMU

La drum, trupă!

Din Poarta, se intră în pădure, se iese din pădure în poieniţe, în urcuş şi mai lin, şi mai furios.

 

Şaua La Poliţe (1623 m altitudine) ne aşteaptă!

Dragi zâmbăreţi, vedeţi voi norii urâţi de deasupra? Auziţi tunetele? Ştiţi că trebuie să escaladaţi stâncile din jur, apoi altele, până la 2500 de metri, încă 900 pe verticală? Şi tot vă arde de hi-hi-ha?

Bine, fie, sunteţi la munte, aveţi voie!

 

Urmează o porţiune sănătoasă de coborâre. Adică, noi ce am făcut până acum, ne-am chinuit degeaba?! Coborâm TOT ce am urcat???

85 de metri mai jos în altitudine – ăsta e oficialul.

CASCADA MOARA DRACULUI – INTRAREA ÎN VALEA GAURA

 

 

☺ Găsiţi Cascada Moara Dracului dacă deviaţi 130 de metri din traseul de cruce roşie Bran – Omu, la începutul Văii Gaura, la 1575 de metri altitudine.

Aproximativ 20 metri cade apa în înălţime aici.

Suntem la jumătatea traseului dintre Bran şi Omu.

☺ O cascadă cu aceeaşi denumire, Moara Dracului, se găseşte în Munţii Apuseni.

VALEA GAURA este cea mai mare vale (glaciară) din Munţii Bucegi.

Da, românii sunt inventivi când vine vorba de denumiri – dacă e să te dai pe licenţe, asocierea dintre „arta naturii” şi „gaură” sună groaznic.

Dar Valea Gaura este unul dintre cele mai pline de farmec locuri prin care am trecut în ţărişoara noastră!

☺ Apropo, de Tăul fără fund de la Băgău aţi auzit?

Ne-au trecut pe la urechi tunete serioase şi am privit descărcări electrice. Nu mai scăpăm de ploaie...!

La fel ca în Piatra Craiului, ni se pregătea înaintarea pe pietre ude.

Trec nişte minute.
...de unde a apărut seninul? Acu’ două minute eram cu pelerinele pregătite!

Mai urcăm un nivel din Valea Gaura, deasupra Cascadei Moara Dracului.

Surpriză! Întâlnire „ne”aşteptată (ca să îl citez pe Deni) cu grupul de la Amicii Salvamont Braşov, alături de care am drumeţit la Cascada Vânturiş.

Putea să lipsească o fotografie de grup?!

Cam de aici vine apa; în spate, se întrezăreşte un mini-canion

Colţii Gaurei sunt... de lăsat cu gura căscată...

Dacă nu am zis pe traseu de o sută de ori (cel puţin!) „Ce frumoooos!”, lin ca sunetele de viori, n-am zis niciodată...

 

 

Sus! Tot mai sus!

Amestecul de flori, scăldate în soare, e încântător – de la albastrul inconfundabil al genţianelor la galbenul variat al atâtor specii, cărora nu le cunosc denumirea...

 

Limba de zăpadă (luuungăăă) a fost opusul încântării.

 

Cine, oare, e gata să bage în funcţiune 4X4? Ghici ciupercă...

Unii se simt excelent! E răcoare, ce-i drept...

Imediat, se ajunge în ultima căldare a Văii Gaura. Am mai folosit „superb” până aici? Atunci, SUPERB să fie!

 

Munţii României, încolonaţi pentru spectacolul din Valea Gaura

Indicatoarele te derutează la un moment dat – acum mai sunt 3 ore până la Omu, peste juma’ de oră – iar 3. După care ajungi la două jumate, după o oră de mers. Apoi, dacă ai „noroc”, timpii scad brusc la o oră, deşi n-a trecut ora aia şi jumătate.

Nu se întâmplă de multe ori; dar, când eşti de şase-şapte ore pe un traseu, îţi vine să îţi iei câmpii pe câmpii albastre!!!

CÂT MAI E DE URCAT???

☺ În Piatra Craiului am mers 15 ore, din Peştera până pe creastă şi înapoi, cu grad sporit de periculozitate, dar cu mai mici diferenţe de altitudine, acum au fost „doar” 10 ore – însă în URCARE CONTINUĂ.

Ne abatem 5 minute în stânga potecii spre Cabana Omu, pentru a admira siluetele Hornurilor Mălăieştilor şi Cabana Mălăieşti.

 Mmmmhîîîî… de acolo venim... dar pe alt marcaj

Uite-atâtica mai e până la Cabana Omu... da’ mai putem?!

E aproape ora 21.00, suntem plecaţi de aproape 10 ore, unii dintre noi treziţi la 4 dimineaţa să prindem trenul de Braşov.

Hai odată, cabană (o vedeţi în dreapta, foto 2?), apropie-te!!! Un pic mai mult... de ce te muţi mai încolo?... tot ajungem noi la tine... că nu ne lăsăm...! Înc-un pas... ce zici... rămâi de data asta pe loc?! Hai, că nu-i aşa greu... Nu zău?! Cine mai are chef de-o plimbare pe platou după toate suişurile în lanţ de azi?

Uffff... cât de puţin mai e...!

Ziua aceasta de vis nu avea cum să se încheie decât cu un apus de legendă.

În stânga, Vârful Scara

Am rămas până la sfârşit, în mijlocul potecii, hipnotizată, până când soarele s-a scufundat încetişor în marea cenuşie, lăsând pe fundal un tablou (stră)lucitor de galben, portocaliu şi roşu aproape ireale.

