Nu m-am mai lăsat purtată de val de mult... atât
de mult.
În prima duminică de aprilie, m-a luat de mână
super-spontaneitatea şi nu mi-a mai dat drumul decât după ora 22.
În momentul ăsta mi se înfăţişa în faţa ochilor
via calculator un obiectiv, în jumătate de oră ieşeam din casă, ca să mi se
înfăţişeze în faţa ochilor pe viu!
Şi nu aşa... oriunde – peste graniţă!
Cum ideile bune nu se pun la păstrare, se pun în
practică...
Data: 3 aprilie 2016
Să fiu sinceră, Bulgaria n-ar fi chiar o premieră
pentru mine – acum o mie de ani, mă aflam undeva lângă Nisipurile de Aur,
într-un martie friguros, împreună cu lotul de scrimă cadeţi şi juniori, la o
Balcaniadă. Ana Maria Brânză avea 14 ani. Ce
vremuri...!
Am stat închisă în hotel, la sală şi în autocar pe
toată durata competiţiei, n-am apucat să văd chiar nimic. Doar mi-am băgat
oleacă piciorul în Marea Neagră şi ea m-a răsplătit cu un val uriaş, care mi-a
intrat în gheată. Cam atât cu amintirile mele despre Bulgaria.
***
Fiindcă am plecat din Bucureşti în jur de ora 14:00,
mergeam cam la limită – nu era un capăt de ţară dacă ratam peştera, la vreo
zece kilometri ne aştepta o cetate medievală; nu reveneam pe plaiuri mioritice
cu sacul gol.
Vremea a fost perfectă: nici prea cald, nici prea
frig. Primăvara e ideal de poposit aici!
La ieşirea din drumul principal, cărarea-i a nostră! Cărare zic, fiindcă
nu-i loc decât de o maşină. ☺
Urmaţi indicatoarele pentru satul Pepelina, apoi
cele pentru Peştera Orlova Ciuca şi opriţi-vă
când vă sare în cale o parcare!
De aici intraţi, per pedes, două secunde, într-o pădure şi ieşiţi în... golul de păşune, unde vă
aşteaptă băncuţe de picnic, un mic local pentru papa şi băutură (apă, suc, o
bericică) şi, bineînţeles, locul de unde puteţi achiziţiona bilete pentru
vizitarea peşterii.
Surpriză!
Sau de ce am scris în titlu „obiectiv românesc din Bulgaria”
Guvernul României, Consiliul Judeţean Giurgiu... (măriţi şi vă veţi convinge! ☺)
Ne-am înfiinţat la casierie pe la ora 16:10 şi am
apucat ultima cursă în peşteră, cea
de la 17:00 – până atunci, ne-am învârtit prin natură, printre verde şi stânci,
departe de aşezările omeneşti. Departe de „manelizarea” din zonele care au
supravieţuit verzi în apropierea oraşelor româneşti. Linişte şi pace.
☺ La 11 kilometri depărtare avem oraşul Dve mogili (în traducere, „Două
morminte”; „Două
movile”), iar la 3 kilometri - satul Pepelina.
Accesul în
peşteră se face
pe scări săpate în stâncă, asortate
cu balustrade metalice.
Peştera-i
după colţ ☺
Orlova Ciuca este cea mai apropiată peşteră ca distanţă de Bucureşti!
Până la Ialomicioara, cea mai cunoscută şi frecventată de locuitorii Capitalei,
sunt 170 de kilometri, cu câteva zeci mai mult decât până la obiectivul situat în Bulgaria!
În plus, Orlova Ciuca e mai aproape de Bucureşti decât Sinaia sau Buşteni!
☺ Asemenea Peşterii
Urşilor din România, Orlova Ciuca a fost descoperită întâmplător, în
1941, de un păstor - pe numele lui Stoian Spasov.
În
fierbinţeala lunii iulie, la prânz, păstorul a observat că oile sale se duc la
într-un singur loc. Luându-le urma, bărbatul a simţit că din locul respectiv
iese aer rece. A mutat câteva pietre şi, astfel, a dat de peşteră!
☺ Aceasta se află în Parcul Natural Resenski Lom, într-un
defileu stâncos al râului Cerni Lom („Fractura neagră”) – unul dintre cele două
care compun râul Lom, afluent al Dunării.
☺ Formaţiunile săpate
în calcar au denumiri ca „Zece soldaţi de piatră”, „Pădurea fără frunze”, „Familia”,
„Cerul înstelat”, „Trionat”, „Gheizer”, „Gheţar”, „Cascadă”, „Monstru”, „Streaşină”. Fiecare cu imaginaţia
lui!
Peştera
este alcătuită din calcar datând din Cretacic.
☺ Numele „Orlova
Ciuca” (în traducere „Stânca vulturilor”) este legat de coroana de piatră
de la intrare, unde s-ar fi aciuat vulturii.
☺ Există circa 14 kilometri de galerii subterane -
Orlova Ciuca este a doua peşteră din Bulgaria pe criteriul „lungime”, după Duhlata, în Munţii Vitoşa, la 30 de kilometri de
Sofia.
În unele galerii se găsesc urme ale omului
preistoric şi ale ursului de peşteră.
☺ Peştera este structurată pe şapte niveluri, însă numai unul dintre ele este
deschis turiştilor.
☺ În grotă trăiesc aproximativ 10.000 de lilieci, din speciile: liliac ţipător (unic în
Europa!), marele liliac cu nas de potcoavă şi micul liliac cu nas de potcoavă.
☺ Într-o anumită zonă, o anumită stalactită este goală
pe dinăuntru – ghidul a improvizat o melodie utilizând-o pe post de instrument
muzical.
☺
Temperatura în peşteră este 14 grade Celsius constant; umiditatea nu este
foarte ridicată.
☺ În interior
se află un izvor - legenda spune că, dacă bei
de aici şi îţi pui o dorinţă, aceasta musai se va îndeplini.
Mersul piticului şi galerii înalte
În Peştera Orlova Ciuca s-a păstrat cât de cât
sălbăticia – în limita comercialului. Nu-s prea multe amenajări şi se păşeşte
direct pe podeaua naturală; vă
închipuiţi că asta mi-a crescut entuziasmul!
Pereţii îşi schimbă culoarea la fiecare 10 secunde
– aici seamănă cu Ialomicioara
noastră, după reamenajare.
Mi-a plăcut alternanţa, contrastul dintre galeriile
de-ţi suceai gâtul uitându-te-n tavan,
largi, şi cele foarte joase şi înguste, unde am exersat mersul piticului.
☺ Înălţimea
unei galerii din prima „categorie” poate atinge 30 de metri, iar lungimea - 70
de metri.
M-au încântat şi numeroasele rotunjiri/curburi de
la Orlova Ciuca – ce am vizitat eu în România în subteran mi s-a părut destul
de... colţuros.
Orlova Ciuca e o peşteră... labirintică – sunt tot
felul de culoare/coridoare care de care mai întortocheate. Ţi se întâmplă să te
mai trezeşti în acelaşi loc; nu din greşeală, ci pentru că pe acolo-i traseul
de vizitare.
Astfel, în Sala
Mare ajungi de două-trei ori... nu că m-ar fi deranjat – e partea mea preferată
din peşteră! Locul emană un ecou demn
de o sală de concerte.
„Picioarele
elefantului” (în prima fotografie, aproximativ în centru)
Ali Baba şi
cei 40 de hoţi (asta am înţeles-o, fără traducere ☺)
...ca să continuăm în acest stil, există şi un
culoar denumit „Champs-Élysées”.
Înainte şi
după
☺ Vizita în Peştera Orlova Ciuca din Bulgaria
durează 45 de minute.
Minusuri
Limba
engleză
nu se poartă la ghidul din Peştera Orlova Ciuca. A zis, la început, în gura
peşterii, că ştie doar ceva franceză – na, că tocmai p-aia n-o înţeleg!
În schimb, a scăpat
în română vreo două denumiri de formaţiuni şi un „atenţie la cap!” şi
„haideţi!”. Bun şi-aşa! ☺
Tare mi-ar fi plăcut să înţeleg ceva din tot ceea
ce spunea ghidul în bulgara lui – omul era plin de informaţii şi pus pe glume;
se vedea din gesturile lui şi din reacţia compatrioţilor.
Lasă, că nici în România nu am întâlnit multe
obiective turistice în care să se vorbească bilingv, şi în română, şi în
engleză.
☺ La ieşirea din peşteră, un localnic din Ruse
ne-a abordat în limba română. Unde a ţinut-o ascunsă (româna) când bântuiam
prin peşteră?! Offf... că doar ne-o fi auzit pălăvrăgind în limba lui
Eminescu... sau nu?! Nu mai contează.
Un alt lucru care m-a surprins s-a numit lipsa pliantelor, a oricărui material
publicitar.
Remember România calea
ferată Oraviţa – Anina?
Voi reveni cu mica noastră explorare în
Canionul Rusenski Lom, în Munţii Rusenski Lom.
CA SĂ ŞTII
☺
Din Bucureşti până la intrarea în Peştera Orlova Ciuca sunt aproximativ 110 km;
☺
Din Giurgiu până la intrarea în Peştera Orlova Ciuca sunt aproximativ 50 km.
☺
Din Ruse până la intrarea în Peştera Orlova Ciuca sunt aproximativ 30 km.
