Recomandarea lunii – Ansamblul Brancovenesc (renovat) de la Potlogi

Era săptămâna aia cu vânturi turbate prin Bucureşti. S-au potolit ceva duminică – chiar şi pe soare, tot au scos capul nişte vâjuri.

Citisem de vreo lună, la Andra, despre renovarea (reconstrucţia) Ansamblului Brâncovenesc de la Potlogi – un sat din judeţul Dâmboviţa.

Lucrările, care au durat patru ani, s-au încheiat la finalul anului 2015.

Şi că s-a muncit mult se vede de la o poştă. S-a muncit şi fizic, şi la documentare – totul ca să arate şi să fie occidental, ca scos din cutie.

☺ Fondurile europene alocate proiectului au reprezentat peste 60% din total.

Sunt îndrăgostită de creaţiile arhitecturale din vremea lui Constantin Brâncoveanu (1654-1714; domnitor al Ţării Româneşti între 1688 şi 1714). Este aşa-numitul stil arhitectural brâncovenesc.

Stilul brâncovenesc se distinge prin expresivitatea conferită de volumele arhitectonice ale scărilor exterioare, ale foișoarelor sau logiilor. (...) Pridvorul deschis reprezintă un element reprezentativ al clădirilor. Boltirea se face de obicei în semicilindru sau cu cupole semisferice. Decorul poate fi sculptat din piatră sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc. În decorația din piatră predomină motivele florale, în stuc sunt des întâlnite ornamente de tip oriental.

(sursa: wikipedia.ro)

Stilul brâncovenesc prezintă elemente de inspiraţie islamic-otomană, renascentiste şi baroce.

☺ V-am povestit un pic aici despre construcţiile din ţară realizate în stilul brâncovenesc.

Pe domeniul nu atât de întins ca Mogoşoaia (vezi linkul de la final) e linişte. Din câte înţeleg, Palatul de la Potlogi nu a intrat, deocamdată, în circuitul turistic oficial – deşi infrastructura există.

Update:
Palatul Brâncovenesc Potlogi este actualmente vizitabil.
 

PREŢURI şi program vizitare Palatul Brâncovenesc Potlogi

☺ Taxa vizitare: 10 lei / adult; 5 lei pentru elevi, studenţi, grupuri organizate.

Preşcolarii, persoanele cu dizabilităţi şi personalul din muzee intră GRATUIT.

Programul de vizitare a Palatului Brâncovenesc Potlogi este 8-16 iarna şi 9-17 vara.

Pe site-ul oficial puteţi găsi mai multe informaţii.

 

Aşadar, pe 20 martie, am evadat din Bucureşti într-un loc liniştit, încărcat de istorie şi de poveşti.

Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi cuprinde Palatul Brâncovenesc, curtea brâncovenească, ruinele casei vechi, ruinele casei de slujitori, ruinele droșcăriei (șopron în care se reparau trăsurile), ruinele cuhniei (bucătăria brâncovenească) şi zidul de incintă.

  

Sunteţi gata?

☺ În 1698, sub supravegherea lui Constantin Brâncoveanu, începeau lucrările de construcţie a noilor case din satul Potlogi – atestat documentar în 1580.

☺ Palatul Brâncovenesc de la Potlogi a fost dat în folosinţă în 1699.

☺ Suprafaţa construită a ansamblului: 3.400 de metri pătraţi, iar curtea – 23.000  de metri pătraţi.

Palatul are 32 de metri lungime şi 23 de metri lăţime.

☺ Palatul Brâncovenesc de la Potlogi este primul din seria celor patru destinate celor patru fii ai lui Constantin Brâncoveanu – construcţia de faţă era adresată băiatului cel mai mare, Constantin (1683-1714).

Locul ales, Potlogi, este strategic: pe drumul ce lega Bucureştiul de Târgovişte – capitala Ţării Româneşti în vremea lui Brâncoveanu.

☺ Palatul Potlogi a fost devastat de otomani în 1714; aceştia căutau comorile (averea) celui recent asasinat la Istanbul.

Palatul şi incinta au fost devastate şi de localnici, şi de cei care au trecut pe aici.

În 1848, armatele ruseşti şi-au stabilit cartierul general la Potlogi – în acea perioadă, s-au făcut unele reparaţii la palat.

(sursa: historia.ro)

☺ Restaurarea (reconstrucţia) Palatului de la Potlogi a început iniţial în anii ’50, mai precis în 1953-1954 (cercetările au debutat în 1947), sub conducerea arhitectului Ştefan Balş. Lucrările au fost întrerupte la sfârşitul anilor ’70.

Până în 1989, s-au desfăşurat acţiuni sporadice de reparaţii la Palatul Brâncovenesc.

Pentru că o mare parte a clădirilor, zidurilor şi a tot ceea ce exista acolo era degradată şi/sau distrusă şi pentru că au rămas puţine date din epoca lui Constantin Brâncoveanu, de mare folos a fost... imaginaţia.

