Traseu:
*Năvodari – Mamaia – Faleza Constanţa
– Gara Constanţa
Vă e dor de mare? Şi mie.
Da’ de marea aşa.
Omul preferă să meargă la mare vara. Plajă, baie, alte
alea.
Unii preferă marea în linişte. E oximoron de-a binelea
☺
Eu prefer să... drumeţesc în linişte la malul mării.
Pe ploaie, pe vânt, la cinci grade, la zero grade, totuna.
Ultima oară am văzut (şi simţit la tălpi) Marea Neagră într-un octombrie de acum cinci ani. Io-s cu cincinalele, după cum se vede.
Atunci era ploaie, era toamnă.
Azi e soare şi... e mai cald ca atunci. ☺
Data:
1 decembrie
Ideea iniţială era să nu ne mai folosim de niciun mijloc de transport până în Mamaia şi mai departe pe plajă. Socoteala
asta a picat, fiindcă eu voiam relaxare la superlativ, nu să stau cu ochii pe
ceas pentru întoarcerea în Gara Constanţa şi alergarea după ultimul tren spre
Bucureşti.
Coborâm din microbuz la marginea staţiunii Mamaia – ba
chiar intrăm în Năvodari un pas, doi.
☺ Năvodari s-a chemat cândva, demult,
Caracoium şi Carachioi.
În 1927, denumirea satului Carachioi este schimbată în
„Năvodari”. Peste 41 de ani, localitatea devenea oraș.
Pe partea dreaptă, înspre Constanţa, e rost de prima
oprire: Lacul Siutghiol.
De fapt, denumirea corectă ar fi „Limanul Siutghiol”.
Liman: lac rezultat din blocarea cu
aluviuni a gurii de vărsare a unui râu.
Pentru localnici, e Ghiolul Mare, pentru turişti – Lacul
Mamaia.
Originea numelui este turcă, „Sütgöl”, termenul putând
fi tradus prin „lacul lăptos/de lapte”.
În cifre, Lacul Siutghiol are 7,5 kilometri lungime, lățimea
de 2,5 kilometri şi o întindere de 1900 de hectare.
Limanul găzduieşte o insulă calcaroasă, Insula
Ovidiu.
Pe marginea vestică și pe fundul Lacul Siutghiol sunt
prezente numeroase izvoare de apă dulce, care îl alimentează.
☺ Spre deosebire de celelalte lacuri
din zona Litoralului, cuveta Lacului Siutghiol este de origine tectonică.
După un an şi jumătate de căutări, în octombrie 2012, pe fundul lacului au fost descoperite două hidroavioane
datând din Al Doilea Război Mondial.
Pe Lacul Siutghiol se pot face plimbări cu vaporaşul până
la Insula Ovidiu; se pot practica schiul nautic şi iahtingul.
Lacul Roşu de Constanţa – bine, numai
în zona aceea
Linişte şi pace
Plaja
Mamaia – Constanţa
Habar n-am cum să descriu nerăbdarea de a ieşi dintre
clădiri, de a părăsi iute-iute-iute asfaltul, de a-mi gâdila tălpile cu nispul
şi apa mării.
Copil nebun...!
Reeeeeeceeeeeee!!!
Da’ ce bine e!
Pornim în aventură!
Primul contact
Inaugurând noua modă: cu rucsacul în
spate, în picioarele goale
Sărbătorim cum se cuvine
Ardeeeeee...!!!
Nici nu ştiţi ce viteză am băgat să-mi arunc în
picioare cea mai groasă pereche de ciorapi, pe care picioare apoi să le îndes
în... bocanci. D-ăia îmblăniţi. Că se făcuseră bietele lemn de la căldura din
mare. Da’ zău dacă regret vreo secundă din bălăceala ceea!
Pescăruşi fotogenici
Şi aşa facem tranziţia către...
...Părţile
mai puţin plăcute
Ruinele
vechiului tobogan de apă din Mamaia
Meduze eşuate
Pasarela-ponton
din Mamaia, cu debarcader
Pasarela din Mamaia a fost inaugurată în anul 2012. Se
întinde pe o lungime de 400 de metri, are 3 metri lăţime; la capătul ei există
un debarcader, pentru plămbări cu vaporaşul, vara.
Vine valu’...
Unghiuri pe mare
Pe brânele debarcaderului
Mică tranziţie
cu blocuri
Stâncăăăă!!!
