miercuri, 4 mai 2016

Cireşul japonez şi poveştile sale, în Grădina Botanică – ediţia de primăvară






Ştiam că o să tâşnesc de nebună spre Grădina Botanică atunci când verdele va înlocui cenuşiul şi pustiul iernii.
Zilele alea friguroase de martie (bune de mers la munte, în gaşcă mare sau în gaşcă foarte mare ☺) mi-au testat răbdarea. M-am trezit amânând şi răs-amânând vizita. Voiam să pun din nou ochii la încercare în adevăratul regat al plantelor, nu al celor atârnate într-o glastră, de orice tip ar fi ea. V-am povestit eu odată cum e, pentru mine, cu florile rupte pentru a fi oferite în daraici e mica... revoltă.

În Grădina Botanică de primăvară am sorbit natura tot în compania bunicii mele, aşa cum se întâmpla şi în acel noiembrie de... primăvară.


Data: 9 aprilie 2016

Aveţi chef de o plimbărică verde?

Prologul îl stabilim în Sectorul „Colina coniferelor”
În afară de raţele de pe baltă, observaţi un fel de rădăcini ieşite deasupra apei. Sunt chiar rădăcini, rădăcinile respiratorii (pneumatofori) ale impresionanţilor chiparoşi de baltă.




VEDETELE PRIMĂVERII


CIREŞUL JAPONEZ

Cât am mai citit eu despre el şi despre minunatele sale flori în romanele autorilor japonezi ori care şi-au plasat acţiunea în Japonia, indiferent de epocă!
Tot de acolo am aflat despre Sărbătoarea florilor de cireş – să-mi fie ruşine că nu am avut habar de prezenţa dumnealor, cireşului japonez şi a florilor sale încărcate de splendoare, la un pas de mine, în Grădina Botanică!


☺ Cireşul japonez provine din Japonia, China şi Coreea, dar e întâlnit, sporadic, şi în alte ţări: Filipine, Canada, SUA ş.a.
Este plantat în grădini şi în parcuri ca arbore decorativ.

☺ Cireşul japonez poate ajunge la 10-15 metri înălţime.
 Florile sunt duble şi au culoarea alb sau alb-roz. Frunzele apar odată cu florile sau după înflorire.

☺ Floarea de cireş japonez se numeşte sakura.
Florile de cireş sunt cele mai populare şi mai îndrăgite din Japonia. Simbolizează sosirea primăverii şi exprimă puritate, fragilitate, eleganţă şi frumuseţea efemeră.



În China, sakura reprezintă simbolul frumuseţii feminine, în timp ce în Japonia este imaginea vieţii scurte şi trecătoare.
În al Doilea Război Mondial, unii piloți kamikaze își pictau flori de cireş pe avioane sau luau cu ei crengi încăcate de flori ale acestui copac.



Sărbătoarea cireşilor în floare are loc în fiecare primăvară şi este considerată una dintre cele mai intense experienţe din Ţara Soarelui Răsare. Natura este pregătită să ofere unul dintre cele mai... speciale spectacole ale sale!
Hanami este termenul japonez pentru „privitul/admiratul florilor” – obiceiul tradițional de a privi florile de cais japonez şi de cireș japonez (în principal). „Hanami” înseamnă, de asemenea, picnicul sub cireșii înfloriți.
Hanami depinde de fiecare regiune a Japoniei şi de... condiţiile atmosferice – gerurile puternice şi seceta prelungită îi afectează cireşului înflorirea în primăvară.
Perioada ideală pentru „hanami” este de la sfârșitul lunii martie până la începutul lunii mai; durează în fiecare regiune aproximativ o săptămână.



Sărbătoarea florilor de cireş atrage anual milioane de turişti în Japonia - aici există peste 400 de specii de cireşi.

☺ Se pare că obiceiul „hanami” a început în perioada Nara (710-794), florile de cais fiind principala atracţie. Din perioada Heian (794-1185), florile de cireş au devenit obiectul principal al „hanami”.

☺ Hanami era practicat doar de membrii Curţii Imperiale. Sărbătoarea s-a răspândit mai târziu printre samuari; ulterior, şi oamenii de rând au început să admire (oficial) minunăţia florilor de cireş.
Se spune că pe covorul de flori scuturate nu trebuie să calce nimeni – florile de cireş reprezintă sufletele samurailor care au jurat onoare veşnică.

☺ În literatură, admirarea florilor de cireş, hanami, a fost menţionată pentru prima dată în romanul „Genji Monogatari” („Povestea lui Genji”), scris de Murasaki Shikibu şi publicat în anul 1008.




BUJORUL DE STEPĂ

O altă plantă rară (şi ocrotită), a cărei perioadă de înflorire este scurtă.



Specific zonelor înierbate, calde, însorite din sud-vestul şi sud-estul României, bujorul de stepă s-a adaptat la peste 450 de metri altitudine – în Rezervaţia naturală Zau de Câmpie, judeţul Mureş.
☺ Este cel mai înalt loc din lume unde creşte bujorul de stepă.

