Traseul de legenda pana la Cabana Dochia

O singură dată paşii ni s-au mai oprit în Munţii Ceahlău, în 2006. Şi, de atunci, tot visam la Dochia...

Cu opt ani în urmă, ne-am îndreptat spre Dochia, de la Cascada Duruitoarea. Numai că, după vreo trei sferturi de oră, colegul de apartament a invocat un „nu mai pot!” şi timpul scurt la dispoziţie.

Iar eu probabil că nu aveam chef să trag de el (sau de mine ☺), ori să mă încumet singură la traseu. Aşa că ne-am întors...

ZIUA 11 – 28 AUGUST 2014 (joi)

Traseu: Staţiunea Durău - Cabana Fântânele - „La Morminte” - Cuşma (Căciula) Dorobanţului - Stânca Panaghia - Vârful Toaca - Vârful Lespezi - Cabana Dochia şi retur (7,3 km + 7,3 km)

Noaptea la cazare am dormit când şi când.

Se tot trânteau nişte uşi, ecoul era perfect; iar un cocoş ne-a stresat cu trilurile când nici nu se luminase încă.

Când ne-am trezit, altă pacoste: norii ameninţători de ploaie ne priveau ironici.

Când s-a făcut într-o parte senin (în vreme ce în alta plutea negru de ploaie/furtună), am pornit la drum. Care ne-o fi norocul!

În zare, în dreapta, stânca Panaghia, unul dintre simbolurile Masivului Ceahlău

Legende, legende şi iar legende

Masivul Ceahlău (parte a Munţilor Bistriţei) este scăldat în legende.

În centrul acestora se află Dochia, cea care şi-a lepădat cele 12 cojoace (sau ar fi rătăcit pe munte 12 zile, după care s-a aruncat în hăuri de pe o stâncă ce-i poatră numele).

CABANA FÂNTÂNELE (1220 m altitudine)

Prima porţiune a traseului pe care l-am ales noi începe cu o pantă zdravănă. Nu are nici o oră ca durată (45 de minute în medie), dar scoate untul din tine.

Am fost aici şi în 2006, însă am coborât numai, spre Durău, după ce am venit de la Cascada Duruitoarea, prin Poiana Viezuri (triunghi galben).

 Să ne tragem un pic sufletul!

Drumul continuă uşor prin pădure. Într-un luminiş, iaca poză cu Durăul! Nu băgăm în seamă norii ăia care se fac tot mai urâţi, nu?

PUNCTUL „LA MORMINTE” (1470 m altitudine)

Locul se numeşte aşa „în memoria ostaşilor ce s-au jertfit pentru apărarea patriei în cel de-al Doilea Război Mondial, 1944, în locul Curmătura de pe muntele Ceahlău”, scrie pe crucea ridicată acolo.

Mi-e ruşine. Oficial!

Doamna de mai sus (prima pe cărare) avea peste 60 de ani şi venea tocmai din Cehia.

Dar nu asta e important. La voioşia dânsei, ne-a depăşit dintr-o dată, de... n-am ştiut de unde ni se trage. ☺

Dacă până acum mai băgam capul în pământ când ne depăşeau diverse grupuri, acum ruşinea a devenit... oficială.

Ne-am intersectat şi un pic mai sus, după Căciula Dorobanţului. Tot respecul pentru astfel de oameni!

CĂCIULA DOROBAŢULUI (CUŞMA DOROBANŢULUI) 1600 m altitudine

Urmează o nouă porţiune de pădure, apoi, pe un mini-paltou, îţi apare în faţă impunătoarea Căciula Dorobanţului – sau Cuşma Dorobanţului, ca să păstrăm graiul zonei.

Stânca izolată veghează de veacuri Ceahlăul.

Printre brazi, se desluşeşte albastrul Lacului Izvorul Muntelui (Bicaz). Cât de mare părea ieri şi ce urme din el sunt azi!

Ei zic că mai avem o oră şi jumătate până la Cabană. La treabă!

