Poveştile mele: Roată pe Tâmpa. Şi câteva legende

Traseu:

*Braşov – Vârful Tâmpa (pe Treptele lui Gabony) – Braşov (pe Drumul serpentinelor)

După tura din Baiului, ne-am fi dorit să ne căţărăm până în Vârf de Postăvarul.

Ar fi însemnat alergare, mai ales că voiam să prindem şi trenul spre Bucureşti, la o oră decentă.

Data: 13 decembrie 2015

Suntem tot în Munţii (Masivul) Postăvarul, mai la poale însă. Pe Tâmpa, pe care n-am mai escaladat-o ☺ de-o veşnicie.

Pe Tâmpa, unul dintre cele mai importante repere ale oraşului Braşov.

☺ Muntele Tâmpa este arie protejată (rezervaţie naturală).

Despre etimologia cuvântului „Tâmpa” vă invit să citiţi mai multe AICI.

Alex ne înştiinţează că preferă unele cumpărături în loc să meargă cu noi pe Tâmpa – doar a coborât acum două luni de acolo, în training-ul pe care l-a avut în oraş.

Eu insist să vină, punând accentul pe faptul că e mai importantă bucuria sufletească.

Ne revedem cu Gică chiar în „buza” traseului, Treptele lui Gabony.

Acesta alternează scările - mai mult sau mai puţin strâmte, mai mult sau mai puţin regulate - cu poteca.

Treptele lui Gabony au fost construite în perioada 1930-1931 de saşii din Braşov. Au fost refăcute (pentru prima oară de la darea în folosinţă) în 2008.

☺ În total, sunt 167 de scări.

Pe „Treptele lui Gabony” sunt amenajate 6 locuri de popas, cu mese şi bănci din lemn.

O băncuţă. No comment

Ne mai plimbăm un pic?

„Scăunelul” Postăvarului

Ultima bucăţică de traseu

☺ Sub releu funcționează un restaurant.

În 2004, pe Tâmpa a fost amenajat locul de belvedere - o terasă, de unde se poate viziona live panorama Braşovului.

Aici sunt amplasate literele uriaşe ale cuvântului „BRAŞOV”, care pot fi admirate la fix din Piaţa Sfatului.

De la terasă am păşit un pic mai departe, spre ruinele Cetăţii Braşovia. Ca să le descoperi, ai nevoie de vreo 20 de minute de plimbare.

Noi ne-am oprit cam pe unde se termină gardul de protecţie şi am înaintat un pic mai departe, spre gol.

E o senzaţie mi-nu-na-tă, doar tu şi hăul ce ţi se cască la picioare... cam ca pe la Balcoanele Ponorului.

Ştiu că, deşi nu a arătat-o, Alex s-a bucurat de tot ce a văzut şi nu i-a părut o clipă rău că a amânat cumpărăturile din oraş.

☺ Se presupune că Cetatea Braşovia (Cetatea Brassovia) a fost ridicată de cavalerii teutoni între anii 1212 şi 1218. A fost atestată documentar prima dată în 1434.

Cetatea Braşovia era, în Evul mediu, cel mai important punct de apărare al Brașovuui. Nu a fost niciodată cucerită.

☺ Din Braşov, se poate ajunge pe Tâmpa şi pe lângă zidurile Cetăţii Braşovului – pe Drumul Cavalerilor.

Povestea bocancilor - prequel

Două zile întregi m-am plimbat nestingherită în bocancii de iarnă, fără pic de jenă, inclusiv cele 10 ore cu tot cu transport în Baiului.

În coborârea de pe Vârful Tâmpa, când asfaltul s-a apropiat la 50 de metri, ne-am aşezat pe trunchiul unui copac să îi aşteptăm pe cei rămaşi mai în spate. Mdaaa, am reuşit performanţa să o iau repede la vale de pe Tâmpa, că doară nu eram pe Jepii Mici! ☺

Când m-am ridicat, un déjà vu sălbatic mi-a dat fiori: Iulie 2014, Jepii Mari.

Aici, pe Tâmpa, la finalul celor 25 de serpentine, a început durerea groaznică un pic mai sus de gleznă despre care v-am povestit pe larg în povestea de la Mălăieşti – Revelion 2016. De fapt, despre consecinţele ei.

POVEŞTI (LEGENDE) CU TÂMPA

☺ O să încep cu ceva real şi verificat: tunelurile săpate în Muntele Tâmpa (trei sau patru, conform diferitelor surse), folosite de braşoveni în timpul invaziilor străine.

Din ce am citit eu, numai unul dintre tuneluri/catacombe este practicabil astăzi – cel care leagă Casa Sfatului de unul dintre turnurile vechii cetăţi. Celelalte sunt închise/astupate, pentru a se evita accidentele ce ar putea interveni din cauza surpării.

☺ Romantism. Printre băncile de lemn de pe aleea de sub Tâmpa iese în evidenţă o băncuţă de piatră. Legenda începe cu doi amanţi care se plimbau pe această (atunci) cărare. O stâncă s-a năpustit taman din vârf şi i-a ucis pe îndrăgostiţii îmbrăţişaţi. Din stânca respectivă s-a construit banca, în 1817, în memoria lor.

☺ Lacul. Existenţa unui lac uriaş (rămăşiţă a unei mări) sub Muntele Tâmpa nu a fost dovedită niciodată, dar... oamenilor le plac legendele. ...şi ideea că Braşovul ar putea fi inundat de apele acestuia.

☺ Poveşti cu balauri. Nişte creaturi de gen ar fi terorizat Braşovul. Un balaur, care locuia într-o grotă pe munte, i-ar fi ucis pe copiii conducătorilor Braşovului. Singurul care a reuşit să îi vină de hac a fost un măcelar, care l-a ademenit cu o piele de viţel, umplută cu var. După masă, burta balaurului i s-a umflat, a plesnit, iar el a crăpat. The end.

Epilog: Muntele Tâmpa seamănă cu un dragon adormit; dacă îl priveşti atent, de la depărtare. Aşa zic unii.

Al doilea balaur şi-a mâncat salvatoarea. O călugăriţă, care trăia la rându-i într-o peşteră, a găsit un pui de balaur rănit. Când a crescut, domnul, probabil flămând, a păpat-o. Locul unde ar fi locuit femeia ar fi numit Peştera Călugăriţei.

INDICATOARE. Altitudini, durată

☺ Triunghi galben: Braşov, din spatele magazinului Star (580 m) – Vârful Tâmpa (960 m), pe Treptele lui Gabony 1 oră şi jumătate, fără pic de grabă şi cu destule pauze

☺ Triunghi roşu: Vârful Tâmpa – Braşov, pe Drumul serpentinelor aproximativ 1 oră, mai... lălăită

Ambele trasee sunt de DIFICULTATE UŞOARĂ... de vacanţă.

*Dacă doriţi să încercaţi: Bandă albastră: Vârful Tâmpa – Vârful Postăvarul (1799 m), prin Şaua Tâmpa 4 ore – 4 ore şi jumătate

Telecabina

Pentru cei care nu vor să îşi pună picioarele la încercare ori au anumite dificultăţi de deplasare există varianta telecabină.

Traseul pe cablu are 573 de metri lungime.

Telecabina a fost dată în folosinţă în 1969.