Pe imaginaţie şi presupuneri se bazează forma actuală a Palatului (Ansamblului) de la Potlogi. Bineînţeles, toate au ca temelie cercetări aprofundate şi rămăşiţe de fotografii. N-a trăit nimeni în epoca aceea pentru a pretinde acurateţe 100%; timpul şi imensele distrugeri (degradări) nu le poate întoarce nimeni.

Pe mine, paşii prin palat m-au întors în vremea lui Brâncoveanu, mi-au dat senzaţia că trăiesc un pic acolo.

Un pic, fiindcă nu poţi să ignori modernismul podelelor, al instalaţiilor de aer condiţionat, al caloriferelor, al ferestrelor cu geam termopan; în general, toată senzaţia de nou ce domneşte între ziduri, pornind de la mobilier.

În fine, nu te poţi întoarce definitiv în secolul al XVII-lea... decât în filmele şi cărţile SF.

În fine, bine că s-a dus la bun sfârşit toată această restaurare a unui loc unic – proiectul s-a poticnit, la un moment dat, din pricini financiare.

☺ Palatul de la Potlogi este parte componentă a Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească'” Târgoviște, asemenea Ansamblului Monumental „Curtea Domnească” din Târgovişte.

Vulturul bicefal al Imperiului Bizantin, parte din heraldica voievodului (Constantin Brâncoveanu), care era membru al marii familii imperiale bizantine a Cantacuzinilor – reconstrucţie din anii ‘50 (sursa: stelian-tanase.ro)

Camera de lucru / biroul

  Camera privată a domnitorului

Deasupra latrinei existau turnuri de aerisire

☺ În afara celor prezentate mai sus, în muzeu sunt expuse diferite obiecte istorice – reconstituite (ori originale) din epoca brâncovenească: obiecte folosite în armată, obiecte de uz casnic.

Din terasă

 

Pivniţa: Cărămidă roşie, ca la Târgovişte

 

Parcul din spatele Palatului Brâncovenesc, pe locul unde se găseau, cândva, grădinile palatului

 

Biserica „Sf. Dumitru” din Potlogi (cu hramul „Sf. Mare Mucenic Dimitrie”) – ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, datând din 1683

Să sperăm că, în scurt timp, Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi va deveni la fel de cunoscut (şi accesat, din punct de vedere turistic) ca Mogoşoaia şi Mănăstirea Sâmbăta.

☺ În satul Pitaru, vecin cu Potlogi (ambele fac parte din comuna Potlogi) s-a născut pictorul Nicolae Grigorescu.

☺ Iar aşa, ca fapt divers, „potlog” înseamnă „bucată de piele cu care se cârpeşte încălţămintea; petic”, conform dexonline.ro.

Mică aventură

Am preferat să umblăm... clandestin prin palat şi să nu urmăm vocea ghidului – care se desluşea pe undeva, printre culoare. Astfel, nimeni nu a luat cunoştinţă de prezenţa noastră – ne-am întâlnit „scurt pe doi” cu un grupuleţ; ei nu ne-au întrebat nimic, noi nu i-am întrebat nimic şi fiecare şi-a văzut de drum.

La puţine minute după ora 17, ne-am trezit încuiaţi în castel. ☺ Bănuiam noi că se închide cam pe atunci, dar nu ne-am mai consultat ceasurile, cu ochii pe pereţi.

Ochisem o poartă (ditai uşa!) către exterior – aflăm, ulterior, că-i singura care se deschide din palat.

Bineînţeles, la plecare am anunţat pe cineva, să o încuie la loc.

Funny-funny, da-i exclusiv vina noastră.

P.S. Să nu faceţi ca noi!

CA SĂ ŞTII

☺ Din Bucureşti până în satul Potlogi sunt 45 km;

☺ Din Titu până în satul Potlogi sunt 15 km.

Accesul se face, în principal, de pe Autostrada Bucureşti – Piteşti, de la kilometrul 49. De la ieşirea de pe autostradă mai sunt 5 kilometri până în Potlogi, pe DJ 711 A.

Tarife Ansamblul Brâncovenesc din Potlogi

Deocamdată (până în vară, din câte am înţeles), accesul este GRATUIT.

Dacă sunteţi curioşi, am mai povestit despre locuri în stilul brâncovenesc pe aici:

☺ Istoria Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus (şi fotografii de iarnă)

☺ Pas cu pas – tot ceea ce puteţi vedea la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus, în grupaje

☺ La Mogoşoaia, printre anotimpuri – fotografii suprinse în diferite perioade ale anului (anilor) în Parcul Mogoşoaia

...şi Plimbare la Curtea Domnească din Târgovişte – Constantin Brâncoveanu a fost ultimul domnitor al Ţării Româneşti cu reşedinţa în capitala Târgovişte