Hopa-ţop pe creasta Făgăraşului: Vârful Şerbota, Custura Sărăţii, Vârful Negoiu, Acul Cleopatrei

Traseu:

*Mai sus de cariera de marmură Porumbacu de Sus – Valea Porumbacului – Cabana Negoiu – Muchia Şerbotei – Vârful Şerbota – Custura Sărăţii – Şaua Cleopatrei – Vârful Negoiu – Şaua Cleopatrei – Acul Cleopatrei – Piatra Prânzului – Valea Sărăţii – Drumul Zmeilor – Cabana Negoiu – în apropierea carierei de marmură

Aaaaai, Custura Sărăţii!

Ce-o mai vânam eu!

O altă aşteptare lungă şi îndeplinită!

Mă sună Cornelia miercuri, îmi spune că merge pe munte, eu prind momeala mai mult decât instantaneu.

„Poţi să faci rost de-o maşină?”

„(?!?!?!) ăăăă... nu... Fă-mi în ciudă – unde mergeţi?”

„Hai, lasă... dacă nu poţi...”

„Unde??”

Bănuiam io ceva, dar n-aveam curajul să rostesc tare.

Şi zice, încetişor:

„Custura Sărăţii.”

Era în plan încă din final de iunie – în locul ei ne-am ales cu Pârângul Mare.

Aşaaaa... fără maşină nu se poate, ei sunt patru, eu – pe lângă.

Mi s-au învârtit şapte mii de milioane de miliarde de rotiţe până dimineaţă – încerc să îl conving pe Adi, deşi pentru el Custura Sărăţii nu-i o necunoscută. Măcar e în concediu, poate se sacrifică. Tot n-avem nimic planificat.

Cum locuri la Cabana Negoiu cea modernizată nu-s defel în weekend, ne gândim pentru duminică şi luni, doar noi doi. Toate bune şi frumoase, inclusiv locuri libere la cazare. Şi un tarif la fel de frumos la transportul de la halta Porumbacu până la cariera de marmură, 140 de lei / cursa numai dus (asigurat de cei de la cabană, pe un drum forestier de 15-20 de kilometri).

Joi pe după-amiază, îmi iau rugăminţile la purtător şi insist la Cornelia să se deplaseze ei cu două maşini, ca să încăpem şi noi. Aprobat!

...Iar vineri am plecat!

Apus peste crestele Făgăraşului, de la cazare

Data: 10 august

Cazare: în Porumbacu de Sus, judeţul Sibiu

Mai sus de cariera de marmură Porumbacu de Sus, parcăm maşinile la aproximativ 950 m altitudine.

☺ De la carieră până la intrarea efectivă în potecă (1070 m altitudine) aveţi de parcurs (cu maşina sau pe jos, cum vă ţine) 3 kilometri.

Porumbacu de Sus (950 m) – Cabana Negoiu (1546 m)

Nişte mici-mari pante abrupţele, puţin de tot peste o oră şi jumătate şi suntem... cu 1000 de metri mai jos faţă de al doilea vârf al României – Vârful Negoiu (2535 m).

Pe Valea Porumbacului până la Cabana Negoiu e fix încălzirea care ne trebuie pentru ce ne aşteaptă de aici încolo. Bine, se putea şi fără efortul ăsta, dacă ni se punea pata mai de mult cu Făgăraşul şi a sa Custură şi dacă nu toată lumea alegea pentru weekendul acela fix cabana aia să înnopteze.

☺ Apropo de înnoptat, Cabana Negoiu s-a modernizat vizibil – şi-a schimbat şi proprietarul, din 2018! – faţă de cum ne-a întâmpinat acum patru ani, cu acea experienţă cu mult jalnic în ea.

Preţurile de cazare şi campare la Cabana Negoiu le puteţi găsi AICI.

De la Cabana Negoiu pleacă o mulţime de trasee făgărăşene, inclusiv cel menţionat, spre Negoiu (prin Şaua Cleopatrei via Vârful Şerbota şi Custura Sărăţii pe care le atacăm noi azi ori via Valea Sărăţii pe care ne întoarcem), spre Cabana Bărcaciu, spre Bâlea Lac etc.

„O zi normală de munte, ne dăm în leagăn ☺”

Altfel spus, Căldarea Sărăţii (plan secund)

Cabana Negoiu (1546 m). Spre Vârful Şerbota (2331), pe Muchia Şerbotei

Câţiva paşi prin pădure, apoi gol alpin şi, printre ele, multe afine în stomac. ☺ Îi mai domol urcuşul cu gust de mov.