Pădurea s-a cam terminat pe la înălţimile astea. Şi fiindcă am rămas fără protecţie, luăm din plin vântul puternic.

Ne delectăm cu nişte colţi de Ceahlău

Priveliştea aspura Lacului Izvorul Muntelui (Bicaz) e uluitoare de sus!

Un şarpe-râu gigant!

STÂNCA PANAGHIA (1776 m altitudine)

Bucata asta de piatră nu e deloc mică! Este, aşa cum spuneam la început, una dintre formaţiunile care se zăresc de jos, din Durău.

Legenda Panaghiei

„Panaghia era o fată frumoasă. Pentru ca să nu fie pângărită de priviri muritoare, au dus-o ursitoarele pe înălţimile cele mai de sus ale Ceahlăului, dincolo de împărăţia norilor şi au aşezat-o în peştera pustnicului Ghedeon; şi albinele din Sihăstrii au hrănit-o cu mierea lor, iar nopţile senine au scăldat-o în rouă de flori mirositoare.

Şi Panaghia a crescut mare şi s-a făcut fată frumoasă, dar frumoasă cum numai poveştile îşi pot închipui. Şi din înălţimile cele mai de pe urmă ale cerului, Soarele a văzut-o şi, de pe culmile cele mai de sus ale pământului, Panaghia a văzut pe Soare. Şi amândoi s-au îndrăgostit: şi ceasuri întregi se oprea soarele din calea lui în răscrucile cerurilor ca s-o privească, înfăşurând-o în razele sale.

Dumnezeu s-a mâniat şi a pedepsit pe Soare să nu mai răsară de acum înainte decât îmbrobodit de neguri, spre a nu mai ispiti cu farmecul tinereţii sale sufletele slabe. Jalea şi aleanul a cuprins sufletul şi inima fetei şi, zile întregi şi nopţi întregi, fără de somn, lacrimile nu i se mai uscau de pe obraji. Şi deodată glasuri dumnezeieşti se urcară din văi până la Panaghia şi-i îmbătară auzul, îi atinseră faţa şi-i uscară lacrimile. Erau şoaptele vântului cu frunzele, erau adierile răsăritului şi ale apusului, ce veneau încărcate de miesmele depărtate ale câmpiilor înflorite...

Dumnezeu îi împlini voia (...) iar când dădu să coboare înapoi spre peştera pustnicului Ghedeon, simţi că picioarele ei prinseră rădăcină în pământ şi nu se mai putu urni. Dădu să plece, trupul îi era rece şi împietrit. Voi să ridice mâinile, dar mâinile ei rămaseră lipite de trup, cuprinse şi ele de recea lui încremenire de stâncă. Şi încercă să strige (...) încercarea ei rămase zadarnică. Iar când voi să îndrepte iarăşi ochii spre ceruri, pleoapele îi căzură grele peste luminile lor şi un întuneric nemărginit o cuprinse (...). Panaghia se prefăcuse în stâncă de piatră.”

(sursa: neamt.ro: extrase din Legenda Panaghiei, scrisă de Calistrat Hogaş)

Tot Panaghia, la poale, cu mesaje încurajatoare…

De ce strică lumea marcajele pentru care au muncit alţii (şi care au costat bani)?

Om pierdut în jnepeniş. Nu vrea ajutor!

VÂRFUL TOACA (1904 m altitudine)

„Muntele Ceahlău s-a făcut din porunca dată de Împăratul Traian, pentru a apăra aceste locuri de năvălitorii  ce veneau dinspre răsărit. Fiecare dintre robii daci capturaţi în urma victoriei asupra lui Decebal trebuia să aducă o piatră la temelia acestuia; mulţi dintre aceştia au murit de epuizare. În vârful muntelui a fost aşezată o toacă, spre a vesti locuitorilor din vale apropierea duşmanilor. Atunci când soldatul desemnat să bată toaca a murit străpuns de o săgeata, năvălirea duşmanilor a fost de nestăvilit.”

