Am mai trecut...

Iar a nins peste noi

Fulgi mari şi albi,

Fulgi năstruşnici şi nevinovaţi

Au străbătut pragul sufletului,

Până-n adâncuri şi întuneric;

Fulgi mari şi reci

Ne-au umplut din nou inima;

Am mai trecut un an,

Am mai îmbătrânit o clipă,

Am mai parcurs o dată traiectoria lumii,

Am mai visat şi-am mai sperat,

Am mai cântat o dată cântecul nemuririi

- Cântecul înfiorător al privighetorii stinghere

- Am mai trecut un an...

Tot ce-a fost, ce-a mai rămas;

          Am mai trecut un an,

Cu greutăţi şi neajunsuri,

Cu glasuri veşnic ne’ascultate,

Cu ecouri adormite

                   Din greutatea vremilor

-  Trecerea ireversibilă...

Iar a nins peste noi,

          Peste morminte,

          Peste cei vii;

A nins cu fulgii mari,

Cu fulgii mari şi reci,

          Fulgii năstruşnici, nevinovaţi,

                   Fulgii din inima noastră,

Din privirea aţintită întrebătoare

                             Către un viitor mai bun;

          - Am mai trecut un an...

(27 septembrie 1993)