Ţinem Muchia Şerbotei, iar de jos ni se trimit ilustrate cu Căldarea Văii Şerbota.

Să fie creste! La rând, Culmea Puha

Panoramă cu Muchia Tunsului – stânga şi cu Strunga Ciobanului – colţişorii din dreapta

Cabana Negoiu şi cariera de marmură, aliniate pentru poză

 

Căldarea Văii Şerbota

Privire spre Culmea Puha

Deasupra Căldării Văii Şerbota

„Ce-am fotografiat?”

„Căldarea Văii Şerbota şi râul Şerbota”

Linia care taie fotografia este însuşi Oltul; pe lângă, sate transilvănene

 

Căldarea Văii Şerbota, partea de vest a Munţilor Făgăraş
Vârful Scara (2308 m) - stânga

Vârful Musceaua Scării (Vârful Mâzgavu, 2277 m) - centru

Vârful Scara (2308 m) pomenit mai sus

Aaaaa... doar frumos, splendid, magnific! Cu Cabana Negoiu la picioare

Făgăraşul şi câteva dintre minunile sale: Strunga Ciobanului şiiiii... Custura Sărăţii – detaliu în a treia fotografie.

Plus Vârful Negoiu – vizibil în foto 4. 

 

Pregătiri pentru atacarea ultimei părţi spre Vârful Şerbota

Acolo, jos, se ascunde Căldarea Sărăţii; sus, încearcă să scoată colţii Strunga Ciobanului; pe la mijloc tronează Regele Negoiu, iar zimţii din dreapra sunt ai Custurii Sărăţii

A ieşit din ascunzătoare: Căldarea Sărăţii

Valea Şerbota şi Vârful Ciortea (2427 m)

Recunoaşteţi personajele din descrierile anterioare ☺

Să vă mai spun ceva: trebuie să faceţi un pic de scrambling până pe Vârful Şerbota. Şi pe Custura Sărăţii; ajungem noi şi acolo...

Om cu respiraţia vărzuită de caniculă; cu câteva minute înainte, Costi, la schimonoselile mele: „Asta-i faţă de munte?” „E (doar) faţa de căldură” ☺

Tabloul complet al „peisajului” de mai sus

Energie pentru bucurie

Aici se desluşesc „bornele” de pe vârf! Haaaai!

Ghici ciupercă! Începe cu „C” şi se continuă cu „S”; iar în zare e ceva cu „N”

Muchia Şerbotei, cea care tocmai s-a predat în faţa noastră

Vârful Şerbota (2331 m)

Aici e punctul de start în Custura Sărăţii.

Până atunci, răsuflăm printre panorame. Ce zi de Făgăraş am ales! Senin ca-n basme!

Sus, în mijloc, Lacul Vidraru – dacă aveţi ochi buni

Domnul Negoiu pare ici-şa. Doar pare.

Cum vă place. Varianta de Făgăraş

Lacul Vidraru, mai clar

Bafta noastră de claritate: Masivul Cozia – la momentul acesta suntem cam în zona pe care o vedeam de pe partea cealaltă, într-o tură de toamnă colorată maxim

Îngrămădeală pe Vârful Negoiu (2535 m) – zoom de pe Şerbota

Cei şase magnifici. Să mai vină unul! ☺

Lanţuri şi stâncă grea pe Custura Sărăţii a Făgăraşului

Aşadar: Avem la dispoziţie, timp de aproape două ore, unul dintre cele mai dificile trasee marcate din România. Şi cu spectacol garantat!

Custura Sărății e ca o lamă de cuțit ce nu poate stârni decât emoție – ca să o citez pe Alexandra.

Custura Sărăţii este cel mai accidentat sector din traseul turistic al crestei Munţilor Făgăraş.

Dacă mă întrebaţi pe mine (care n-am mers pe Brâul Ciorânga - Brâna Caprelor din Piatra Craiului, alte trasee cu greutate), Custura Sărăţii din Munţii Făgăraş este mai dificilă decât La Lanţuri - Piatra Craiului (traseu parcurs de mine). Asta şi fiindcă, pe prima parte a Custurii în varianta aleasă de noi, de pe Vârful Şerbota până în Şaua Cleopatrei, este mai muuuuultă coborâre decât pe partea dinspre Şaua Cleopatrei – Vârful Negoiu.

