Pagini

joi, 6 iunie 2019

Piatra Craiului: Satul Peştera – Şaua Joaca – La Table – Refugiul Grind





(un fel de continuare de AICI)

Traseu:
*Sat Peştera (din apropierea Casei Folea) – Şaua Joaca – Zona „La Table” (Şaua Vlăduşca) – Refugiul Grind şi retur


Povestea celor două zile în două masive continuă cu Măria Sa, Craiul.
Avem vedere întâi la Munţii Bucegi, apoi ne cufundăm de-a dreptul în Piatra Craiului.
V-am spus că ne-am teleportat de la Mălăieşti direct la Peştera? V-am zis, da’ vă mai zic o dată.
Peştera, „satul prăvălit la poalele Craiului”, cum îl alintă Viorel.



Data: 24 martie
Cazare: în satul Peştera (judeţul Braşov), Casa Felinarul Munţilor

Cum se ajunge în satul Peştera din judeţul Braşov v-am povestit AICI – în acel material găsiţi imagini cu surâs de toamnă.

Peştera e-o nebunie în materie de peisaje!!! Iar Bucegii-s fenomenali de aici!
Ca să nu mă încurc eu în cuvinte seci, pregătiţi voi wow-urile de rigoare.
Fireşte, vom descoperi şi pe parcurs Peştera, acesta e doar începutul... în aromă de cafea...

Pădurii din imagine sătenii din Peștera îi spun ,,Cruciu”, iar dealului de deasupra pădurii ,,Ţâlfă”






Măgurile Branului





De mii de ori „wow!” – creasta Pietrei Craiului


Creasta, cu tot cu Piatra Mică (dreapta)


Bucegii cei mi-nu-naţi! Şi un pic de Leaota

Din partea cealaltă ne fac cu ochiul Bucegii!


În prim-plan (întunecat), Colții Ciubotei; sus, în dreapta – Vârful Scara (2422 m), de unde coboară spre stânga, ușor în jos, Culmea Ţigănești; în fundal, spre stânga Vârfului Scara, Vârful Omu, 2505 m; tot în fundal, Vârful Bucșoiu Mare (2492 m) – cel mai în stânga


Munţii Leaota


Suntem tot la vânătoare de ghiocei şi brânduşe.
Am mai pornit noi primăvara asta în căutarea lor, şi spre Cabana Diham prin Iad şi Leuci, şi ieri spre Mălăieşti, dar norocul a stat undeva ascuns. Cu o uşoară excepţie.

Ca să avem timp să zburdăm printre florile primăverii, ne vom plimba până la Refugiul Grind via Şaua Joaca - „La Table”.
La final de 2016 dansam tot prin zăpadă (şi ce zăpadă!), invers, din zona „La Table” (Şaua Vlăduşca) până în Şaua Joaca.
Tot în sens invers faţă de acum era în 2015, la întoarcerea de pe creasta sudică, pentru prima oară în Craiul adevărat.
Chiar rememoram cu o seară înainte, cu Getuţa, soţia lui Viorel, tura aceea de super-excepţie.
În schimb, într-un final de primăvară, am plecat de la Cabana Brusturet şi ne-am oprit tocmai La Om (Piscul Baciului, 2238 m) via Refugiul Grind – o parte a traseului de azi.

Şiii... cam gata cu amintirile/punerea în temă.

În trupă măricică, ne punem în mişcare la Nobilis – puţin mai jos de Casa Folea (1190 m) –, la aproximativ 1100 m altitudine.



 



Vestita Casă Folea





Viaţa la ţară – eu încă funcţionez cu fluturaşi în stomac la revederea acestor locuri












Vârful Bucşoiu (Mare) – stânga, al treilea vârf cel mai înalt vârf al Bucegilor (2492 m); Vârful Omu (2505 m) şi Vârful Scara (2422 m) – dreapta











Minune de România!


Undeva la ieşirea din satul Peştera, pe hartă apare Vârful lui Stavrat (1300 m).
Urcăm uuuşuuureeel, că nu ne-aleargă nimeni.
Nimic solicitant.
Drumul începe să capete nuanţe albicioase, de zăpadă. Apoi se albeşte de tot.




Elena şi Lucian, iubire de poveste






Şi să ne bucurăm copilărește de brânduşele după care am plecat.



Spre poiana stânelor Coja și Pietre


Ca preludiu la Şaua Joaca, ne jucăm cu un miliard de fotografii. Inclusiv poza originală de grup.
Creasta Pietrei Craiului – aaaahhhh, de când n-am mai văzut-o pe toată...!
Şi covorul de brânduşe!






Creasta Pietrei Craiului, de la sud la nord






„Mai plecăm şi noi?”


Şaua Joaca-i imediat după intrarea şi ieşirea dintr-o pădure micuţă, pe o potecă în uşoară urcare, până la 1445 m. Mic gheţuş la picioare... mmm, suportabil datorită soarelui.





Liber la Joaca!


Zoom-uri către Vârful Ascuţit (2150 m) – în dreapta, respectiv în stânga; plus Refugiul din Şaua Grindului (2206 m), la doi paşi de cel mai înalt punct al Craiului – Vârful La Om (Piscul Baciului, 2238 m).





Dacă până aici am dat din roate doar la deal, mai departe... coborâm. Spre punctul numit „La Table” (1415 m), zis aşa datorită intersecţiei celor o mie de trasee – geografic, zona se cheană Şaua Vlăduşca.
Atenţie, e cu vâjjjjj!


O mică încercare de regenerare a pădurii





Tablele care nu mai sunt „table”; puţină ecologie nu strică


Ascensiunea spre Refugiul Grind (1620 m)

Domol, apoi din ce în ce mai gâfâind.

