La Meteora, pe stâncile din mijlocul cerului

După vizita ceţoasă şi ploioasă pe Olimp, după o baie în mare în limpezimea din Skiathos, a venit rândul să explorăm unul dintre cele mai importante obiective turistice ale Greciei şi unul dintre cele mai frumoase locuri de pe Pământ.

Cronologic, era cu câteva ore înaintea plimbării nocturne la Castelul veneţian de la Platamon(as).

Data: 24 septembrie 2016

Cazare: în staţiunea Nei Pori, Grecia

Aş vrea eu ca titlul de mai sus să fie o metaforă – e doar traducerea ad literam a termenului Meteora: „mijlocul cerului”, „suspendat în aer”, „sus în ceruri”.

De fapt, ce e Meteora?

Un complex de mănăstiri ortodoxe, situat în centrul Greciei (vedeţi mai jos cum ajungeţi exact aici), în regiunea Tesalia, între Munţii Koziaka şi Antihasion - mănăstiri cocoţate pe stânci.

Este a doilea centru ortodox ca importanţă din Grecia, după Muntele Athos.

☺ Din 1988, complexul de mănăstiri Meteora este înscris în lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Stâncile de la Meteora

Cele aproximativ 1000 de stânci de gresie sunt unice în lume. E o pădure impresionantă de pietre.

S-au născut în eră terțiară - prima parte a mezozoicului, acum 60 de milioane de ani.

Ajung la o înălţime de aprovimativ 400 de metri (măsuraţi de la nivelul albiei râului Pinios) şi au aproximativ 600 de metri altitudine (de la nivelul mării).

Cum s-au format?

Datorită unui con în formă de deltă, constituit din pietre de râu și nămol, care se vărsau în vechiul lac tesalic. După separația geologică a Munţilor Olimp și Osa, apele lacului au găsit ieșire la Marea Egee prin Valea Tembi. Prin eroziune, acest masiv în formă de deltă s-a scindat în pietre și stânci uriașe compacte.

(sursa: wikipedia.org)

Istoria vieţii monahale de la Meteora

Peşterile din vecinătatea Meteorei au fost locuite constant încă fin cele mai vechi timpuri.

Primele menţiuni legate de religie la Meteora datează din secolul al XI-lea, când existau deja monahi în zonă. Ei trăiau în grote săpate în stâncă.

Primele mănăstiri datează din secolul al XIV-lea.

Fondatorul comunităţii monahale de la Meteora este considerat călugărul Atanasie, care venea de la Muntele Athos.

Pe una dintre cele mai înalte stânci ale Meteorei, acesta – ajutat de alţi călugări – a început construcţia unei mănăstiri. Era ceea ce se va numi ulterior Marele Meteor (Megalou Meteorou), Mănăstirea Schimbarea la Faţă.

De fapt, în acele vremuri, stânca pe care a fost ridicată mănăstirea purta numele Platilithos („piatră lată”). Atanasie ar fi numit-o „Meteor”, deoarece arăta ca şi cum ar fi fost supendată între cer şi pământ. De atunci, întregul complex se cheamă „Meteora”.

Au urmat ridicarea celorlalte mănăstiri ale complexului, şi (la mijlocul secolului al XVI-lea) apogeul dezvoltării lor – ca număr de călugări şi ca bogăţie; printre donatori s-au numărat şi voievozi români.

Secolul al XVII-lea a adus declinul celor 21 de mănăstiri de la Meteora: o parte au fost părăsite, iar unele au fost distruse sau deteriorate în timpul războaielor cu otomanii şi în al Doilea Război Mondial, când au fost ocupate de trupele hitleriste.

☺ În trecut, fiindcă nu existau căi de acces la mănăstirile de la Meteora, aprovizionarea se realiza în mod inedit, cu ajutorul unui scripete, cu funii şi coşuri, pe care călugării le coborau pentru a fi umplute de negustorii de la poalele stâncilor.

Călugării şi pelerinii urcau la mănăstiri cu aceste plase şi pe trepte mobile din lemn, legate cu frânghii. Cu ajutorul scărilor suspendate din sfoară au fost aduse şi materialele necesare construcţiei aşezămintelor de pe stânci.

„Instrumentele” vechi se păstrează

În anii 1920 au fost săpate în stâncă scările actuale, ce permit un acces ușor la fiecare mănăstire.

☺ Prima femeie care a sosit în complexul Meteora a fost Regina Maria a României, în martie 1921 – întreaga poveste o puteţi citi AICI.

Prima oprire, venind dinspre oraşul Kalambaka (Kalabaka), o facem la punctul de belvedere.

Cele dintâi imagini sunt ale celui mai importante mănăstiri, Marele Meteor / Mănăstirea Schimbarea la Faţă.

 

Natura asta...

 

Cele 6 mănăstiri locuite (funcţionale) de la Meteora

Dintre cele 21 de mănăstiri care existau în trecut pe stâncile Meteora, astăzi doar 6 dintre ele au rămas funcţionale / locuite.

În interiorul lor puteţi admira numeroase manuscrise (multe dintre ele rare), icoane valoroase, diverse obiecte bisericeşti şi frescele din fiecare biserică – multe dintre ele originale.

Mănăstirea Schimbarea la Faţă (Marele Meteor / Marea Meteoră)

Gresie cât cuprinde! Ne amintim de Mănăstirea Corbii de Piatră, una dintre cele mai vechi de pe teritoriul României.

 

 

Mănăstirea Schimbarea la Faţă este construită la 613 m altitudine (stânca are 415 de metri înălţime), fiind prima de la Meteora în ceea ce priveşte mărimea și vechimea. Construcţia a fost finalizată în 1388 și restaurată în 1483 și 1552. 

Aşa cum aminteam mai sus, ctitorul Marelui Meteor este considerat călugărul Atanasie.

Biserica Schimbarea la Faţă, biserica centrală a mănăstirii, este cea mai veche şi impunătoare din întreg ansamblul Meteorelor.

În secolele XVI-XVIII, perioada de maximă înflorire, la Mănăstirea Schimbarea la Faţă vieţuiau aprovimativ 300 de monahi şi eremiţi (pustinci).

Culoare şi tunel de acces către vârful stâncii, la mănăstire

Fiecare cu nivelul lui

Vedere din balcoanele Mănăstirii Schimbarea la Faţă către Mănăstirea Varlaam

 

  

Către terasa / belvederea bisericii centrale

De sus

Nu ştiu unde se duce nenea de pe cablu...

Pe lângă obiectele de cult de preţ, în interior aveţi ocazia să vedeţi bucătăria călugărilor, sala de mese, un butoi imens pentru păstrarea vinului sau a apei.

Expoziţie de cranii. Sunt ale călugărilor care au trăit cândva la Marele Meteor.

Satul Kastraki, văzut de la Marele Meteor

Mănăstirea Varlaam (Mănăstirea Tuturor Sfinţilor)

Stânca pe care este situată are 373 de metri înălţime. Este a doua mănăstire ca mărime din complexul Meteora.

Mănăstirea Varlaam şi Mănăstirea Schimbarea la Faţă (Marele Meteor)

Observaţi podul ce leagă cele două stânci?

 

Primul locuitor al stâncii este considerat călugărul Varlaam, care a construit câteva chilii şi bisericuţa „Sfinţii Trei Ierarhi”, în jurului anului 1350. După moartea lui Varlaam, timp de 200 de ani nu a mai locuit nimeni aici. În 1541, doi frați călugări au reconstruit pe ruine lăcaşul de cult menţionat mai sus, şi au ridicat alte biserici.

Loc de rugăciune – spital (în secolul al XVI-lea) – azi „adăpost” de suveniruri

Cum e să fii în aer?

Invers: Marele Meteor, surprins de la Mănăstirea Varlaam

Mă-re-ţie!

Mănăstirea Rousanou, privită de la „Varlaam”; şi un piticot în Ţara Uriaşilor

☺ Din punct de vedere arhitectural, Mănăstirea Varlaam se aseamănă cu mănăstirile de pe Muntele Athos.

Mănăstirea Rousanou

Primul locuitor s-ar fi numit Rousanos, însă nu s-au păstrat documente care să ateste acest fapt.

O altă legendă este că primul ctitor s-a născut în satul Rosana din Câmpia Tesaliei – de aici numele.

Surse istorice precizează că semne ale vieţii monahale de aici sunt consemnate în 1288, în timpul vieţii călugărilor Nicodim şi Benedict. Însă Rousanou a început să funcţioneze ca o comunitate la mijlocul secolului al XVI-lea, în 1545, atunci când au fost alipite alte construcţii celei vechi.

Mănăstirea Rousanou, situată între Mănăstirea Varlaam şi Mănăstirea Sfânta Treime, este construită pe trei niveluri. Este renumită pentru frumuseţea frescelor pictate.

În zilele noastre este mănăstire de călugărițe – una dintre cele două de acest fel de la Meteora. În celelalte slujesc călugări.

☺ Ca particularitate, aici se găseşte o grădină interioară deosebită.

Se poate ajunge la Rousanou şi pe o potecă marcată, prin pădure. Durează 10-15 minute.

Mănăstirea Sfânta Treime

Sau mănăstirea de pe stânca ascuţită, cum i-am zis eu.

Este a treia ca vechime de la Meteora, fiind atestată din 1362. Construcţia bisericii principale s-a finalizat în 1476; lăcaşul a fost zidit în 18 ani.

 

 

Se spune că a fost nevoie de 70 de ani pentru a urca materialele de construcţie în vârful stâncii!

În partea superioară, acolo unde se află Mănăstirea Sfânta Treime, stânca are o suprafață de 1000 de metri pătraţi – inclusiv puțin pământ arabil.

Din ce am citit, atmosfera de aici este (şi mai) specială, „Sfânta Treime” situându-se ceva mai departe de celelalte mănăstiri – sunt mai puţini turişti şi e linişte.

☺ Să vă mai povestesc ceva: În 1981, o parte dintre filmările producţiei din seria James Bond „ For Your Eyes Only” au fost realizate aici.

Mănăstirea Sfântul Ștefan

Pe locul unde se găseşte azi mănăstirea a funcţionat cea mai veche aşezare monahală de la Meteora, „fondata” – în anul 1192 – de sihastrul Ieremia.

Mănăstirea Sfântul Ștefan este cea mai accesibilă pentru pelerini şi are aspect de cetate. Suprafața stâncii pe care este construită are 7500 de metri pătraţi.

Se poate ajunge la ea din două direcţii: din satul Kastraki sau din oraşul Kalambaka.

Spre deosebire de celelalte mănăstiri, în trecut accesul la „Sfântul Ștefan” se realiza mai uşor – exista un pod mobil ce unea stânca mănăstirii de dealul de vizavi, Koukoula. În prezent, este instalat un pod fix, de 8 metri lungime, până la intrarea în mănăstire.

Cândva, era cea mai bogată mănăstire de la Meteora.

Biserica a fost grav avariată de nazişti în al Doilea Război Mondial; ulterior, a fost abandonată. De reconstrucţie s-au ocupat câteva călugărițe. Din 1961, „Sfântul Ștefan” este mănăstire de călugărițe – una dintre cele două de acest fel de la Meteora. În celelalte slujesc călugări.

☺ La Mănăstirea Sfântul Ștefan se află degetul mijlociu de la mâna stângă a Sfântului Ioan Botezătorul (sursa: crestinortodox.ro)

Mănăstirea Sfântul Nicolae Anapafsas (Sfântul Nicolae „Odihnitorul”)

(sursa: wikipedia.org)

 Amplasarea Mănăstirii Sfântul Nicolae Anapafsas ăn complexul dela Meteora – stânga, jos

Este cel mai aproape de satul Kastraki.

Se pare că pe stânca de 85 m înălțime au existat locuitori încă din anii 1200, iar numele ar proveni de la cel care a contribuit financiar la clădirea lăcaşului vechi.

Biserica actuală a fost clădită la începutul secolului al XVI-lea, pe ruinele vechiului lăcaş, şi se găseşte la primul etaj al mănăstirii – din cauza îngustimii stâncii, construcția mănăstirii a fost făcută pe înălțime.

☺ Mănăstirea se află destul de jos, însă accesul se face după urcarea unei pante bunicele.

!!! ATENŢIE! Pentru a ajunge la fiecare mănăstire, trebuie să urcaţi mai multe trepte (şi un pic de potecă), aşa că aveţi în primul rând grijă cu ce vă încălţaţi. Apoi, vedeţi cum staţi cu condiţia fizică. ☺

Atunci când paşii vă poartă la Marele Meteor, înarmaţi-vă cu răbdare – aglomeraţia este la ordinea zilei! Marele Meteor este cea mai vizitată mănăstire a complexului.

☺ La Meteora există şi 15 mănăstiri în ruină şi nelocuite de călugări.

Dintre ele, Mănăstirea Caligrafilor se află pe cea mai înaltă stâncă de la Meteora.

☺ Peste trei milioane de oameni vizitează anual Meteora.

Un asemenea obiectiv de seamă pe harta turistică a lumii nu avea cum să nu atragă comerţul – veţi da de numeroase magazine de suveniruri, atât în exteriorul, cât şi în interiorul mănăstirilor.

☺ Că îmbrăcămintea la intrarea în mănăstiri trebuie să fie decentă – picioarele şi umerii acoperiţi – nu se pune problema.

Însă, ca femeie, nu ai voie să intri decât în fustă/rochie. Dacă te-ai îmbrăcat în pantaloni, şi ei şi lungi, lângă casa de bilete te serveşti cu o bucată de material lunguţ, de legat în jurul taliei.

Am urcat la numai două dintre cele şase mănăstiri ale Meteorei – Schimbarea la Faţă (Marele Meteor) şi Varlaam, primele ca mărime.

Am avut la dispoziţie o oră şi jumătate să vizităm Complexul Meteora – noi ne-am lungit la două ore. Chiar şi aşa, m-am simţit fugărită, în micul... maraton meteoric.

De ce? Fiindcă unii din grup se grăbeau la plajă. Şi, cum majoritatea decide...

Când în jur e atâta frumuseţe, farmec şi toate superlativele de pe acest pământ... mă rog, fiecare cu priorităţile lui.

La întoarcerea spre Nei Pori, în Kalambaka, ne-am oprit la un magazin(-atelier) de icoane, de unde se pot achiziţioana şi cărţi, DVD-uri, tablouri, ceramică tradiţională, magneţi de frigider şi... altele, ca să nu zic kitsch-uri. O vizită suvenirică de o oră. Biiine, în afacere sunt implicaţi şi români...

La întoarcere, spre Nei Pori

Mmmm... ca o mică răzbunare, în timp ce eu serveam care mai salate, tzatziki, fructe de mare şi toate cele, s-a lăsat bine friguleţul. Ia poftiţi baie în mare! ☺ Sunt rea, ştiiiiu!

Cum ajungi la Complexul de mănăstiri Meteora?

☺ Din oraşul Kalambaka (Kalabaka, 240 m altitudine) sunt 5 kilometri până la complexul de mănăstiri Meteora.

Şi mai aproape de Meteora se află satul pitoresc Kastraki – în cazul în care doriţi să vă cazaţi acolo.

☺ Din capitala Greciei, Atena, sunt 350 km pe şosea; accesul se poate face şi cu trenul sau autobuzul, până la Kalambaka.

☺ Din Salonic sunt 235 km pe şosea; accesul se poate face şi cu trenul sau autobuzul, până la Kalambaka.

☺ Din Bucureşti până la Kalambaka sunt 885 km.

!! ATENŢIE ! Dacă veniţi din Bucureşti, trebuie să treceţi prin Bulgaria – despre taxele de drum pe care le aveţi de plătit v-am povestit AICI.

În Grecia, taxele diferă de la o autostradă la alta – nu se plăteşte vignetă (ca în România sau Bulgaria), aşa că parcurgerea oricărui drum care nu e inclus în categoria „autostradă” este liberă. Se taxează, însă, la trecerea podurilor şi a tunelurilor importante.

TARIFE şi program Complexul de mănăstiri Meteora

☺ Taxa vizitare: 3 euro/persoană la fiecare mănăstire

Programul de vizitare a Mănăstirii Schimbarea la Faţă (Marele Meteor) este 9-17 în perioada aprilie - octombrie şi 9-15 în perioada noiembrie - martie.

În fiecare marţi este închis (şi miercuri, iarna).

Programul de vizitare a Mănăstirii Varlaam este 9-16 în perioada aprilie - octombrie şi 9-15 în perioada noiembrie - martie.

În fiecare vineri este închis (şi joi, iarna).

Programul de vizitare a Mănăstirii Sfânta Treime este 9-17 în perioada aprilie - octombrie şi 10-16 în perioada noiembrie - martie.

În fiecare joi este închis.

Programul de vizitare a Mănăstirii Rousanou este 9-17 în perioada aprilie - octombrie şi 9-14 în perioada noiembrie - martie.

În fiecare miercuri este închis.

Programul de vizitare a Mănăstirii Sfântul Nicolae Anapafsas este 9-17 în perioada aprilie - octombrie şi 9-16 în perioada noiembrie - martie.

În fiecare vineri este închis.

Programul de vizitare a Mănăstirii Sfântul Ştefan este 9:00-13:30 şi 15:30-17:30 în perioada aprilie - octombrie şi 9:30-13:00 şi 15:00-17:00 în perioada noiembrie - martie.

În fiecare luni este închis.

☺ Dacă doriţi să vizitaţi toate cele şase mănăstiri, ideal ar fi să vă rezervaţi două zile, pentru a nu a trăi senzaţia „pe fugă”. Sau să veniţi dis-de-dimineaţă.

Aaaahhh, alea două ore de care am tras la maximum chiar nu-s suficiente pentru bogăţia aproape nepămâneană de la Meteora.

Faceţi-vă timp şi pentru apusul la Meteora! Şi p-ăsta l-am ratat... din motivele de mai sus.

NOTĂ: Fotografiile sunt realizate de „Poveştile mele” şi Blu Daniel.