Valurile mării, bocanci, căţărare pe stâncă – aparent,
nicio treabă una cu alta. Noi le-am asamblat în aşa fel încât acel 3 în 1 a dus
la Fericirea aia Supremă de moment.
Ce-i drept, a fost presudo-căţărare... da’ ştiţi ce
găuri erau între pietrele-alea? Aşa că adrenalina nu s-a mai încadrat deloc la
„pseudo”.
Aglomeraţie mare
Un pic de asfalt
Nu-i apus ☺
Acesta este Lacul Tăbăcarie,
care formează un complex lacustru împreună cu Lacul Siutghiol (a se vedea şi schema de la final).
Lacul Tăbăcarie are o suprafaţă de aproximativ
99 de hectare; adâncimea variază între 1,5 şi 4,4 metri. Este dependent de
aportul de apă din Lacul Siutghiol – surplusul de apă este deversat din Lacul
Tăbăcărie în mare printr-un stăvilar.
Combinaţii intermediare
– plajă, vegetaţie, cărări, clădiri
Ne întoarcem pe plajă, traversăm zone cu vegetaţie şi
asfalt, în căutarea falezei din Constanţa.
Cam lungă căutarea şi dibuirea cărării spre
Cazinou şi Acvariu – călătoria e importantă în fond şi la urma-urmei, nu? ☺ Şi lumina pentru fotografii.
În ordine: apă, pietroaie, potecuţe
prin iarbă; şi scoici la kilogram
Diferenţă de 5 minute
Găsiţi diferenţele din pozele de mai
devreme... din apă
Zona în care simţi „nu mai ajung
odată!?”
Căţărare de manual
D’ale portului
Faleza
şi Cazinoul din Constanţa
Tocmai aflu că se renovează unul dintre simbolurile
Constanţei, Cazinoul. Era şi timpul, că-i degradare gravă acolo!
Şi mai aflu că ultima reparaţie majoră a clădirii
datează din perioada 1986 - 1988.
Sau că, în 1955, deţinuţii
politici au avut sarcină să facă anumite reparaţii la Cazinoul
Constanţa.
☺ Cazinoul din Constanţa este construit
în stil Art Nouveau. A fost inaugurat pe 15 august 1910, în prezenţa
Principelui Ferdinand. În 1912 s-au realizat ultimele retușuri.
☺ În 2007, în interiorul Cazinoului au
fost turnate câteva scene din filmul „Youth Without Youth”, după romanul
„Tinerețe fără tinerețe” scris de Mircea Eliade. Producţia a fost regizată de
Francis Ford Coppola, iar din distribuţie fac parte, printre alţii, Tim Roth, Alexandra Maria Lara, Marcel Iureş, Adrian
Pintea, Florin Piersic Jr., Mircea Albulescu, Dragoş Bucur şi... Andrei
Gheorghe.
Un fel de apus, de adio
INDICATOARE.
Altitudini, durată
☺ Nemarcat:
Năvodari – Mamaia – Faleza Constanţa – Gara Constanţa (la nivelul mării)
TOTAL:
aproximativ 8 ore
Distanţa străbătută: peste 20 de kilometri, majoritatea pe nisip.
SURSE de APĂ
Pot să fac o glumă cu marea cea mare? ☺
NOTĂ:
Fotografiile sunt realizate de Adrian Botescu.
Drumetie la Maaaare! O idee buna!!! :) Multumim!
RăspundețiȘtergereCu mare plăcere!
ȘtergereA fost ceva... mai altfel.
Iarna nu am fost la mare,dar in alte anotimpuri,da.Ca si tine am facut o baie la picioare,cu toate ca nu era vremea.De insula Ovidiu ma leaga cateva amintiri nemuritoare din tinerete,cu cherhanaua si restaurantul din interior,cu vaporasele ce transportau turistii,etc.Marea ramane,MARE.
RăspundețiȘtergereMie aşa îmi place - pustiu, să ascult... în linişte valurile, pescăruşii, vântul. Să simt marea la picioare... chiar dacă după e senzaţia aceea de amorţeală îngheţată.
ȘtergereN-am ajuns încă pe "Ovidiu" - data viitoare! Ce amintiri frumoase aveţi!
Marea cea Mare, veșnic agitată și răcoroasă!
RăspundețiȘtergereFooooooaaaarteee răcoroasă la vremea aceea! Dar bună de o baie scurtă :) Şi memorabilă!
ȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergereFrumos! Mulțam fain!
RăspundețiȘtergere