Când am zis că-i plimbare, nu m-aţi crezut, ai?!







Pauză de brânduşe!












30 de minute până la Grind. Finish

Cum ar fi la pas de toamnă până la Fundata? Visul cel mai vis!
Unde mai pui că e cea mai înaltă localitate din ţară? (1360 m) 
Neapărat de explorat la pas.








Dacă-s două semne identice, sigur ajungem unde trebuie  
Banda albastră face legătura între traseul de Brusturet şi Refugiul Grind















Înfrăţirea dintre Crai şi Bucegi (şi Leaota)




În principiu, e acelaşi peisaj pe care l-am surprins de dimineaţă în Peştera, cu Vârful Bucşoiu (Mare), 2492 m – stânga plus Vârful Omu (2505 m) şi Vârful Scara (2422 m) – acum pe la mijloc


Vârful Scara (2422 m) – stânga şi întreg abruptul vestic al Bucegilor

În dreapta, Vârful Tătaru (1465 m); în stânga lui, Şaua Strunga (1909 m)

Vârful Tătaru (1465 m), Şaua Bucşa – trecerea spre Munţii Leaota



Şaua Strunga (1909 m) şi trecerea spre Munţii Leaota



Munţii Leaota



Bucegii, până în Leaota; Bucegi-Leaota-Piatra Craiului reprezintă o grupă montană a Carpaților Meridionali






Cu ochii pe sus, spre creasta Craiului



Urmă de avalanşă




De ce nu ne-am căţărat mai sus, cel mai sus în Piatra Craiului?
Nu ne-am propus să izbim mai departe de Refugiul Grind. Ne presa şi timpul – întoarcerea acasă; în plus, nici condiţiile zăpezii nu (prea) permiteau în acea zi accesul pe Vârful La Om/Piscul Baciului (2238 m).


Atmosfera din jurul Refugiului Grind






Refugiul Grind – satul Peştera











Pădure în alb şi verde


„Să stau la poză... să nu stau...”


Dacă nu se vede, vă informez eu: e zăpadă alunecoasă, însă fără riscurile de dincolo de Colţii lui Barbeş din tura de Vânturiş; în plus, spre „La Table” pantele sunt puţin accentuate.





Le urăm brăduţilor din imagine ca, atunci când s-or face mari, să rămână tot acolo!











Spre una dintre cele mai frumoase privelişti din România: Creasta Pietrei Craiului








(Şaua) Joaca şi Fericirea




Şedinţă foto la brânduşe şi ghiocei – cred că a fost mai bine de jumătate de oră













Fotograful fotografiat


Brânduşele şi toate cele s-au lăsat acoperite de ninsoarea de marţi, la nici două zile după ce le-am lăsat noi în pace.
Pe urmă au apărut iarăşi.



Ne luăm „la revedere” de creasta Craiului. Abia aşteptăm să dansăm pe sus!



 









Magia satului Peştera





Măgurile Branului, de aproape













 





Noi şi uliţele


 







 
 Mănăstirea Stânta Treime din satul Peştera; Piatra Mică (dreapta); Prăpăstiile Zărneştilor (Cheile Zărneştilor), mijloc



Peisajele memorabile din satul Peştera ne-au însoţit la plecare – dacă doriţi să le vedeţi aşa cum le-am privit noi pe geamul maşinii, le găsiţi AICI, AICI şi AICI.

Spre Bucureşti, ne-am oprit (doar cu privirea) la celebrul Castel Bran.


După turele de Mălăieşti şi Grind, ne-au crescut nasuri roşii de clovn la toţi.


Taxă vizitare Parcul Naţional Piatra Craiului: 5 LEI (biletul estre valabil 7 zile).
Se poate achita în Zărneşti – la Poştă, la Centrul de Vizitare a Parcului şi la Cabana Plaiul Foii. Sau direct la sursă, dacă vă ies în cale rangerii Parcului în apropierea Fântânii lui Botorog (ca să fie siguri că nu scapi ).
Mai multe, pe site-ul oficial, AICI.


INDICATOARE. Altitudini, durată – în condiţii de iarnă

Cruce roşie: Sat Peştera (Nobilis, din apropierea Casei Folea) ~ 1100 m Şaua Joaca (1445 m) 1 oră – Zona „La Table” (Şaua Vlăduşca, 1415 m) aprovimativ 30 de minute

Bandă roşie: Zona „La Table” (Şaua Vlăduşca, 1415 m) – Refugiul Grind (1620 m) 1 oră

TOTAL: aproximativ 6 ore şi jumătate (cu multe pauze)
Distanţa străbătută: 12 kilometri.


De la Refugiul Grind se poate continua, pe sub Colţii Găinii, pe acelaşi marcaj bandă roşie, până pe cel mai înalt vârf al Craiului, La Om: 2 ore - 2 ore şi 30 de minute.
Imagini cu traseul Refugiul Grind – Vârful La Om (Piscul Baciului, 2238 m) am pus AICI (coborâre) şi AICI (urcare plus coborâre la final de primăvară).

!!! ATENŢIE! Iarna, traseul Refugiul Grind – Vârful La Om este expus pericolului de avalanşe.


Traseul Peştera – Şaua Joaca – Refugiul Grind, cu marcaje vizibile, este considerat de DIFICULTATE MICĂ (dificultate medie în condiţii de zăpadă).




SURSE DE APĂ
În apropierea zonei „La Table” (Şaua Vlăduşca), se află un izvor – Izvorul/Şipotul Vlăduşca (Izvorul Găinii).


Mulţumesc, Viorel, pentru unele explicaţii foto!
Mulţumim din suflet pentru ospitalitate doamnei Angela de la Casa Felinarul Munţilor!
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

2 comentarii: