Prin sălbăticia Morarului: Brâna Mare a Morarului, Creasta Ascuţită şi Brâna Acelor

Traseu:

*(Buşteni) – Poiana Coştilei – Valea Cerbului – Brâna Mare a Morarului – Creasta Ascuţită – Brâna Acelor – în apropiere de Cabana Omu – Valea Cerbului – Poiana Coştilei – (Buşteni)

Dedicaţie pentru Bogdan (ştie el de ce ☺)

Ce mai zi...!

Ce mai brâne şi senzaţii tari! Ce mai oameni!

Ce mai vreme! Un senin de poveste a mângâiat Bucegii într-o zi de sâmbătă care va rămâne încrustată în Memoria celor mai frumoase şi spectaculoase momente de Munte.

Am revenit la turele „clasice”, nebune, în compania braşovenilor – după evadările „cu grămada” din Ceahlău şi de pe Moldoveanu, care mi-au ocupat toată luna august.

Fiecare cu farmecul ei.

Cătălina, Marian şi Andrei la Jocurile Olimpice Rio 2016

...Şi au fost Jocurile Olimpice Rio 2016 în gimnastică.

Şi n-a fost deloc bine pentru România.

A început cu:

„Cine e mai îndreptăţită să participe la Jocurile Olimpice de la Rio? Larisa (Iordache) sau Cătălina (Ponor)?”

Orgoliile şi-au scos colţii urâţi.

S-au aruncat răutăţi, chiar dacă nu directe (şi publice).

Fanii gimnasticii au fost cumva împărţiţi în Tabăra (Team) Larisa şi Tabăra Cătălina.

În plus, toată lumea a devenit brusc specialistă în gimnastică. Cu precădere de la ratarea calificării echipei feminine la Jocurile Olimpice Rio 2016.

Evenimentul e UNIC în gimnastica românească.

Sălbăticie în zona Cazanelor Dunării: Vineri 13 – Cum să te plimbi la 10 noaptea prin peşteră şi să ieşi de acolo pe ploaie

 

Trasee (în mare parte nemarcate) - Lanţul Ponicovei:

*Dubova – Cheile Ponicovei, Peştera Ponicova şi retur

*Dubova – Cascada Ponicova

Deloc ghinion şi aventură cât cuprinde! Da, într-o vineri 13, pentru sceptici! ☺

Ideea iniţială a vacanţei de o săptămână era intrarea directă în Bulgaria, pe la Calafat, pentru vreo două peşteri, cascade şi „mai vedem noi”.

Atât mi-a trebuit, să aflu locul de ieşire din ţară şi m-a lovit sclipirea de geniu: Cazanele Dunării!

Stăm aici două zile – pentru Cazanele Mari şi Cazanele Mici – şi după aceea o tulim în Bulgaria.

Zis şi făcut.

Mă rog, pe-aroape, că aia cu „două zile” nu ne-a prea ieşit.