Preţuri şi program Peştera Orlova Ciuca
☺ Taxa
vizitare: 5 leva/adult (aproximativ 11 lei)
*cu reducere pentru elevi şi studenţi
☺ Taxa
foto: NU se percepe
1 leva = 2,28 lei (curs aprilie 2016)
Peştera
Orlova Ciuca se poate vizita, zilnic, în perioada 1 aprilie – 1 noiembrie, în
intervalul orar 9-17; ultimul grup intră la ora 17:00.
Ce am mai cheltuit
În afara combustibilului aferent, am mai dat bani
pe (cheltuieli obligatorii):
☺ Vinietă / taxă drum Bulgaria: 5 euro
(aproximativ 22 de lei) vinietă săptămânală – cea mai mică;
☺ Taxă pod peste Dunăre, Giurgiu-Ruse: 13 lei autoturism
8+1 locuri.
Toate tarifele de trecere peste Podul Prieteniei
sunt afişate AICI.
!!! ATENŢIE !!! Până pe 28 aprilie 2016,
circulaţia pe pod se desfăşoară pe o singură bandă, din cauza unor lucrări de
reabilitare.
La dus a fost cum a fost,
însă la întoarcere am petrecut jumătate de oră cocoţaţi deasupra Dunării!
Câteva locuri unde mai puteţi evada din Bucureşti, pentru excursii de o zi
– în afară de MUNTE:
☺ La
Mogoşoaia, printre anotimpuri – fotografii suprinse în diferite
perioade ale anului (anilor) în Parcul Mogoşoaia
Ce destinatie interesanta de calatorie! Iar unele poze sunt aproape SF!
RăspundețiȘtergereFrumos, frumos. Multumesc mult!
Zile frumoase de aprilie!
Peştera asta chiar mi-a făcut poftă de Bulgaria... să o descopăr pe îndelete!
ȘtergerePlacuta plimbarea si jos, si sus, ce priveliste! :)
RăspundețiȘtergereAşa, chiar pe nepregătite, am avut parte de o plimbare pe cinste - mai ales că e cea mai „la îndemână" peşteră din Bucureşti!
ȘtergereŞi am mai avut timp să ajungem şi aici! :)
http://la-povestile-mele.blogspot.ro/2016/04/o-noua-portie-de-bulgaria-cerven-orasul.html
Foarte interesant ce-am aflat!!! Multumesc! Frumoase fotografii! o sa va urmaresc in continuare! :)
RăspundețiȘtergereMulţumesc şi mă bucur mult că am putut fi de folos!
ȘtergereIOana
Am vizitat cateva pesteri, canioane si cascade faine in Bulgaria, dar pe asta nu am vazut-o.
RăspundețiȘtergereAcum vreau sa corectez un amanunt geologic. Calcarele sunt din Cretacic din "marea" respectiva, dar nu pot fi depuse in "marea sarmatiana" :) le separa 50 mil. ani.
Eu îmi doresc să revin cât mai curând în Bulgaria - sunt atâtea de descoperit...!
ȘtergereÎntre timp, după peştera de mai sus au urmat Cetatea Cerven, zona Balcic, Basarabovo, Veliko Tărnovo... şi lista rămâne deschisă :)
Mulţumesc pentru corectare; de obicei verific "la sânge" informaţiile - aici mi-a scăpat!
Ioana
În cadrul unor proiecte transfrontaliere finanțate de UE....aceste obiective turistice din zona eligibila de granita au reprezentat puncte de interes.Unul dintre aceste proiecte este cel implementat de Consiliul Județean Giurgiu (din partea romana)si Euroregiunea Danubius (din partea bulgara) iar plăcuța din fotografie este una din "condițiile de vizibilitate" pe care proiectul trebuie să le îndeplinească.La momentul desfășurării proiectului au fost editate pliante publicitare din fondurile alocate prin proiect.....dar se pare ca partea bulgară nu s-a mai ocupat de sustenabilitatea promovării peșterii.Acesta este "secretul" .....obiectivului românesc ��
RăspundețiȘtergereMulţumesc pentru informaţii!
ȘtergereMăcar noi, bloggerii, să încercăm să promovăm aceste obiective minunate!
Ioana
Multumesc pentru informatiile despre pestera din Bulgaria. Pentru conformitate, pestera din Bucegi se numeste Pestera Ialomitei, nu a Ialomicioarei.
RăspundețiȘtergereCu cea mai mare plăcere! Mă bucur mult că au fost de folos!
ȘtergereAşi ajuns şi la Cetatea CErven, din apropiere?
http://la-povestile-mele.blogspot.ro/2016/04/o-noua-portie-de-bulgaria-cerven-orasul.html
Da, ştiu denumirea oficială, am preferat denumirea "populară" pentru peştera din Bucegi :)
Ioana