Pagini

duminică, 20 noiembrie 2016

Fagaras: Varful Lespezi (2517 m) si o nemarcata






Traseu:
*Complex Piscu Negru – Piciorul Lespezilor – Vârful Lespezi – Complex Piscu Negru


Se făcea că era vineri după-amiază. Planuri de weekend – nema!
Cine mă salvează? Cornelia şi al ei plan de Făgăraş!
De fapt, ce visăm noi când plouă cu avertizări meteo – cod galben, cod portocaliu de furtuni, cu zona montană în prim-plan?
De fiecare dată când m-am căţărat pe un vârf de 2500 în Făgăraş numai peste ceaţă am dat. Sau a dat ea peste noi... Crestele s-au ascuns, care pe unde au putut, şi pe Vânătarea lui Buteanu, şi la Negoiu, că Moldoveanu încă mă aştepta... La Iezerul Caprei, în 2013, parcă norii ne-au lăsat în pace – da’ acolo nu-s decât 2417 metri!

Ia să sunăm noi la Salvamont, că prea mi-a stârnit pofta Cornelia!
Oi fi eu cel mai copil când aud de munte, da’ aş cam vrea să mă scald într-o minimă siguranţă, dacă tot e să-mi ridic fundul de pe scaun pentru 230 de kilometri pe drumurile patriei!


Buuuun!
Unele site-uri indică „binişor” în privinţa ploilor, pe altele harta-i colorată bine şi strident.
O fi Cornelia siguranţa întruchipată („N-o să plouă!”), da’ Io o ţin pe-a mea şi am nevoie de încă un supliment de părere.
Şi aşa se face că mă conversez cu domn tare amabil de la Salvamont Victoria. Îi spun de unde sunt, ce traseu aş aborda, îi mai spun de toate condiţiile meteo nebune care se anunţă.
„E păcat să nu mergeţi dacă tot aţi plănuit. E adevărat că frontul atmosferic se îndreaptă şi spre Făgăraş... eventual vă puteţi întoarce dacă e să se strice vremea. Eu zic să urcaţi.”

Gata, m-aţi convins!


Data: 16 iulie 2016

Nu-i aşa că nu v-am spus şi vouă care-i ţinta principală de Făgăraş?
Fix al cincilea vârf din România, Lespezi! Ca un făcut, anul acesta m-au inundat imagini de acolo.

☺ România e înzestrată cu 14 vârfuri de 2500 de metri.
Printre acestea, Lespezi e al cincilea în ordine descrescătoare şi al patrulea din Făgăraş, după Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m) – despre care s-a crezut mult timp că e cel mai sus din ţara noastră – şi Viştea Mare (2527 m).

În principiu, Vârful Lespezi (2517 m) este abordabil şi nu prezintă dificultăţi tehnice. Porţiunile expuse sunt inexistente.
Traseu-i chiar uşurel, dacă n-ar fi diferenţa considerabilă de nivel (de la Complex Piscu Negru), 1300 de metri.
!! Iarna, drumul devine periculos !!

Începem să urcăm pe lângă o construcţie abandonată şi intrăm în pădure, unde stăm (vorba vine!) 30 de minute - 45 de minute - 1 oră – în funcţie de modul în care funcţionăm: plimbare sau mers sportiv. Următorul obiectiv: o stână, locul unde ne aflăm de-a dreptul în golul alpin.


Mai întoarcem capetele, spre parcarea de la Piscu Negru şi spre „ceilalţi” Făgăraşi


Cea mai mare bulină (roşie) pe care am văzut-o pe munte!









Din circuitul marcat punct roşu alegem varianta pe Piciorul Lespezilor, în dreapta – mai jos găsiţi descrierea circuitului complet.



Unde e mai mare fericirea, dacă nu în natură?!






Lumina face ca stânca să bată într-un fel de roz; e doar lumina, nicidecum rododendron, cum ne-am „amăgit” eu şi Cornelia














Portret de fotograf(i)







Reminiscenţe ale traseului spre Vârful Păpuşa, în zona Şeii Grădişteanu


Spre Lespezile cele mari






Să fie ceva de la Piscu Negru pân’ aici!







Săgeata muntelui






 Vârful Lăiţel (2390 m), în dreapta





Cel mai... problematic pasaj din traseu


 







O altă perspectivă de Lăiţel; undeva în fundal, Şaua Caprei şi Vânătarea lui Buteanu




Aveţi curaj să număraţi toate vârfuleţele?


După nişte zeci de minute bunicele de urcat, de pălăvrăgit, de odihnit şi alte chestii care se mai fac pe munte ☺, ai aşaaaaa o impresie că nu se mai sfârşeşte urcuşul, deşi pare de multe ori că-i la final! Păpuşa de martie ziceam? Aia-i, chiar dacă la scară mai mică.
Parcă apare alt deluşor după ce tocmai ai impresia că l-ai dat gata de tot!
De aceea, tot zicând de dulce în barbă, maaaare-i surpriza când după un deluşor nărăvaş nu mai apare altul, ci, brusc, VÂRFUL! Ca să fim precişi, răsare întâi un colţişor, un vârfuleţ ascuţit. Este simbolul Clubului montan „Roza vânturilor”, ai cărui membri au plantat plăcuţa cu altitudinea, în anul 2005.



V-am spus că, între timp, s-a făcut friiiiiiig şi am intrat în ceaţă? Măcar am învis prognoza meteo, cea de apocalipsă


Lacul Vidraru




2517 metri versus 2522 metri

Altitudinea de 2517 metri de pe plăcuţa instalată de Clubul montan „Roza vânturilor”, în anul 2005, se verifică prin intermediul GPS-ului.
Cei 2522 m care apar pe stâncă şi pe unele hărţi sunt destul de... departe de cele indicate de aparatele moderne.



Pentru mine, este primul vârf de 2500 de metri pe 2016! Va urma (a urmat)!



Din tura de pe Morar şi Balaur m-am învăţat minte să nu mai plec fără mănuşi în rucsac, fie ele şi 40 de grade în debut de tură. Aici chiar mi-au folosit, la cele 10 grade Celsius, cu vânt-vânt-vânt.





În caz de vreme cu noroc, Vârful Lespezi poate oferi una dintre cele mai impresionante privelişti din Munţii Carpaţi.

În cazul nostru, vreo două minute a binevoit Doamna Ceaţă să se ridice de la locul dumneaei şi să ne permită să ne entuziasmăm în faţa siluetei Lacului Călţun (şi a refugiului omonim).
„Am spus eu că ceaţa se va înălţa, să nu plecăm cu mâna goală!”, se entuziasmează Cornelia.








Lacul Călţun ar fi trebuit să îl vedem şi astă-toamnă, de la Negoiu în jos.
☺ Din Vârful Lespezi nu se poate coborî direct la Lacul Călțun pe vreun traseu marcat!


Creste şi văi de Făgăraş, de pe Lespezi







Negoiu!









Dacă ai experienţă montană, dacă ai lăsat răul de înălţime acasă şi dacă ai chef de căţărare/scrambling (eu – oricând, la orice oră), nu poţi rata Cornul Călțunului (2510 m altitudine). Traseul, la dus, durează aproximativ 30 de minute.
☺ !!! ATENŢIE !!! De pe Vârful Lespezi până pe Cornul Călțunului traseul este NEMARCAT !

Vârfurile Lespezi și Cornul Călțunului formează un vârf dublu – sunt vârfuri gemene.

De ce n-am bifat şi noi în tura asta un alt vârf de 2500? Că n-a fost să fie... Nu mai scapă el sigur cu ocazia următoare!

Cornul Călţunului, în centrul imaginii


CIRCUIT

Ideal, de pe munte e frumos să nu revii la punctul de plecare pe acelaşi traseu de dimineaţă. Varianta circuit Piscu Negru – Vârful Lespezi – Piscu Negru presupune, din vârf, abordarea Şeii Lespezi, a Văii Lespezi şi a Pârâului Lespezi, pe acelaşi marcaj punct roşu.
☺ Varianta Vârful Lespezi – Şaua Lespezi – Valea Lespezi este mai lungă decât cea pe Piciorul Lespezilor. Pe parcurs veţi întâlni stâne şi, implicit, câini.
Porţiunea Vârful Lespezi – Şaua Lespezi (Şaua Lespezi – Vârful Lespezi) pune ceva probleme, mai ales drumeţilor fără experienţă.

☺ Un alt traseu de întoarcere la Piscu Negru înseamnă urmarea punctului roşu până la intersecţia cu banda albastră, spre Căldarea Berbecilor, apoi trece prin Șeuța Lespezilor (2265 m) şi Șaua Podeanului (1871 m). De aici se trece pe cruce roşie şi punct roşu, până la stână şi Piscu Negru.

☺ Mai interesant este circuitul prin Strunga Doamnei, pe la Lacul Călţun, apoi Piscu Negru – sunt 5 marcaje diferite, în ordine: punct rosu, bandă albastră, bandă galbenă, bandă roşie şi triunghi albastru.


VARIANTA NOASTRĂ, NEMARCATĂ

În vâjâielile naturii, ne dăm jos de pe Lespezile cele Mari şi căutăm un loc mai ferit pentru a ne hrăni stomacurile.






Ne hrănim şi sufletele...





Pe creastă – „borna” e de la Cornul Călţunului


Ne aflăm undeva în apropiere de marcajul bandă albastră (cel descris mai sus). Însă aceasta era prea departe (abia la ora 16.00 ne-am urnit în coborâre), aşa că am preferat varianta... pe nemarcate.
Ca să nu mai spun că visul Corneliei de a reveni la maşini era Strunga Doamnei, cu Lacul Călţun în program. Poate şi ceva Negoiu. Poate altă dată...

Pe unde-am nimerit noi coborârea e stâncă înţepătoare (bune mănuşile şi aici, că de varianta 4x4 nu mă despart ☺), e abrupt, e grohotiş.










În poieniţă, iarba-i mare şi ascunde pietroaie. Deci, mai bine mai încet şi cu atenţie, să nu pice piciorul între stânculeţe! Nu vă place scuza mea pentru coborâtul cătinel?















Regăsim Stâna Lespezi – de la intrarea în traseul marcat (punct roşu, cruce roşie) să mai fi mers 45 de minute până la Piscu Negru.




Cam ce-ar putea fi aici?


Ştiţi când s-a apucat să plouă (mult/des şi bine)? Când ne-am suit în maşini! Oameni norocoşi!


La 2 fără ceva noaptea, duminică 17 iulie, am parcat maşina şi am intrat în casă, epuizaţi. 22 de ore de stat treji, incluzând alergatul pe munte.

A fost greu, dar a meritat. ☺ ☺ ☺
Asta că tot am rememorat cu Iulian Mondialul de fotbal 1994, cu ale sale declaraţii româneşti; neapărat aceasta de mai sus plus unele şi mai şi! ☺


Capitolul FLORI (şi fluturi)























SURSE de APĂ
NU există; găsiţi eventual la mici izvoare temporare.



Şi ciorba noastră...?

Vecin cu Cetatea Poenari este un local, unde ne-am gândit să înghiţim ceva cald.
Ni se aduce meniul, apoi... ni se ia meniul. Apucasem să comandăm câte o ciorbică, apoi – la rugăminţile noastre – vine cineva şi ne spune că s-a închis la bucătărie. Şi nici de băut parcă nu ne-ar aduce. Hmmm, servire ireproşabilă! Dă-i cu biscuiţii şi bananele pe care le-am salvat de pe munte!
S-a nimerit la fix cafeaua tradiţională a Corneliei de la final de tură! Mulţumirile-s înzecite acu’!


INDICATOARE. Altitudini, durată

Punct roşu: Complex Piscu Negru (1200 m) Piciorul Lespezilor – Vârful Lespezi (2517 m) 5 ore şi 30 de minute, cu popasuri

Nemarcat şi punct roşu: Vârful Lespezi Complex Piscu Negru 4 ore şi 30 de minute, cu popasuri

TOTAL: 10 ore şi jumătate (cu pauze pe parcurs şi pauze mai mari pe Vârful Lespezi şi undeva în apropiere, pentru masă)


☺ Punct de reper început de traseu spre Vârful Lespezi (marcaje punct roşu şi cruce roşie): Mănăstirea Sf. Ilie, venind dinspre Curtea de Argeș, după ce se trece de Lacul Vidraru.
Treceţi de pensiuni şi parcaţi maşina în apropierea minei vechi, în stânga pensiunilor.
☺ Din Curtea de Argeș până la Piscu Negru sunt aproximativ 70 de kilometri, pe Transfăgărăşan, sau 50 de minute de la Barajul Vidraru.


PANORAME





NU încurajez pe nimeni să meargă pe trasee nemarcate – descriu, eventual dau sfaturi, din proprie experienţă.
Cei care aleg un anumit traseu au DATORIA să se informeze despre el, să îl studieze şi să decidă în cunoştinţă de cauză dacă au capacităţile necesare pentru a-l parcurge.
NU pot DECIDE eu în locul nimănui!


NOTĂ: Fotografiile sunt realizate de „Poveştile mele”, Mihai şi Cornelia.


DE PRIN FĂGĂRAŞ:



Un rezumat fotografic cu Hotelul de gheaţă de la Bâlea Lac în diferiţi ani.


Related Posts Plugin for

WordPress, Blogger...

8 comentarii:

  1. Minunat traseu. Si pozele la fel.
    M-am rasfatat privindu-le! Multumesc muuuult!
    O duminica faina si o saptamana frumoasa iti urez cu drag!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Şi eu mulţumesc din suflet pentru aprecieri!
      Un weekend pe placul tău!
      Ioana

      Ștergere
  2. Imaginea cu Vf. Negoiu m-a trimis cu gândul la Piramide, iar o altă imagine mi-a adus aminte de „desenele” de la Nazca. Felicitări pentru imagini!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumim! Sunt imagini comune în această Poveste - ca, de altfel, în multe de pe acest blog.
      (interesantă comparaţia cu Nazca)

      Ștergere