Deci: Eu aş fi preferat sensul invers pe Custura Sărăţii, dinspre Negoiu spre Şerbota, cu mai puţină coborâre/descăţărare. Fiecare cu preferinţele lui de urcare/coborâre.

Oricum, descăţărarea este considerată în general mai dificilă decât căţărarea.

Ca definiţie, Custura Sărăţii din Munţii Făgăraş face legătura între Vârful Şerbota (2331 m) şi Vârful Sărăţii (2365 m).

Marcajul bandă roşie ajunge până pe Vârful Negoiu (2535 m) via Şaua Cleopatrei (2430 m).

☺ Altitudinea minimă pe Custura Sărăţii este de 2177 m.

☺ Custura Sărăţii găzduieşte trei peşteri – descrierea lor, AICI.

În urmă cu câţiva ani, traversarea Custurii Sărăţii se făcea cu dificultate, neexistând prea multe materiale ajutătoare (cabluri) – de exemplu, nu era decât un singur cablu la coborârea de pe Vârful Şerbota.

În 2010, Salvamont Argeş a echipat cu lanţuri Custura Sărăţii, traseul devenind, de atunci, mult mai accesibil.

!!! ATENŢIE !

Custura Sărăţii este un „traseu dificil şi periculos”, în mare parte expus!

Custuraaaaaa! Filmuleţ neanimat.

 Valea Sărăţii

Stâncă... dragă stâncăăăă!

Aşa se trăieşte Custura!

 

Muchia Şerbotei, pe care ne-am luat mai devreme una dintre porţiile de căţărare

Cel mai cunoscut pasaj pe Custura Sărăţii: lanţul în zig-zag (pe piatră spălată/netedă). La mine a fost coborâre (controlată) pe tobogan – cu susţinere în mâini şi în picioare, of course, nu săriţi!!!

Lanţul zig-zag este ultima porţiune de coborâre pe Custura Sărăţii. Eu una respir uşurată...

Mai sunt pasaje cu lanţuri de aici, dar în urcare.

Căldarea Sărăţii

Cine se mai încumetă?

Ni se pregăteşte o nouă huţa-huţa (sus-jos-sus-jos-sus) de la ieşirea din Custura Sărăţii până în Şaua Cleopatrei.

Zona de vest a Munţilor Făgăraş

Căldarea Sărăţii, pe unde ni se vor învârti rotiţele de la picioruşe un picuţ mai târziu

Staţionăm un minuţel în Şaua Cleopatrei. De aici, teoria spunea „mai departe, Vârful Negoiu”. Practica a bătut-o rău, în cazul de faţă.

În Şaua Cleopatrei, spre zona de vest a Munţilor Făgăraş

Făgăraş, pur şi simplu – mai ondulat sau mai zimţat

Vârful Şerbota (unde se văd oameni adunaţi) domină decorul.

Vârful Scara (2308 m)

Muntele Ciortea - în zona lui se găsesc cele mai înalte peşteri din România - cel mai înalt este Vârful Ciortea 1 (2427 m); Vârful Ciortea 2 are 2422 m altitudine, iar Vârful Ciortea 3 are 2425 m altitudine
 

Căldură mare, monşer!

Vârful Negoiu (2535 m), treabă bărbătească

Măi, oameni buni, să nu fie el un firicel de vântişor după hopa-ţop-ul de pân’ acu’?!

Efort + căldură = orice, dar nu love. De fapt, era suficient factorul „căldură” ca să mă scoată pe tuşă. De fapt, m-a scos.

Motoraşele cu aer s-au înecat. E şi niscai tremur pe acolo. Nu vizibil, dar îl simt în mine. În picioare.

Căldură nebună, ce te-ai găsit taman azi!

În şa, Cornelia a zis din prima că ea sare peste Negoiu de data asta.

„L-am făcut şi anul trecut, şi acum doi ani (n.m. cu mine ☺ AICI); duceţi-vă voi.”

Nici nu trec bine două sferturi de miime de secundă, că băieţii exultă la gândul de a se debarasa de rucsacuri şi de a avea culoar liber şi curat spre al doilea cel mai înalt vârf din România. Abia dacă Adi se sinchiseşte să arunce un „vii şi tu?” (aka „mergi încet, nu ne-ncurca!”) de la 5 metri mai sus. Ooook, exagerez un pic cu ăia 5 metri; au fost doar 5 paşi. ☺

Numa’ ce mi se confesase Adi, şoptit-tăinuit, în urcarea spre Cleopatra: „Eu nu mai (am chef să) urc pe Negoiu.” Ooook!

