Mondialele de gimnastica – Succes in finala pe echipe!

Luni 6 octombrie 2014, la Nanning, China.

Probabil ştiţi deja. A fost cea mai neagră zi a gimnasticii feminine româneşti de peste 30 de ani încoace. Cu excepţia numită Larisa Iordache.

O POVESTE tristă.

Mi-e greu să scriu asta...

Locul 7 în calificările Mondialelor de gimnastică şi o mulţime de ratări.

România, campioană europeană în luna mai, a evoluat mult sub aşteptări.

Marea Britanie, Italia, Japonia (ca să numai vorbim de eternele SUA, China şi Rusia) în faţa noastră!

Gimnastica se schimbă cu rapiditate ameţitoare – important e cum faci faţă.

Luni, echipa feminină de gimnastică a României a clacat.

Doar Larisa Iordache a ieşit din anonimat. Nu numai atât, a strălucit! Este unul dintre starurile Mondialelor!

Pentru celelalte...

Emoţii, accidentări, dificultate scăzută. Luaţi-o cum vreţi, toate se înlănţuie, iar rezultatul e acelaşi.

Să spunem că majoritatea fetelor sunt debutante la o competiţie de acest gen – mai multe, în prezentarea Mondialelor. Dar în echipa SUA, de exemplu, întâlnim aceeaşi situaţie. Gimnastele Martei Karoly domină până acum competiţia!

Să spunem că multe dintre fetele noastre care au concurat în calificările Mondialelor au fost accidentate, o perioadă mai mică sau mai mare înainte de Mondiale - Silvia Zarzu, Anamaria Ocolişan, Paula Tudorache. Şi că nu au putut astfel să acumuleze dificultate.

Să spunem că a lipsit experienţa şi maturitatea Dianei Bulimar, din păcate accidentată, la fel ca la Mondialele precedente.

A mai fost vreodată locul 7 la echipe pentru România la gimnastică feminină?

Mondialele 2014 au adus cea mai slabă clasare de la introducerea sistemului cu finală pe echipe (6 formaţii iniţial, apoi 8), în 1994.

De altfel, mergând pe firul istoriei înapoi, constatăm că o singură dată tricolorele au fost sub locul 7, în 1962 – locul 9.

De atunci, România nu a fost NICIODATĂ mai jos de locul 4 – cu o singură excepţie, locul 5 în 1970.

Dar astea sunt doar date seci, nu mi-am propus să dramatizez situaţia – şi aşa dramatică!...

Vreau să cred că luni a fost doar un accident, că situaţia nu se va permanentiza la viitoarele competiţii majore.

S-a ratat şi la Europene în calificări... şi după aceea s-a obţinut acel minunat titlu... la Mondiale nu se pornea cu aşteptări de aur - v-am explicat eu în materialul precedent.

Festival al ratărilor

Cel dintâi semnal... oficial de slăbiciune a fost în septembrie, la triunghiularul cu Germania şi Elveţia, pierdut în faţa Germaniei - acum locul 9, în afara finalei.

Prezentul

În China, acum, după un început exact la sărituri, au urmat paralelele. Ştefania Stănilă a trecut puţin peste 13.000, modest ca dificultate.

Anamaria Ocolişan a avut două căderi de pe aparat, Larisa Iordache a avut „scăpări” în exerciţiu, iar Paula Tudorache a mers... cum a putut, la dificultate 5.0 – ca să faceţi o comparaţie, a treia rezervă în finala de la paralele are dificultate 6.4!

Au fost doar patru evoluţii la paralele, pentru că a cincea gimnastă română care avea dreptul să concureze nu a mai făcut-o – astfel, a contat şi nota... de 10 (10.033) a Anei.

La bârnă, supranumit „aparatul româncelor” (a ridicat mereu punctajul echipei), au căzut pe rând Ştefania Stănilă, Andreea Munteanu şi Anamaria Ocolişan.

Trei din cinci! Dar... având în vedere exerciţul slab cotat al Paulei Tudorache... punctajul la acest aparat a fost pe măsură.

Solul a spus şi el aceeaşi POVESTE. Munteanu afară din covor, Zarzu cădere.

Bilanţ calificări

● Echipa feminină de gimnastică a României a încheiat concursul de calificare pe locul 7.

● S-a obţinut per total locul 3 la săritrui şi sol, 4 la bârnă şi 25 (!!!) la paralele din cele 38 de formaţii înscrise în concurs.

☺ Rezultatele în detaliu de puteţi găsi pe site-ul Federaţiei Internaţionale de Gimnastică.

N-am crezut c-o să se întâmple asta vreodată...

Am tremurat până în ultima clipă pentru finală (8 echipe merg în ultimul act).

Am aşteptat cu sufletul la gură evoluţiile ultimelor două subdiviziuni, evoluţii ale australiencelor şi, parţial, ale franţuzoaicelor, pentru a fi siguri că ne păstrăm locul 7, că nu cădem pe 8 sau, mai rău, în afara finalei!

„Noroc” că primele au greşit pe la paralele (unde erau valoroase), pe la bârnă, pe ici-colea. Un singur punct a fost între România şi Australia în final, în favoarea primeia.

(Iar Franţa bănuiam de la început că nu are faţă de finală. Dar am aşteptat să fie oficial!)

Faţă de a 6-a clasată, Japonia, diferenţa este de două puncte. Şi, mda... totul s-a pierdut la paralele, căci altfel punctajele la bârnă şi sol de exemplu (cu toate ratările de la bârnă ale româncelor) sunt superioare Rusiei – locul 3 în calificări. Iar la sărituri ţinem aproape.

☺ Am zis cele de mai sus ca să vedeţi că, într-o variantă super-optimistă, ne-am putea bate pentru bronz – cu Rusia (pe care am învins-o la Europene, în condiţiile de atunci), deşi rusoaicele de aici zbârnâie la paralele! Iar pe noi, din contră, astea ne trag înapoi!

Marea Britanie stă şi ea la pândă, pentru că nu se dezminte după Europenele excelente din primăvară.

Toată lumea a făcut ceva greşeli – nu ca ale fetelor noastre, dar au fost.

China şi SUA

Am uitat să vă spun că gimnastele din SUA sunt mari favorite în finală? America e campioană mondială (şi) în 2011, ultima oară când s-au organizat întreceri pe echipe la Mondiale, dar şi campioană olimpică în 2012.

Vă mai spun că fetele din China sunt acasă şi au aripi? NU sunt deloc ironică – China a câştigat în 2008 titlul olimpic, meritat!, la Beijing.

Cum se concurează miercuri, în finala pe echipe

Totul porneşte de la zero! Nimic de până acum nu mai contează!

Şi în finala pe echipe, şi la individual compus, şi în finalele pe aparate.

În calificări sistemul a fost 6-5-4 – şase gimnaste în echipă, cinci concurează la fiecare aparat, patru note se iau în considerare.

În finala pe echipe se schimbă un pic situaţia: 6-3-3 – după acelaşi algoritm.
Toate evoluţiile contează, nu e loc de greşeli (majore)!

Ordinea intrării în concurs pentru România este una... a nervilor – se începe cu solul şi se termină cu paralele şi bârna - ultimele sunt aparatele unde se poate rata cel mai uşor.

☺ Din punctul meu de vedere, punctajele din calificări sunt mai aproape de valoarea unei echipe, în ansamblu, deoarece contează mai multe evoluţii.

Evoluţii în imagini

De departe cea mai valoroasă gimnastă româncă, LARISA IORDACHE a ratat la limită prezenţa în finala de la sărituri, cu 51 de miimi de punct; este prima rezervă.

A fost a 3-a în calificări la individual compus – în urma campioanei ediţiei precedente, Simone Biles (cu ratare a fost tot prima!), şi a Aliei Mustafina.

Larisa are, de asemenea, finale la bârnă şi sol – locul 2 în calificări la ambele, tot după Biles.

ANDREEA MUNTEANU a greşit la Mondiale în acelaşi stil ca la Europene, deşi avea şanse la finale la bârnă şi sol.

Sperăm să repete figura de la Europene, unde a strălucit în finală!

ŞTEFANIA STĂNILĂ a prins un loc aproape de limită în finala de la individual compus (primele 24), dar a fost a... 24-a. S-a calificat totuşi de pe poziţia a 21-a, datorită eliminării unor sportive din ţări care aveau deja două participante (limita maximă).

Dar, şi aşa...

ANAMARIA OCOLIŞAN a reuşit un concurs bun la sărituri şi parţial la sol. La restul... dezastru.

SILVIA ZARZU a fost doar o umbră în calificări. A ajutat un pic echipa la sărituri; nu cred că va concura în finală.

PAULA TUDORACHE aminteşte, prin ţinută, de Ana Porgras – dar are imens de lucru până la a o ajunge pe campioana mondială de la bârnă din 2010!

Finale România

☺ Miercuri 8 octombrie – finala pe echipe a fetelor (ora 14.00, TVR 1)

☺ Joi 9 octombrie – individual compus masculin, cu Cristian Băţagă (ora 14.00, TVR 1)

☺ Vineri 10 octombrie – individual compus feminin, cu Larisa Iordache (ora 14.00, TVR 1)

☺ Duminică 12 octombrie – finale feminine la bârnă şi sol, cu Larisa Iordache (ora 8.00, TVR 1)

Antrenorii prezenţi în China, Lucian Sandu, Cristian Moldovan şi Lăcrămioara (Filip) Moldovan trebuie să aibă grijă de aceste fete - ceea ce s-a întâmplat luni 6 octombrie e dezarmant...

Ultimii doi au mare experienţă ca sportivi, în prinicipal în gimnastica aerobică, unde au numeroase trofee pe plan mondial şi european.

☺ Lăcrămioara (Lulu) a făcut parte din echipa medaliată cu argint la Mondialele din 1989 – alături de Cristina Bontaş, Aurelia Dobre, Eugenia Popa, Gabriela Potorac şi Daniela Silivaş.

Din toată inima, succes în finala pe echipe!

Ţineţi-le pumnii strânşi Larisei (Lari), Andreei, lui Ştefi, Anei, Silviei şi Paulei!!!

P.S. Ţineţi-i pumnii vineri (la individual compus) şi Roxanei Popa, o gimnastă foarte simpatică şi foarte... acrobată, născută la Constanţa, dar care reprezintă Spania.

Dacă vă face plăcere, citiţi şi:

☺ Recomandarea lunii octombrie – Mondialele de gimnastica (cu cele mai importante momente din istoria Mondialelor pentru România)

☺ Mondialele de gimnastica 2014 – Echipa feminina aproape de bronz. Dar...

☺ Mondialele de gimnastica 2014 – Larisa, mulţumim şi te iubim! - articol scris după concursul de la individual compus

☺ Mondialele de gimnastica 2014 – Larisa de argint - finalul Mondialelor plus CONCLUZII

FOTO: romgym.ro şi Facebook

De la stânga la dreapta: Silvia Zarzu, Andreea Munteanu, Larisa Iordache, Ştefania Stănilă,  Paula Tudorache, Anamaria Ocolişan