Focurile vii - Hai să ne-ncălzim!

În grădina blocului, petele de zăpadă adunate după ninsoarea căzută în weekend scânteiază în lumina soarelui înşelător, cu dinţii ascuţiţi bine.

Iar eu şi colegul meu de apartament dârdâim de frig la cele 18-19 grade din casă...

Să ne încălzim, zic...

Cum? La Focuri, bineînţeles... nu despre asta era vorba?!

Fetita care nu zambea niciodata - Lola Lafon. Despre Nadia Comaneci si Romania dinainte de 1989

Editura: Trei

Anul apariţiei: 2014

Titlul original: La petite communiste qui ne souriait jamais (cartea a fost publicată în premieră în Franţa în 2014)

Anul acesta, se împlinesc 25 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989. Aveam aproape 12 ani pe atunci, am trăit zece zile cu frică de împuşcături.

Auzeam tirul gloanţelor trase la Televiziune, pentru că bunicii, la care stăteam în vacanţă, locuiesc foarte aproape de TVR-ul de azi.

În plus, pe mine şi pe bunica mea ne-a prins 21 decembrie în Piaţă, noi fiind la cumpărături...

De ce această introducere?

Deoarece cartea Fetiţa care nu zâmbea niciodată „vorbeşte” despre SIMBOLUL Nadia Comăneci (şi despre performanţele sale) în contextul României din anii ’60 (sfârşitul lor) - ’80 (finalul decadei). Inclusiv fuga Nadiei din noiembrie 1989 şi puzzle-uri din Revoluţia Română din 1989.

Ciucasul plin de soare

Traseu:

Cabana Muntele Roşu - Cabana Vârful Ciucaş - Vârful Ciucaş şi retur

Dincolo de tot concediul 2014 (mai am o săptămână de POVESTIT) şi de toate locurile pe care le-am vizitat de atunci - mai am un Făgăraş care se leagă de Valea lui Stan, un loc istoric şi un... Bucegi...

Dincolo de toate astea, mi-e dor de Ciucaş!

Dor nebun, ce mai...!

Şi, ca să îmi potolesc puţin nostalgiile astea periculoase, am dat iama printre amintiri şi am extras de acolo o POVESTE care se petrecea acum un an, pe la altitudinile unde mă simt eu cel mai bine, de la 1500 m în sus. ☺

You're Not You (2014, cu Hilary Swank, Emmy Rossum, Jason Ritter). PRIETENIE... cu emoţii

Când tu nu mai eşti tu.

Când te pierzi pe tine, pe drumul unei suferinţe nedrepte.

Când ai lângă tine (sau crezi că ai lângă tine) oameni speciali, care îţi mai dăruiesc în fiecare zi o clipă de viaţă...

You're Not You este primul film lansat în 2014 care reuşeşte să mă emoţioneze, să îmi transmită ceva.

Piatra Craiului: La Zaplaz sau stânca găurită

O dată încheiate Mondialele de gimnastică 2014 - cu locul 4 pe echipe al fetelor şi cu performanţele de argint ale Larisei Iordache - , reiau POVEŞTILE din concediul pe 2014.

Dacă mai ţineţi minte, înainte de iureşul Campionatelor eram în Piatra Craiului.

Mondialele de gimnastica – Larisa de argint

Bârna cea rea şi argintul de la sol - aşa poate fi caracterizată ultima zi a Campionatelor Mondiale de gimnastică 2014 pentru Larisa Iordache şi, implicit, pentru România.

Singura reprezentantă a ţării noastre în finalele pe aparate s-a întristat, apoi a zâmbit din nou.

C-aşa-i în gimnastică, în sport, în viaţă...

Să o luăm cronologic.

Mondialele de gimnastica – Larisa, mulţumim şi te iubim!

...pentru zâmbetul pe care ni l-ai transmis, pentru bucuria pe care ai strecurat-o în sufletele noastre!

Larisa, ai fost superbă!

Mulţumim că ne-ai dăruit şi nouă o părticică din magia ta!

Te iubim şi îţi suntem recunoscători pentru tot ce ai dăruit gimnasticii româneşti!

Larisa, ai reuşit! După momentul 2012, când durerile ţi-au tăiat aripile, şi 2013, când... nu s-a putut mai mult (locul 4), a venit împlinirea medaliei atât de aşteptate în concursul complet al gimnasticii mondiale!

Mondialele de gimnastica – Echipa feminina aproape de bronz. Dar...

E bun sau rău locul 4 în finala feminină pe echipe a Campionatelor Mondiale de gimnastică 2014?

Ce s-a întâmplat cu Larisa Iordache (18 ani), Andreea Munteanu (16 ani), Ştefania Stănilă (17 ani în decembrie), Anamaria Ocolişan (17 ani în decembrie), Paula Tudorache (16 ani în decembrie) şi Silvia Zarzu (16 ani în decembrie)?

Mondialele de gimnastica – Succes in finala pe echipe!

Luni 6 octombrie 2014, la Nanning, China.

Probabil ştiţi deja. A fost cea mai neagră zi a gimnasticii feminine româneşti de peste 30 de ani încoace. Cu excepţia numită Larisa Iordache.

O POVESTE tristă.

Mi-e greu să scriu asta...

Locul 7 în calificările Mondialelor de gimnastică şi o mulţime de ratări.

România, campioană europeană în luna mai, a evoluat mult sub aşteptări.

Recomandarea lunii – Mondialele de gimnastica

Luni (6 octombrie) dimineaţă, în sudul Chinei, la Nanning, gimnastele din România - campioane europene în 2014 - îşi încep parcursul la Campionatele Mondiale de gimnastică 2014.

Fără antrenorii Octavian Bellu şi Mariana Bitang în sală (aceştia le oferă sfaturi telefonice de acasă!), cu Diana Bulimar spulberată, din nou, de o accidentare, şi cu mai multe noutăţi în echipă, drumul e greu...

„M-am născut într-o zi albastră” - Povestea din interior a unui savant autist

Editura: Philobia

Anul apariţiei: 2012

Titlul original: Born on a Blue Day (cartea a apărut pentru prima dată în Marea Britanie, în 2006)

Mă atrag POVEŞTILE cu personaje care trăiesc cu sindromul Asperger, o formă mai uşoară şi funcţională de autism.

Îmi amintesc pe moment de Ben X (2007), de excelenta producţie indiană (treceţi peste prejudecăţi şi nu vă luaţi după asta!) My Name Is Khan (2010) sau de Adam (2009), cu Hugh Dancy.

Citind M-am născut într-o zi albastră a lui Daniel Tammet, îmi tot venea în minte o secvenţă din Parenthood, când Hank (Ray Romano) se duce la Sarah (Lauren Graham) ca să îi înapoieze cartea pe care nepotul ei – care are Asperger – o uitase în atelierul lui şi pe care ajunsese să o citească şi el.

Nu pot să uit sentimentul pe care l-a transmis actorul când a spus: „Ăsta sunt eu!...” – referindu-se la ce scria în carte despre autism, ceea ce i-ar fi putut explica lui comportamentul de-o viaţă.

Vă mai amintiţi de Rain Man?