Bine că m-am ales cu mult-visata Custură a Sărăţii, până la urmă!

Nu mă plâng, chiar... sunt mândră!

Era ora 16:00 şi dogorea ca-n Bucureşti la ora cea mai arzătoare, zău!

Dacă nu-i umbră, improvizăm ☺ pe mine căldura asta, fie şi la 2000 de metri, mă topeşte mai rău ca pe o îngheţată, din aia naturală, la 40 şi ceva de grade.

Îmi car picioarele, iar ele cară un trup ameţit de dogoreală, doi-trei-zece paşi mai la deal. Am ochit eu acolo un adăpost – două pietre ca un acoperiş/cort, la limită în poziţia ghemuit. Mai bun chinul ăsta umbros decât ăla cu soarele-n toate cele.

Şi-aşa a trecut timpul până au venit Adi, Mihai, Costi şi Marinică...

Fireşte că mi-e ciudă şi-s ofticată maxim că n-am izbândit până pe Negoiu; mi-a fost ciudă în secunda doi că n-am tras un pic de mine să mă târăsc până sus, ca să le stric „treaba bărbătească”, aşa cum s-a exprimat Adi, la întoarcere.

Ooook, vitejii de ei au scos ceva de genu’ 40 de minute – 25 la dus, 15 la întors, cu nişte pauză de poze pe fostul „acoperiş al României”.

Noutate: o cruce de metal în Vârf!

Bărbaţi adevăraţi, nene!

Pentru că s-a azvârlit cu senin la tonă peste Făgăraş, bărbaţii s-au delectat, de pe Vârful Negoiu, cu imaginea de sus a Lacului Călţun. Şi cu alte nebunii. Priviţi:

Chiar în mijlocul cadrului, personajul nostru principal de astăzi, Custura Sărăţii – detaliu, în fotografia următoare

5-10 minute să mă fi relaxat în Şaua Cleopatrei înainte de a ţine planul cu Vârful Negoiu pentru tot grupul... Şi/sau cineva dintre cei de la treaba aia bărbătească să fi tras o ţârişoară de mine... Să-mi fi luat măcar un deget, un vârf de unghie... un fir de păr... ☺ să-mi dea un impuls să merg mai departe.

Reîntregirea grupului, în Şaua Cleopatrei

Hai, la vale! Că ştiu că-i cu grohotişul meu iubit – în 2015 am făcut varianta asta în urcare şi o parte coborâre.

Acul Cleopatrei, Piatra Prânzului (2050 m), înapoi spre Cabana Negoiu (1546 m) via DRUMUL ZMEILOR

Din Şaua Cleopatrei (2430 m) reluăm hop-ţop-ul, de data aceasta pe lespezi, apoi ne căţărăm pe grohotiş-dragostea mea.

După câţiva paşi privim deja Acul Cleopatrei; se întrezăreşte şi Cabana Negoiu – hai, că-i aproape! ☺

Să nu rămâneţi înmărmuriţi prea mult în faţa Acului Cleopatrei – traseul continuă ☺ Şi ignoraţi 4X4-ul meu

Valea Sărăţii

Piatra Prânzului (2050 m) – loc de bifurcaţie pentru acces la Lacul Călţun – Bâlea Lac, prin Strunga Ciobanului (marcaj cruce roşie) ŞI pentru acces la Vârful Negoiu (marcaj triunghi albastru + bandă roşie)

Fază de râs: Eram atât de concentrată la grohotiş, că nu i-am văzut pe cei din grup care ne aşteptau – pe Adi l-am sechestrat lângă mine.

Colegii, bine-mersi, se relaxau/răcoreau lângă/într-o pată de zăpadă. Trec eu mai departe, ca să mă atenţioneze Adi la nişte minute: „Vezi că erau mai sus”.

„Ceeeeee????”

Aaaaatââât de în lumea mea sunt la coborâre amestecată cu grohotiş. ☺

Şerpuitorul râu Sărăţii (în el se „varsă” Cascada Sărăţii – foto, mai jos), linia râului Olt, Valea Sărăţii, Cabana Negoiu

De acum patru ani, ştiu că din Căldarea Sărăţii cu a sa Cascadă a Sărăţii e acceptabil spre foarte bine – dacă ignor problemele digestive, care nu m-am lăsat deloc în pace anul acesta pe munte, cu crampe urâţele –, fără grohotiş, bolovani de traversat şi înţesat de poduri.