 

Gabi, Viorel şi, mai departe, Mari declanşau aparatele la foc automat.

Cum am păcălit căldura ☺

Auzim că la noi acasă, în Bucureşti şi Braşov, canicula a dat peste cap termometrele. Din Satu Mare, Mircea ne raportează că şi la ei a fost prăpăd.

Uraaa! Noi am scăpat! Mmm, ce-i aia caniculă la 2500 de metri?! Să mai punem un polar pe noi aici! ☺

Curând, s-a lăsat întunericul. Supa de la cabană se odihnea în stomacurile noastre, iar afară (friiiiig!) am văzut un milion de stele - luciri pe smoală.

CONDIŢIILE de la CABANA OMU

☺ Nu există apă şi nici electricitate – lanternele sunt de bază! În sala de mese a fost lumină până când ne-am dus noi la culcare, pe la miezul nopţii.

☺ În camera în care am dormit a fost cald; soba şi-a făcut datoria.

☺ Cabana Omu este închisă pe timp de iarnă - se redeschide la începutul lunii mai.

Somnul în noaptea de 13 spre 14 iunie mi-a fost varză.

Cu o noapte înainte, m-a luat Moş Ene pe sus pentru vreo două ore. Acum, am aţipit câte 5 minute pe oră. Maximum 5 minute...

Am monitorizat activitatea celor 5 colegi de cameră. Unii cu sforăituri, alţii cu treziri pe la ora 4...

(Mulţumesc, Gabi! ☺)

TARIFE cazare CABANA OMU

*Cameră la comun (prici): 30 de lei/noapte de persoană

*Cameră la mansardă/pod: 30 de lei/noapte de persoană

*Cameră cu 2 sau 4 paturi: 35 de lei/noapte de persoană

Pentru actualizarea informaţiilor luaţi legătura cu recepţia, la numărul de telefon 0744.567.290.

INDICATOARE. Altitudini, durată

☺ Cruce roşie: Bran-Poarta (~800 m altitudine) – Şaua La Poliţe (1623 m) 2 ore şi jumătate – Valea Gaura, Cascada Moara Dracului (1575 m) aproximativ 1 oră şi jumătate – Cabana Omu (2507 m) aproximativ 5 ore

 

TOTAL: 10 ore, cu pauze; cele mai îndelungate popasuri le-am consemnat lângă Cascada Moara Dracului, în Valea Gaura (căldarea inferioară şi superioară) şi în apropiere de Cabana Omu, pentru APUS – de aici diferenţa de o oră la calcule ☺

☺ Oficial, pe indicatoare sunt trecute 6-7 ore.

☺ Din satul Şimon se ajunge mai repede decât prin Bran-Poarta în Valea Gaura (Cascada Moara Dracului).

!!! ATENŢIE: Anumite porţiuni ale traseului Bran – Omu prin Valea Gaura sunt dificile (există şi o zonă dotată cu lanţuri), iar tot drumul în sine presupune rezistenţă fizică, deoarece veţi întâlni destule urcuşuri pieptiş, de-a lungul celor peste 6 ore de escaladări.

Mai avem nevoie de tine, Vali-Ionuţ!!!

!!! ATENŢIE: La plecarea în traseu, aprovizionaţi-vă bine cu apă – în afara Cascadei Moara Dracului, nu există NICIO SURSĂ importantă!!! Dacă aveţi noroc, veţi întâlni un izvoraş nesecat.

!!! ATENŢIE !!! Valea Gaura este un loc sălbatic – atenţie la urşi dacă mergeţi în grup restrâns!

Despre coborârea de la Omu, în acelaşi Bran, puteţi citi AICI. Doar nu credeţi că am rămas cocoţaţi la 2500 de metri (deşi... ce ne-am mai fi dorit!) ?

Dacă vă face plăcere, citiţi şi alte aventuri din zona Bucegilor şi Bran:

☺ Omu – Early edition (luna mai)

☺ De la Omu cu grindina după noi (traseu Peştera – Omu – Babele)

☺ La Cascada Vânturiş

☺ Am urcat pe Jepii Mici şi am coborât pe Jepii Mari (plus un drum până la Cruce)

☺ Bucegi X 3 - Cheile Zănoagei, Lacul Scropoasa, Cascada 7 Izvoare

☺ Planuri măreţe pentru o vreme naşpa (spre Mălăieşti)

☺ Cota 2000 – Cum mi-am făcut faţa franjuri

☺ Trei zile cu bunica pe la Cote, Bâlea Lac, Paltiniş şi Sibiu pe fugă (Cascada Urlătoarea)

IARNA (şi PRIMĂVARA calendaristică)

☺ Babele – Piatra Arsă – Valea Obârşia Ialomiţei – Cota 1400

☺ Babele – Padina – spre Şaua Bătrâna – Lacul Bolboci – Lacul Scropoasa – Cascada 7 Izvoare

ZONA BRAN

☺ Satul Măgura - România cea pitorească

☺ Intre Piatra Craiului si Bucegi (Zarnesti – Magura – Sirnea)

☺ Pestera – satul de sub nori. Si Magura!

☺ Culoarul Rucar-Bran in magia zapezii

☺ Bran. Castelul Bran

NOTĂ: Fotografiile sunt realizate de Gabi, „Poveştile mele”, Mari, Mădălina, Viorel şi Vali.