Traseu:
*Uzina Electrică Râşnov – Cabana Mălăieşti
– prima căldare a Văii Mălăieşti şi retur
Povestea celor
două zile în două masive a început aşa:
Mariana voia neapărat
la munte încă de săptămâna trecută. Ştia ea de ce. ☺ (La mulţi ani!) Cum primăvara asta dă cu virgulă, am zis „pas”. Mariana
şi Benone s-au plimbat atunci pe la poale,
printre ceţuri, stropi de ploaie şi bucăţele de nea.
Marţea următoare
primesc un alt mesaj de la Mariana – e stabilit: prima zi Malăieşti, a doua zi brânduşe
la
Grind, în Piatra Craiului. Trag nădejde să
nu mai fie ţeapa de la Diham cu vestitorii primăverii.
...Ar fi doar a
treia oară pentru mine la Cabana Mălăieşti – premiera,
îngheţată şi înstelată, o găsiţi AICI; a
doua incursiune am povestit-o AICI. După iarnă şi
toamnă, e de „bifat” primăvara. Care a fost tot iarnă, în ultimă instanţă.
Ce diferenţă între
copacii înfloriţi, care de care mai colorat,
printre care m-am plimbat vineri, şi iarna adevarată de pe munte din această
perioadă!
Parcă nici nu-mi
vine să mai dau nas în nas cu zăpada acum... Dac-ar fi numai zăpadă, da’ ştiu
că nu ne va lăsa în pace nici gheaţa.
Data: 23 martie
Cazare: în satul Peştera (judeţul Braşov), Casa Felinarul
Munţilor
Maşina se încadrează
pe DN 73A, spre Pârâul Rece – cel pe care l-am
luat la pas în tura de Valea Iadului.
Drumul din Râşnov
spre Uzina Electrică îl găsim asfaltat – marcajul
bandă albastră e prezent deja.
Din parcarea din
apropierea uzinei străbatem 1,4 km de drum forestier până la podeţul peste pârâul
Mălăieşti, aflat pe partea stângă.
Intrarea în Parcul Natural Bucegi şi bifurcația cu drumul
forestier Mălăiești – puteţi lăsa şi aici maşina,
ca să mai scutiţi din efort
E un pic de pantă
Splendoare
de Bucegi,
abia la început; Măria
Sa, Bucşoiul (Mare) –
al treilea vârf cel mai înalt vârf al Bucegilor (2492 m) se poate observa şi în
fotografia precedentă
De la punte
începe urcuşul propriu-zis.
Pantele, abrupte
pe alocuri, au fost mai uşor înghiţite cu mici povestiri despre cunoştinţe
comune. Vă rog, nu le numiţi „bârfe”. ☺
La vreo 20 de
minute de mers, traseul din Râşnov se intersectează cu drumul care vine de la
Cabana Diham/se duce la Cabana Diham – marcaj cruce
albastră.
Cu gheaţă, înainte!
Singurii ghiocei ai zilei
Râpa lui Dae
Locul acesta cu
o panoramă impresionantă poartă cu el o mică legendă:
măgarul unui om numit Dae ar fi căzut în prăpastie.
Mai uşor cu
urcuşul de aici – ne plimbăm chiar pe plat
la un moment dat, care moment ţine aproape un kilometru.
După care,
pun-te iar pe urcat! ☺ După care e iar
lin...
Raze spre Abruptul Bucşoului (Mare)
...după care mai
suim niţel... mai o şedinţă foto... că de-aia am venit la munte. ☺
Padina Crucii, integrală
Crucea de pe Padina Crucii
30 de minute până la Cabana Mălăieşti
Ce mare-i marcajul!
Mic stratul de zăpadă!
Aaaatenţie, Bucşoiu! (şi alte şedinţe
foto ☺)
Bine aţi venit la Cabana Mălăieşti!
Nu degeaba Mălăieştiul
şi-a căpătat renumele de „cea mai frumoasă cabană
din Munţii Bucegi”
Gaaata!!!
Mălăieşti... ca-n poveşti! Amplasarea de poveste a Cabanei Mălăieşti, între Culmea
Bucşoiu Mare, Culmea Scara şi Creasta Padina Crucii
Ca
o concluzie, traseul Uzina Electrică Râşnov – Cabana Mălăieşti nu prezintă
porţiuni expuse. Solicitantă este diferenţa de nivel de
850 de metri.