(sursa: ceahlaupark.ro)

Pentru început, am dus nişte luptă de convingere a colegului de apartament pentru a ne căţăra pe un alt simbol din Ceahlău. Iniţial a invocat acelaşi „e târziu!” ca la Piatra Mare, după care a cedat (nervos? ☺)

Mai era puţin până la ora 14.00.

Nu-i obligatoriu să te cocoţi pe Toaca ca să ajungi la Cabana Dochia. Dar cum să îl ratezi când e la nasul tău?! Să fiu aici şi să trec nepăsătoare pe lângă?!

Iar urcarea şi coborârea durează 30 de minute! Cu tot cu instantaneele de rigoare.

Până la Toaca nu există marcaj, indicator de timp – doar o plăcuţă cu altitudinea şi coordonatele GPS, la bază, în apropierea punctului meteo.

 

 O bucăţică de traseu spre Toaca

Nu am întâlnit vreun semn de vârf (bine, nici la Omu n-a fost, atâta amar de vreme). Oficial, cel mai sus sunt 1904 metri.

Toaca este al doilea vârf ca altitudine din Masivul Ceahlău, după Ocolaşu Mare (1.907 m altitudine).

Din cauza vântului puternic şi rece de pe Toaca, nu-mi mai simţeam mâinile. De la asta şi de la senzaţia de „luat pe sus” vine schimoseala!

Puţin mai jos, am vrut să mai prind un cadru de amintire... mai normal.

Şi coborârea în „traseul normal” – totuşi, pe plăcuţa oficială de jos, în traseul Durău – Cabana Dochia este inclus şi Vârful Toaca.

Pe noi ne-a păcălit „căsuţa" aceea din dreapta. Nu este Cabana Dochia! Aceasta e ascunsă printre deluşoare.

În partea stângă se află, cărămiziu, punctul meteo. Pe acolo este traseul spre cabană.

Cărarea spre Cabana Dochia continuă prin jnepeniş – parcă suntem în Bucegi, în zona Piatra Arsă!

Toaca a rămas în spate, dar noi ne tot întoarcem spre ea.

Şi încă o dată Lacul Bicaz, din marea de jnepeni

VÂRFUL LESPEZI (1802 m altitudine)

Este un punct în drum, nici măcar nu e gâlmă. Vântul mă zgribulise şi aici.

CABANA DOCHIA (1750 m altitudine)

Pe ultima plăcuţă a traseului Durău – Cabana Dochia este  scris „1761 m altitudine”. Este înălţimea măsurată înainte de a coborî spre intrarea în cabană.

Cabana Dochia se afla, în final de august 2014, în plină renovare. Din câte am citit, lucrările s-au încheiat acum.

Instantanee de la Cabana Dochia, pe partea opusă celei pe care am venit:

SCHITUL DIN CEAHLĂU

În apropierea Cabanei Dochia, dacă vă abateţi un pic în stânga potecii care duce înapoi spre Durău, veţi da peste o construcţie bisericească.

Este un schit de călugări, cu hramul Schimbării la faţă.

COBORÂREA

Când coboram noi spre Durău via Cabana Fântânele, urca o măicuţă cu ditai rucsacul în spinare!

Reprezentantele de seamă ale traseului: Vârful Toaca şi Căciula Dorobanţului

Durăul, puţin ascuns de vegetaţie

Cabana Fântânele, la final...

O ultimă vizită în Durău în această zi - Mănăstirea Durău. Doar exteriorul.

Lăcaşul de cult a fost construit pe locul unui schit de maici, ctitorit, în secolul al XVII-lea, de una din fiicele domnitorului Vasile Lupu. Actuala biserică a fost ridicată în 1830 de câţiva călugări de la Mănăstirea Neamţ şi Mănăstirea Secu, ajutaţi de Safta Brâncoveanu (1776-1857). În 1935, pronaosul, naosul şi altarul au fost pictate, printre alţii, de Nicolae Tonitza şi Corneliu Baba.