„Unde sunt podeţele? Nu mai vin odată???!”

☺ Cunoaşteţi Castelul de Lut Valea Zânelor, dinspre Porumbacu - de Sus spre carieră? Aşaaaa... din Căldarea Sărăţii până la Cabana Negoiu şi invers avem Drumul Zmeilor.

Care-o fi mai frumos? Căci ambele au fost construite de mâna omului. Munţomanii sigur optează pentru Zmei, că e cu spectacol în sălbăticie, e practic (drumul) şi ne-comercial. Doar ar trebui un pic întreţinut Drumul ăsta al Zmeilor – unele balustrade lipsesc, altele se clatină, lemnul mai cedează, mai o rugină pe colea... Nu de alta, dar jos e cu hău.

☺ În total, sunt 9 podeţe pe Drumul Zmeilor.

Râul Sărăţii

Căldarea Văii Sărăţii şi un strop din Strunga Ciobanului

Dinţii inconfundabili ai Custurii Sărăţii

Ultima privire spre vedeta zilei, Custura Sărăţii (dreapta); Căldarea Sărăţii, Strunga Ciobanului – în spate de tot, pe mijloc

 

Cabana Negoiu, la nişte kilometri depărtare

Strunga Ciobanului, printre brazi

A venit şi rândul lor! Zmei, cabluri, podeţe la înălţime

Zonă intermediară, de campare, lângă vechea Cabană Negoiu

Lângă Cabana Negoiu, m-am repezit la cea mai apropiată piatră/treaptă, să-mi desfăşor picioarele; ei, aş!, durerea de/din tălpi nu s-a astâmpărat ea când am poftit eu.

Cornelia şi ceilalţi au pofit pe sus la o ciorbă, un cartof prăjit, ceva cald.

Noi, eu şi Adi, am lăsat cabana să se cufunde în lumina de apus şi, ca să nu ne întrebuinţăm de frontale mai târziu, am alergat către vale. Aşa, doi metri de alergare, să nu uităm cum se face. ☺

La cum trăgeam beţele (de trekking) după mine, la cum pe Adi nu-l mai trăgea aţa la fotografii... o plimbare normală înseamnă alergare de-a binelea la ritmul acela... Un buştean mi-a folosit de popas – mă rog, tot traseul de la Cabana Negoiu pe Valea Porumbacului se poate numi popas în condiţiile date; abia m-am extras de pe el.

La cât de cătinel ne-am târât picioarele de la Cabana Negoiu în jos, timpul s-a adunat mai mult la coborâre decât la urcare. ☺

Mă bătea gândul să mă abat din potecă 15 + 15 minute pentru Cascada Şerbota; m-a bătut, da’ nu m-am lăsat înduplecată (nu ştiu de unde atâta vrut, că de putut nu mai)

Cascada Şerbota în fotografii o găsiţi AICI

Apusul de la Cabana Negoiu, în viziunea restului grupului

BINE DE ŞTIUT pe traseul Custura Sărăţii din Munţii Făgăraş

☺ Fiind unul dintre cele mai dificile trasee marcate din România, mergeţi pe Custura Sărăţii din Făgăraş NUMAI dacă aveţi experienţă montană!!! Este un traseu tehnic şi solicitant!

Citiţi cu ATENŢIE materialele informative, priviţi cu ATENŢIE fotografiile şi EVALUAŢI-VĂ bine (fizic, dar şi psihic) capacitatea de a parcurge traseul!

Nu plecaţi neinformaţi pe un traseu de acest gen (de creastă, cu porţiuni expuse)!

Nu plecaţi fără echipament adecvat!

☺ Păşiţi cu atenţie, concentraţi în fiecare moment!

☺ Este recomandat să nu aveţi rău de înălţime; dacă există, evitaţi să vă uitaţi des stânga-dreapta! Şi, foarte important, fără panică!

☺ Folosiţi-vă cu încredere de materialele ajutătoare – lanţuri, cabluri!

Atenţie la prize! Verificaţi de două ori dacă „piatra de sprijin” este stabilă, mai ales în locurile unde nu există lanţuri şi cabluri!

Chiar şi în locurile dotate cu lanţuri şi cabluri, mie mi-e mai sigur să simt prizele direct în mână sau picior. Şi e valabil pe orice traseu. Câteodată, lanţul/cablul e acolo ca Planul B.

!!! ATENŢIE la condiţiile meteo !!! Custura Sărăţii din Făgăraş devine periculoasă în caz de precipitaţii (stâncă udă)!

Pe ceaţă, orientarea este mai dificilă.

☺ Este bine să aveţi cu voi mănuşi speciale (ajută şi cele de bicicletă), pentru a vă proteja de stânca înţepătoare şi de lanţuri/cabluri.

☺ Pe Custura Sărăţii din Făgăraş beţele de trekking sunt inutile; mai mult, vă incomodează pe traseu!

Dacă ţineţi neapărat să atingeţi Vârful Negoiu în drumeţia voastră, există şi alte căi de acces în afara Custurii Sărăţii – din Căldarea Sărăţii în Şaua Cleopatrei, apoi pe vârf, varianta de la Bâlea Lac.

De pe Vârful Şerbota până pe Vârful Negoiu există un traseu care ocoleşte Custura Sărăţii, pe sub aceasta – marcaj bandă galbenă, 3 ore şi jumătate până pe Negoiu (faţă de 3 ore peste Custura Sărăţii).

Mai multe idei de traseu pe cel de-al doilea vârf din România găsiţi AICI.

INDICATOARE. Altitudini, durată

☺ Triunghi albastru: Mai sus de cariera de marmură Porumbacu de Sus (~ 950 m) – Cabana Negoiu (1546 m) 1 oră şi 45 de minute

Traseul Valea Porumbacului – Cabana Negoiu este considerat de DIFICULTATE MICĂ (traseu uşor).

☺ Bandă albastră: Cabana Negoiu – Muchia Şerbotei – Vârful Şerbota (2331 m) aproximativ 3 ore, cu pauze pentru mâncat afine, pauză de masă

Traseul Cabana Negoiu – Vârful Şerbota este considerat de DIFICULTATE MEDIE (porţiuni de căţărare uşoară - scrambling).

!!! ATENŢIE !!! Acest traseu este închis iarna / este recomandat doar turiştilor experimentaţi şi foarte bine echipaţi – în acest caz, atenţie la pericolul de avalanşe!

☺ Bandă roşie: Vârful Şerbota – Custura Sărăţii 2 ore – Şaua Cleopatrei (2430 m) 30 de minute

Traseul Vârful Şerbota – Custura Sărăţii – Şaua Cleopatrei este considerat de DIFICULTATE MARE (stâncă, abrupt, porţiuni de căţărare/descăţărare, lanţuri, cabluri).

!!! ATENŢIE !!! Acest traseu este închis iarna / este recomandat doar turiştilor experimentaţi şi foarte bine echipaţi – în acest caz, atenţie la pericolul de avalanşe!

☺ Bandă roşie: Şaua Cleopatrei – Vârful Negoiu (2535 m) şi retur 40 de minute („treaba bărbătească”)

Traseul Şaua Cleopatrei – Vârful Negoiu este considerat de DIFICULTATE MEDIE-MARE (urcuş pieptiş).

!!! ATENŢIE !!! Acest traseu este închis iarna / este recomandat doar turiştilor experimentaţi şi foarte bine echipaţi – în acest caz, atenţie la pericolul de avalanşe!

☺ Triunghi albastru: Şaua Cleopatrei – Acul Cleopatrei – Piatra Prânzului (2050 m) – Valea Sărăţii – Drumul Zmeilor – Cabana Negoiu 2 ore şi 40 de minute (timpul meu)

☺ Traseul Şaua Cleopatrei – Cabana Negoiu este considerat de DIFICULTATE MEDIE (în coborâre) şi MEDIE-MARE (în urcare, de la golul alpin în sus).

!!! ATENŢIE !!! Acest traseu este închis iarna / este recomandat doar turiştilor experimentaţi şi foarte bine echipaţi – în acest caz, atenţie la pericolul de avalanşe!

TOTAL: aproximativ 15 ore (cu pauze – pe vârfuri, la cabană, pe unde s-a putut...)

Distanţa străbătută: 16 kilometri.

Diferenţa pozitivă de nivel a fost de 1800 m, inclusiv ascensiunea pe Vârful Negoiu.

Traseele sunt bine marcate (marcaje vizibile).

SURSE DE APĂ

Izvor cu 10 minute înainte de a ajunge la Cabana Negoiu, pe Valea Porumbacului.

Pârâiaşele din Valea Sărăţii.

Ciorbă caldă, ceai cald, apă plată etc. la Cabana Negoiu.

...Şi-aşa am legat concediul nostru de Făgăraş, în Munţii Cindrel.