Ba e soare, ba e
ceaţă. În câteva secunde se face schimbul. Se lasă răcoareee pe terasa cabanei.
Bate vâjul.
Gata, nu mai e cale de înseninare în marea de
cenuşiu...! E vreo 2:00 ceasul, la ora asta soarele pe ora de iarnă nu mai are
putere în faţa gheţarului din aer şi
a vântului însoţitor.
Fiindcă timpul
nu ne-aleargă chiar în ultimul hal şi neastâmpărul joacă în picioarele noastre,
decidem să ne mai stoarcem energia mai sus de cabană.
Eu am pornit cu
gând de Padina Crucii (1950 m), pe care am
ratat-o de Revelionul 2015/2016, din cauză de frig şi bocanci „improvizaţi”.
Ei au vrut
înspre Hornurile Mălăieşti.
Biiine, m-aţi
convis – spectacolul din căldările Văii Mălăieşti, spre Hornurile Mălăieşti, a
fost mai măreţ. ☺
Am avut marele
ajutor al lanţurilor (pisicuţelor) împrumutate de la Adi – chiar dacă-s cam
mari şi se bălăngăne de mama focului ţepişorii.
Senin!!!
Desene prin zăpadă
În spatele nostru, Masivul
Postăvarul, cu al său vârf maxim de 1799 m
Se măreşte
cantitatea de zăpadă pe centimetrul pătrat. Trecem la procedeul înot, căci stratul
de zăpadă trecea de genunchi, prin destule porţiuni.
Mostră
Turnul Mălăieşti
Hornurile Mălăieşti (Hornul Mic în stânga, Hornul Mare în
dreapta)
Coloşi de piatră în marea de alb
Dacă vă uitaţi bine de tot în stânga, veţi dibui marcajul
triunghi albastru spre Brâna
Caprelor, care duce în apropierea Vârfului Bucşoiu (2492 m)
Hornul Mare (dreapta), cu câţiva turişti
Final de ascensiune. Încă o mie de
poze şi urmează una dintre cele mai aşteptate revederi, cea cu Peştera,
satul de sub nori. Şi cu Viorel!
☺ Doar un kilometru am mers de la cabană până în prima căldare a Văii
Mălăieşti, însă cu 180 de metri diferenţă pozitivă de nivel.
Au mai coborât oamenii de mai sus pe Hornul Mare
Aşa începe coborârea spre Cabana Mălăieşti ☺
Între cei trei drumeţi, marcajul triunghi albastru spre Brâna
Caprelor, care duce în apropierea Vârfului Bucşoiu (2492 m)
Vârful Postăvarul
(1799 m) şi Muchia Cheii – Masivul Postăvarul
Turnul Mălăieşti, varianta la întoarcere
Vedere spre Cabana Mălăieşti
Pe undeva la
revenirea spre Cabana Mălăieşti, Adi a alunecat uşuuurel, a aterizat fix în
spatele meu şi m-a făcut de o trântă drăguţă cu apa cea albă. Ştiţi, de
obicei eu mă uit în urmă mult şi des, să mă chiombesc la peisaj, să văz unde-s oamenii
mei... ei, acu’ eram prea concentrată
la panta alunecoasă.
Momentul „buf!”
Peisaje...
Despre Cabana Mălăieşti şi condiţiile de la Cabana Mălăieşti
(1720 m altitudine)
Este situată în
Valea glaciară Mălăieşti, în partea nordică a Munţilor Bucegi.
Cabana Mălăieşti
este prima cabană inaugurată în Bucegi. Se întâmpla în 1882, pe 29 iulie, la
1570 m altitudine.
Adăpostul a fost
distrus de două ori, din cauza unui incendiu şi a unei avalanşe.
În 1924, era
ridicată „Casa Mălăiești”, la 1720 m altitudine, pe un alt loc. În decusul
anilor, au fost aduse diverse îmbunătăţiri.
Cabana a ars în
1998, iar turiştii aflaţi în drum spre Bucşoiu şi Omu puteau să tragă la
Refugiul Salvamont – care există şi astăzi acolo.
Actuala Cabană
Mălăieşti datează din 2006-2007. În martie 2007, una dintre cele mai mari
avalanşe din zonă a distrus acoperişul.
☺ Cabana Mălăieşti oferă 110 de locuri de cazare – camerele au 3, 4, 6, 9
si 14 paturi paturi.