☺ Cel care a salvat bujorul de stepă de la dispariție, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, este Marcu Sâncrăianu, din Zau de Câmpie.

☺ Cei 50.000 de bujori de stepă din Rezervaţia naturală Zau de Câmpie, judeţul Mureş, pot fi admirați 20-25 de zile.

☺ Despre bujorul de stepă de la Zau de Câmpie s-a aflat pentru prima oară în 1846, cu ocazia prezentării florei Transilvaniei, la Viena.

☺ Înființată în 1932 de academicianul Alexandru Borza (fondatorul școlii românești de botanică), Rezervaţia Zau de Câmpie, judeţul Mureş, se întinde în prezent pe o suprafaţă de 3,5 hectare şi adăposteşte peste 350 de specii de plante rare.
Rezervaţia Zau de Câmpie atrage anual atât turişti români, cât şi străini.

Cum ajungi la Rezervația de bujori de la Zau de Câmpie?

Încadraţi-vă pe DJ 151, ajungeţi în comuna Zau de Câmpie, apoi deplasaţi-vă pe DJ 151C, în direcția Valea Largă (sunt 5 kilometri din centrul comunei Zau de Câmpie).


MAGNOLII








STÂNJENEI (IRIŞI)



DE TOATE PENTRU TOŢI




















Spre Grădina Copiilor



Pe lac



Popas



SECTORUL „FLORA ASIEI”




(Nu mai ţin minte dacă florile acestea erau incluse la „flora Asiei”, că ne-am tot învârtit şi răs-învârtit)




Ce vă pot spune cu siguranţă e că în apele din Grădina Botanică din Bucureşti au fost aduşi crapi japonezi (crapi koi). Foarte coloraţi, „pătaţi” alb-roşu sau alb-portocaliu.
Din păcate, nu am putut să îi fotografiem la o calitate acceptabilă – se arătau rar şi mergeau prea repede, pe sub apă.


LALELE, LALELE




Preferatele mele






Abia aştept să înflorească trandafirii în Grădina Botanică! O să mă găsiţi dormind lângă ei; asta dacă nu bântui prin vreun alt parc, prin vreo pădure, pe vreo cărare sau îs căţărată-n creastă de munte. ☺


PRECIZARE

O mică istorie a Grădinii Botanice din Bucureşti plus preţurile, programul şi mijloacele de transport până acolo le găsiţi în primul articol dedicat parcului.

*Completare la programul de vizitare a serelor – valabil până la 1 septembrie 2016:
☺ orele 9-17 (marți, joi și vineri)
☺ orele 9-13 (sâmbătă și duminică)

Notă în legătură cu mijloacele de transport: Ţineţi cont că în zona metroului Eroilor au început lucrările la noua magistrală.
Recomandat este, dacă ajungeţi în acea zonă, să mergeţi pe jos de la Eroilor la Grădina Botanică (10-15 minute) decât să aşteptaţi la infinit un troleibuz sau autobuz.

Alte fotografii (şi poveşti) din Grădina Botanică Bucureşti găsiţi mai jos. Enjoy!

Prin Gradina Botanica din Bucuresti – explozia trandafirilor, vara
Recomandarea lunii – E toamnă... (I) – strălucirea culorilor în razele soarelui primăvăratic de noiembrie.


2 mai 2016 – Grădina din spatele blocului

Nu-i a mea personală, nu muncesc eu pentru ea, dar o pot admira în fiecare zi de la fereastră.
Şi vă arăt o părticică, să nu ziceţi că-s egoistă!
















Related Posts Plugin for

WordPress, Blogger...

12 comentarii:

  1. foarte frumoasa postare! am fost si eu in cautarea bujorilor in Dobrogea, la Enisala...din pacate nu i-am gasit :(...perseverez!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc! Să ştii că plănuiesc şi eu să ajung în curând în Dobrogea, chiar la Enisala! Sper să-mi şi iasă planul :)
      Ioana

      Ștergere
    2. Mi-a placut mult povestea. Si fotografiile. Ne incanti. Mult succes in continuare!

      Ștergere
    3. ...o să mai trec eu prin zonă; de data aceasta, am „sărit" peste Enisala, dar data viitoare... nu mai scapă! :)

      Ștergere
  2. Ce frumoase imagini! Mereu ne rasfeti!
    Sper sa-ti realizezi planurile de drumetii!
    Un weekend excelent!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Natura ne răsfaţă pe toţi...!
      Mulţumesc!
      Un weekend aşa cum îl doreşti!
      Ioana

      Ștergere
  3. N-am mai fost la Gradina Botanica de vro 8 ani.Cred si vad ca multe s-au schimbat! Placuta plimbarea!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nici eu n-am fost prea des în ultimii ani. Dar am luat „microbul", în ultimele luni, şi n-am mai scăpat de el! :)

      Ștergere
  4. Superbe flori, superbe imagini!

    RăspundețiȘtergere