...Şi nu putea lipsi apusul!

INDICATOARE. Altitudini, durată (oficiale)

☺ Bandă roşie: Staţiunea Durău (817 m altitudine) – Cabana Dochia (1750 m) 3 ore şi 45 de minute URCARE şi 2 ore şi 45 COBORÂRE

Timpi intermediari aproximativi – cei realizaţi de noi; s-au pus la socoteală şi sesiunile de fotografie:

☺ Staţiunea Durău (punct de taxare, 817 m altitudine) – Cabana Fântânele (1220 m) 45 minute

☺ Cabana Fântânele (1220 m) – Punct „La Morminte” (1470 m) 40 de minute

☺ Punct „La Morminte” (1470 m) – Cuşma (Căciula) Dorobanţului (1600 m) 20 de minute

☺ Cuşma (Căciula) Dorobanţului (1600 m) – Stânca Panaghia (1776 m) 30 de minute

☺ Stânca Panaghia (1.776 m) – Vârful Toaca (1904 m) 35 de minute (aproximativ 15 minute de la punctul meteo)

☺ Coborâre de pe Toaca 15 minute (reintrare în traseul spre Cabana Dochia) – Vârful Lespezi 20 de minute

☺ Vârful Lespezi (1802 m) – Cabana Dochia (1750 m) 5 minute

Acest traseu Durău-Cabana Dochia este considerat de DIFICULTATE MEDIE.

Pentru diversificare, am fi putut coborî pe la Cascada Duruitoatea, însă am preferat acelaşi drum, în special din lipsa timpului.

Cabana Dochia - Cascada Duruitoarea (1.250 m altitudine) 2 ore – staţiunea Durău încă o oră şi jumătate; TOTAL: 3 ore şi jumătate

Am ajuns a doua zi la Duruitoarea, (şi) pentru că nu-mi place să înghesui obiectivele.

TAXĂ ACCES PARCUL NAŢIONAL CEAHLĂU – se plăteşte la intrarea pe traseu/trasee

5 lei/persoană – vara 2014 (noi am folosit, legal, tichetul înmânat joi şi în ziua de vineri)

Pe pagina oficială a Parcului găsiţi toate traseele pe care le puteţi face în Ceahlău.

Din CONCEDIUL 2014 mai puteţi citi:

☺ Articol introductiv - cu multe fotografii!

☺ Ziua 1 – Peştera Ialomiţa (Ialomicioara)

☺ Ziua 2 – Cheile Zănoagei, Lacul Scropoasa, Cascada 7 Izvoare, Lacul Bolboci, Turbăria Lăptici

☺ Ziua 3 – Canionul 7 Scări şi Vârful Piatra Mare

☺ Ziua 4 - Cabana Curmătura, Prăpăstiile Zărneştilor şi satul Măgura din Piatra Craiului

☺ Ziua 5 - La Zaplaz, în Piatra Craiului

☺ Ziua 6 – Superlative: Satele Măgura şi Peştera (comuna Moieciu)

☺ Ziua 7 – Excursie la Clăbucet şi Cabana Gârbova (zona Azuga-Predeal)

☺ Ziua 7 – Drumul anevoios până în Gheorgheni (Cum ni s-a bulit maşina)

☺ Ziua 8 – Invitaţie în Parcul dendrologic Csiky din Gheorgheni, pădurea din oraş

☺ Ziua 9 – Lacul Roşu şi Cheile Bicazului, cu autostopul

☺ Ziua 10 – Lacul Izvorul Muntelui (Lacul Bicaz) în asfinţit

☺ Ziua 12 - Cascada Duruitoarea din Ceahlău şi un alt drum cu peripeţii

☺ Ziua 13 – Vizita la Salina Praid

☺ Ziua 13 – Muntele şi Canionul de Sare Praid

☺ Ziua 14 – Coloanele de la bazalt de la Racos, judetul Brasov