Preţ cazare / noapte /
persoană: 35 de lei.
☺ Nu există apă curentă, WC-ul e afară, iar electricitatea (lumina) se
opreşte în jurul orei 23.00 – nu uitaţi lanternele/frontalele acasă!
☺ În camere şi în sala de mese sunt montate calorifere, iar centrala
cabanei funcţionează cu lemne.
La
început de ianuarie, am tremurat la 11 grade în cameră în timpul nopţii, în
timpul a ceea ce s-a vrut somn. N-a mai stat
nimeni să bage la cazan.
☺ Apă găsiţi la izvorul din faţa cabanei – de obicei, acesta seacă la
jumătatea lunii august.
☺ Aprovizionarea se realizează cu cai.
☺ Este interzis accesul cu orice mijloc de transport motorizat. Şi un mare
NU la manele!
☺ Cabana Mălăieşti este deschisă tot timpul anului.
Pentru rezervări şi alte
informaţii, apelaţi numărul de telefon 0741 074 884.
Pentru rezervări, sunaţi din
timp!
Pe site-ul cabanei găsiţi toate traseele pe care se poate ajunge la Cabana Mălăieşti şi cele
care pornesc de aici.
La revedere, Mălăieşti!
Cine se-ndură să
plece din paradis? Nu noi!
Combinaţii de trei luate câte trei
Ultimele priviri înainte de intrarea în pădure: Bucşoiu şi
Cabana Mălăieşti – ce poţi să-ţi mai doreşti?!
La coborâre m-am
lăsat agăţată, la propriu, de aceleaşi lanţuri (pisicuţe) de la Adi – ţepuşele au dansat mai acătării ca mai
devreme; chiar enervant, fiindcă era nevoie de potrivirea lor constantă. Nu se
mai înfigeau în zăpadă, ci erau libere pe gheaţă.
Faţă de
dimineaţă, când mai licărea soarele,
terenul e mai îngheţat.
Râpa lui Dae revisited
Podeţul final
Bucşoiul înflăcărat
Creasta
Pietrei Craiului în apus; în faţă, Piatra
Mică
INDICATOR. Altitudini, durată – în condiţii de iarnă
☺ Bandă
albastră: Uzina Electrică Râşnov (880 m) – Cabana Mălăieşti (1720 m) 3 ore – prima căldare a Văii Mălăieşti
(~ 1900 m) 1 oră
TOTAL: aproximativ 8 ore (cu pauze)
Distanţa străbătută: 13 kilometri.
☺ Din oraşul Râşnov până la Cabana
Mălăieşti, fără a scurta cu maşina, sunt 4
ore şi jumătate – 5 ore şi jumătate.
☺ De la Cabana Mălăieşti până la Cabana/Vârful
Omu (2507 m) sunt aproximativ 3 ore – pe timp de vară.
☺ În timpul iernii, o altă cale de acces
la Cabana Mălăieşti este Cabana
Diham – marcaj cruce albastră, apoi bandă albastră: 3 ore, poate mai mult, depinde de
condiţiile zăpezii.
!!! ATENŢIE! Traseul până la Cabana
Mălăieşti prin Poiana Izvoarelor, Pichetul Roşu şi Prepeleac (Prepeleag) este
interzis iarna!!! (risc de avalanşe)
Traseul Uzina Electrică
Râşnov – Cabana Mălăieşti (cu devierea până în prima căldare a Văii Mălăieşti),
cu marcaje vizibile, este considerat de DIFICULTATE MICĂ-MEDIE.
Atenţie la avalanşe de la
cabană în sus în perioada iernii!
Mai sus de cabană, iarna toate traseele sunt interzise!!!
Excepţie face traseul
prin Hornurile Mălăieşti (Hornul Mare este cel utilizat) – atenţie
la pericolul de avalanşe!
SURSE DE APĂ
La pod, direct din pârâul Mălăieşti.
În caz ne nevoie maximă, apelaţi la zăpadă topită.
Cabana Mălăieşti vă aşteaptă cu ciorbă caldă, ceai
cald, apă plată etc.
(articol scris
între 7000 de întreruperi de curent)
Dacă vă face plăcere, citiţi
şi peripeţiile aferente unui plan spre Mălăieşti, înghiţit între timp de condiţiile meteo:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu