Hai să evadăm din Bucureşti! Peştera Orlova Ciuca (Stânca Vulturilor). Un obiectiv românesc, din Bulgaria

Nu m-am mai lăsat purtată de val de mult... atât de mult.

În prima duminică de aprilie, m-a luat de mână super-spontaneitatea şi nu mi-a mai dat drumul decât după ora 22.

În momentul ăsta mi se înfăţişa în faţa ochilor via calculator un obiectiv, în jumătate de oră ieşeam din casă, ca să mi se înfăţişeze în faţa ochilor pe viu!

Şi nu aşa... oriunde – peste graniţă!

Cum ideile bune nu se pun la păstrare, se pun în practică...

Data: 3 aprilie 2016

Să fiu sinceră, Bulgaria n-ar fi chiar o premieră pentru mine – acum o mie de ani, mă aflam undeva lângă Nisipurile de Aur, într-un martie friguros, împreună cu lotul de scrimă cadeţi şi juniori, la o Balcaniadă. Ana Maria Brânză avea 14 ani. Ce vremuri...!

Am stat închisă în hotel, la sală şi în autocar pe toată durata competiţiei, n-am apucat să văd chiar nimic. Doar mi-am băgat oleacă piciorul în Marea Neagră şi ea m-a răsplătit cu un val uriaş, care mi-a intrat în gheată. Cam atât cu amintirile mele despre Bulgaria.

  

***

Fiindcă am plecat din Bucureşti în jur de ora 14:00, mergeam cam la limită – nu era un capăt de ţară dacă ratam peştera, la vreo zece kilometri ne aştepta o cetate medievală; nu reveneam pe plaiuri mioritice cu sacul gol.

Vremea a fost perfectă: nici prea cald, nici prea frig. Primăvara e ideal de poposit aici!

La ieşirea din drumul principal, cărarea-i a nostră! Cărare zic, fiindcă nu-i loc decât de o maşină. ☺

Urmaţi indicatoarele pentru satul Pepelina, apoi cele pentru Peştera Orlova Ciuca şi opriţi-vă când vă sare în cale o parcare!

De aici intraţi, per pedes, două secunde, într-o pădure şi ieşiţi în... golul de păşune, unde vă aşteaptă băncuţe de picnic, un mic local pentru papa şi băutură (apă, suc, o bericică) şi, bineînţeles, locul de unde puteţi achiziţiona bilete pentru vizitarea peşterii.

Surpriză! Sau de ce am scris în titlu „obiectiv românesc din Bulgaria”

Guvernul României, Consiliul Judeţean Giurgiu... (măriţi şi vă veţi convinge! ☺)

Ne-am înfiinţat la casierie pe la ora 16:10 şi am apucat ultima cursă în peşteră, cea de la 17:00 – până atunci, ne-am învârtit prin natură, printre verde şi stânci, departe de aşezările omeneşti. Departe de „manelizarea” din zonele care au supravieţuit verzi în apropierea oraşelor româneşti. Linişte şi pace.

☺ La 11 kilometri depărtare avem oraşul Dve mogili (în traducere, „Două morminte”; „Două movile”), iar la 3 kilometri - satul Pepelina.

 

Accesul în peşteră se face pe scări săpate în stâncă, asortate cu balustrade metalice.

Peştera-i după colţ ☺

Orlova Ciuca este cea mai apropiată peşteră ca distanţă de Bucureşti! Până la Ialomicioara, cea mai cunoscută şi frecventată de locuitorii Capitalei, sunt 170 de kilometri, cu câteva zeci mai mult decât până la obiectivul situat în Bulgaria!

În plus, Orlova Ciuca e mai aproape de Bucureşti decât Sinaia sau Buşteni!

☺ Asemenea Peşterii Urşilor din România, Orlova Ciuca a fost descoperită întâmplător, în 1941, de un păstor - pe numele lui Stoian Spasov.

În fierbinţeala lunii iulie, la prânz, păstorul a observat că oile sale se duc la într-un singur loc. Luându-le urma, bărbatul a simţit că din locul respectiv iese aer rece. A mutat câteva pietre şi, astfel, a  dat de peşteră!

☺ Aceasta se află în Parcul Natural Resenski Lom, într-un defileu stâncos al râului Cerni Lom („Fractura neagră”) – unul dintre cele două care compun râul Lom, afluent al Dunării.

☺ Formaţiunile săpate în calcar au denumiri ca „Zece soldaţi de piatră”, „Pădurea fără frunze”, „Familia”, „Cerul înstelat”, „Trionat”, „Gheizer”, „Gheţar”, „Cascadă”, „Monstru”, „Streaşină”. Fiecare cu imaginaţia lui!

Peştera este alcătuită din calcar datând din Cretacic.

☺ Numele „Orlova Ciuca” (în traducere „Stânca vulturilor”) este legat de  coroana de piatră de la intrare, unde s-ar fi aciuat vulturii.

☺ Există circa 14 kilometri de galerii subterane - Orlova Ciuca este a doua peşteră din Bulgaria pe criteriul „lungime”, după Duhlata, în Munţii Vitoşa, la 30 de kilometri de Sofia.

În unele galerii se găsesc urme ale omului preistoric şi ale ursului de peşteră.

☺ Peştera este structurată pe şapte niveluri, însă numai unul dintre ele este deschis turiştilor.

☺ În grotă trăiesc aproximativ 10.000 de lilieci, din speciile: liliac ţipător (unic în Europa!), marele liliac cu nas de potcoavă şi micul liliac cu nas de potcoavă.

☺ Într-o anumită zonă, o anumită stalactită este goală pe dinăuntru – ghidul a improvizat o melodie utilizând-o pe post de instrument muzical.

☺ Temperatura în peşteră este 14 grade Celsius constant; umiditatea nu este foarte ridicată.

☺ În interior se află un izvor - legenda spune că, dacă bei de aici şi îţi pui o dorinţă, aceasta musai se va îndeplini.

Mersul piticului şi galerii înalte

În Peştera Orlova Ciuca s-a păstrat cât de cât sălbăticia – în limita comercialului. Nu-s prea multe amenajări şi se păşeşte direct pe podeaua naturală; vă închipuiţi că asta mi-a crescut entuziasmul!

Pereţii îşi schimbă culoarea la fiecare 10 secunde – aici seamănă cu Ialomicioara noastră, după reamenajare.

Mi-a plăcut alternanţa, contrastul dintre galeriile de-ţi suceai gâtul uitându-te-n tavan, largi, şi cele foarte joase şi înguste, unde am exersat mersul piticului.

☺ Înălţimea unei galerii din prima „categorie” poate atinge 30 de metri, iar lungimea - 70 de metri.

M-au încântat şi numeroasele rotunjiri/curburi de la Orlova Ciuca – ce am vizitat eu în România în subteran mi s-a părut destul de... colţuros.

Orlova Ciuca e o peşteră... labirintică – sunt tot felul de culoare/coridoare care de care mai întortocheate. Ţi se întâmplă să te mai trezeşti în acelaşi loc; nu din greşeală, ci pentru că pe acolo-i traseul de vizitare.

Astfel, în Sala Mare ajungi de două-trei ori... nu că m-ar fi deranjat – e partea mea preferată din peşteră! Locul emană un ecou demn de o sală de concerte.

„Picioarele elefantului” (în prima fotografie, aproximativ în centru)

Ali Baba şi cei 40 de hoţi (asta am înţeles-o, fără traducere ☺)

...ca să continuăm în acest stil, există şi un culoar denumit „Champs-Élysées”.

Înainte şi după

☺ Vizita în Peştera Orlova Ciuca din Bulgaria durează 45 de minute.

Minusuri

Limba engleză nu se poartă la ghidul din Peştera Orlova Ciuca. A zis, la început, în gura peşterii, că ştie doar ceva franceză – na, că tocmai p-aia n-o înţeleg!

În schimb, a scăpat în română vreo două denumiri de formaţiuni şi un „atenţie la cap!” şi „haideţi!”. Bun şi-aşa! ☺

Tare mi-ar fi plăcut să înţeleg ceva din tot ceea ce spunea ghidul în bulgara lui – omul era plin de informaţii şi pus pe glume; se vedea din gesturile lui şi din reacţia compatrioţilor.

Lasă, că nici în România nu am întâlnit multe obiective turistice în care să se vorbească bilingv, şi în română, şi în engleză.

☺ La ieşirea din peşteră, un localnic din Ruse ne-a abordat în limba română. Unde a ţinut-o ascunsă (româna) când bântuiam prin peşteră?! Offf... că doar ne-o fi auzit pălăvrăgind în limba lui Eminescu... sau nu?! Nu mai contează.

Un alt lucru care m-a surprins s-a numit lipsa pliantelor, a oricărui material publicitar.

Remember România calea ferată Oraviţa – Anina?

Voi reveni cu mica noastră explorare în Canionul Rusenski Lom, în Munţii Rusenski Lom.

CA SĂ ŞTII

☺ Din Bucureşti până la intrarea în Peştera Orlova Ciuca sunt aproximativ 110 km;

☺ Din Giurgiu până la intrarea în Peştera Orlova Ciuca sunt aproximativ 50 km.

☺ Din Ruse până la intrarea în Peştera Orlova Ciuca sunt aproximativ 30 km.

Preţuri şi program Peştera Orlova Ciuca

☺ Taxa vizitare: 5 leva/adult (aproximativ 11 lei)

*cu reducere pentru elevi şi studenţi

☺ Taxa foto: NU se percepe

1 leva = 2,28 lei (curs aprilie 2016)

Peştera Orlova Ciuca se poate vizita, zilnic, în perioada 1 aprilie – 1 noiembrie, în intervalul orar 9-17; ultimul grup intră la ora 17:00.

Ce am mai cheltuit

În afara combustibilului aferent, am mai dat bani pe (cheltuieli obligatorii):

☺ Vinietă / taxă drum Bulgaria: 5 euro (aproximativ 22 de lei) vinietă săptămânală – cea mai mică;

☺ Taxă pod peste Dunăre, Giurgiu-Ruse: 13 lei autoturism 8+1 locuri.

Toate tarifele de trecere peste Podul Prieteniei sunt afişate AICI.

!!! ATENŢIE !!! Până pe 28 aprilie 2016, circulaţia pe pod se desfăşoară pe o singură bandă, din cauza unor lucrări de reabilitare.

La dus a fost cum a fost, însă la întoarcere am petrecut jumătate de oră cocoţaţi deasupra Dunării!

Câteva locuri unde mai puteţi evada din Bucureşti, pentru excursii de o zi – în afară de MUNTE:

☺ Plimbare la Curtea Domnească din Târgovişte

☺ Ansamblul Brancovenesc (renovat) de la Potlogi

☺ La Mogoşoaia, printre anotimpuri – fotografii suprinse în diferite perioade ale anului (anilor) în Parcul Mogoşoaia

☺ Parcul Natural Comana

☺ Focurile vii de la Terca

☺ Vulcanii noroioşi