Ungaria: Cu barca prin Peştera din Tapolca

Ne îndreptăm spre Parcul Naţional Lacurile Plitvice din Croaţia. Dar nu putem lăsa în urmă Ungaria până nu gustăm dintr-o plimbare cu barca ieşită din comun – într-o peşteră!

Destinaţia: oraşul Tapolca.

La 1.000 de kilometri de Bucureşti.

Dar sunt mai puţin de 100 de kilometri (95 km) din Siofok, unde ne-am petrecut ultimele două zile.

Turnul de apă din Siofok (pe malul Lacului Balaton) – o minune!

Am lăsat special pentru finalul poveştilor de pe Lacul Balaton şi de pe malul său Perla Coroanei din Siofok, Ungaria – simbolul acestei localităţi.

La cei 45 de metri (înălţime) ai săi, veghează oraşul şi pe locuitorii lui din 1912.

Mă refer la Turnul de apă din Siofok, pe care l-am fotografiat chiar de la primul pas în staţiunea numărul unu de pe malul Lacului Balaton.

Recomandarea lunii – Mozart in the Jungle

...sau jungla muzicii clasice. Acordată într-un stil original de comedie.

Am început anul bine. La munte. Şi cu un serial.

Dacă în 2015 am reuşit performanţa de a sări peste „mâncătoarele de timp” (doar în ianuarie am terminat ceva început în 2014, The Affair sezonul 1) şi nu am mai început nimic nou, acuş a venit Mozart in the Jungle peste mine şi zău dacă am putut să îl las să mă lase în pace!

Îmi notasem deja Mozart in the Jungle pe lista cu „de văzut/citit”, luuuungă cât zece vieţi, chiar cu puţin timp înainte de anunţarea câştigătorilor Globurilor de Aur 2016 (10 ianuarie).

Nici nu mai ştiu dacă îmi aruncasem în viteză un ochi pe lista cu nominalizaţi şi mi-a atras atenţia sau am urmărit pe undeva un clip de prezentare. Ori ambele.

Cert e că Mozart in the Jungle a fost votat de Asociaţia Presei Străine de la Hollywood comedia momentului.

Ce sa faci (pe ploaie) in Siofok, pe malul Lacului Balaton

Plouă...

Dar nu stăm în casă. Adică hotel.

A doua zi trebuia să plecăm către Croaţia – la mult-lăudatul Parc Naţional Lacurile Plitvice. Şi nu era timp de leneveală între patru pereţi. Cine ştie când, mai ales dacă mai ajungem aici?

Hai să cunoaştem staţiunea! Hai să tragem un pic de Ion...!

Filme pe paine – C-asa-i in viata! (II)

A WALK IN THE WOODS (2015)

Cum să începi să prezinţi un film cu şi despre Oameni şi Natură? Şi Munţi? Un film care nu numai că te-a binedispus, dar ţi-a făcut un dor nebun de pădure, de verde şi de drumeţit?

Iaca, taman aşa.

Apus pe Lacul Balaton. Cu vaporul din Siofok

Duminică dimineaţa ne-am luat cu greu „la revedere” de la oamenii alături de care am petrecut zece zile de vacanţă în Maramureş şi Apuseni - „patru” a rămas de atunci semnul (secret al) meu şi al lui Mircea.

E ceaţă urâtă la plecare... şi n-are nicio legătură cu minunăţiile pe care le-am văzut şi trăit pe plaiurile aistea. O să-mi cam fie dor!

Data: 26 iulie 2015

Cazare: în Siófok, Ungaria

Dacă n-ar fi drumurile astea vraişte din Bihor şi lucrările de pe ele, am face fix o secundă până la graniţa cu Ungaria. Keep calm! Ajungem noi azi... sau mâine.

Roată pe Tâmpa. Şi câteva legende

 

Traseu:

*Braşov – Vârful Tâmpa (pe Treptele lui Gabony) – Braşov (pe Drumul serpentinelor)

După tura din Baiului, ne-am fi dorit să ne căţărăm până în Vârf de Postăvarul.

Ar fi însemnat alergare, mai ales că voiam să prindem şi trenul spre Bucureşti, la o oră decentă.

Data: 13 decembrie 2015

Suntem tot în Munţii (Masivul) Postăvarul, mai la poale însă. Pe Tâmpa, pe care n-am mai escaladat-o ☺ de-o veşnicie.

Pe Tâmpa, unul dintre cele mai importante repere ale oraşului Braşov.

In sfarsit, la Malaiesti! Iarna. De Revelion

  

Traseu:

*Râşnov-Glăjerie – Cabana Mălăieşti şi retur

Asta ar fi trebuit să intre la Anul călător 2015.

Dar, mă rog, fiindcă vacanţa de faţă a început în 2015 şi s-a încheiat în 2016 – merită o excepţie.

Perioada: 31 decembrie 2015 - 2 ianuarie 2016

Cazare: la Cabana Mălăieşti din Munţii Bucegi (1720 m altitudine)

Mălăieşti!!!! În sfârşit!

Nu oricum. Iarna. Şi la trecerea dintre ani.

Cu Mălăieştiul (Căldarea/Valea Mălăieşti şi ale sale hornuri) am făcut cunoştinţă relativ recent, de la depărtare, la ieşirea din Valea Gaura, în apropiere de Vârful Scara.

Vali râdea de mine (las’, că râd şi eu) că m-am executat pe Brâna Aeriană şi pe BMC şi încă pe multe altele, gen Valea Albă, şi nu am ajuns la Mălăieşti până acum. Ha-ha!