Magie în Piatra Craiului – Prăpăstiile Zărneştilor, Cheile Pisicii, La Table, Şaua Joaca, Peştera-Măgura

 

Traseu:

*Prăpăstiile Zărneştilor (Cheile Zărneştilor) – Cheile Pisicii – Poiana Vlăduşca – zona „La Table” (Şaua Vlăduşca) – Şaua Joaca – satele Peştera-Măgura – Prăpăstiile Zărneştilor

 

Am pornit cu ţintă clară: vânătoare de brânduşe.

Anul acesta e întârziat destul de mult în ceea ce priveşte florile de primăvară pe munte, fiindcă a nins în cantităţi apreciabile, mai ales în martie (muuult de tot!) şi aprilie (moderat). Cu Adi, primii ghiocei şi primele brânduşe le-am văzut cu exact două luni în urmă, la început de primăvară, la poalele Baiului, fix înainte de zăpezile cele mari. Acu-s vestitorii verii. ☺ ☺ ☺

Ce bine-i când mă agăţ de o maşină ☺ să nu mai trebuiască să stau 3 zile prin Zărneşti, pentru o tură de-o zi.

(Mulţumesc, Adriana şi Ben!)

Traseu-i tras la indigo cu cel din urmă cu cinci ani (aaaaaaauuuuu, cât a trecut!), în condiţii de iarnă, şi-i o parte din tura de primăvară-iarnă, un pic mai proaspătă.

 

Notă: Ca o noutate pe blog, fotografiile îmi aparţin în totalitate şi-s realizate cu un aparat antic – aşa că fie-vă milă! ☺

(Mulţumesc, Adi, pentru editare!)

Data: 1 mai

 

Parcăm la Fântâna lui Botorog, apoi ne lăsăm în pas plimbăreţ prin Prăpăstiile Zărneştilor – Cheile Zărneştilor.

Cheile Zărneştilor se desfăşoară pe aproximativ 4 kilometri şi au fost săpate de Râul Mare. Pereţii de calcar au înălţimi de 100-200 de metri.

Pe partea stângă a Cheilor Zărneştilor, după 30-45 de minute de urcuş mai mult decât domol, apare indicatorul (cruce roşie) spre Refugiul Grind şi Vârful La Om (Piscul Baciului, cel mai sus în Crai, 2238 m), prin Cheile Pisicii.

În Cheile Pisicii ne întâmpină porţiuni scurtuţe cu gheaţă – nu necesitau scoaterea gheruţelor/colţarilor snowline din rucsacuri; pentru cine-i avea.

Un mic obstacol a fost aici o ploicică, ce a udat stânca, la căţărare.

☺ Cheile Pisicii se parcurg într-un timp relativ scurt, 30 de minute.

Dacă e sezonul precipitaţiilor sau al topirii zăpezilor, vă puteţi bucura de cascade micuţe.

☺ Cheile Pisicii se pot ocoli, mergând în continuare pe marcagul bandă albastră în Prăpăstiile Zărneştilor; se virează apoi la stânga.

Imagini de toamnă din Prăpăstiile Zărneştilor şi din Cheile Pisicii am pus AICI.

 

La puţin timp de la ieşirea din Cheile Pisicii, după străbaterea unei porţiuni de drum forestier – Valea Vlăduşca (1100 m) – încărcat cu gheaţă, în partea stângă începe traseul pe Muntele Toancheş, pe marcaj triunghi galben – descrierea o găsiţi AICI, spre satul Peştera sau Cabana Curmătura.

☺ Aşadar, din Valea Vlăduşca se poate urca direct la Cabana Curmătura (1470 m), în 2 ore – 2 ore şi jumătate.

 

Noi mai înaintăm niţel şi cotim tot spre stânga, pe marcajul pe care am pornit din Prăpăstii, cruce roşie.

Prin pădure ne dau de furcă porţiuni bune de gheaţă. Le rezolvăm, într-un final. Ufffff... de aici fac eu febră musculară, mă încordez aiurea!

La ieşirea în Poiana Vlăduşca ne vizitează iar un pic de ploaie; bine, ea a fost cu noi şi în pădure, unde ne-au adăpostit brazii.

Undeva înainte de a păşi în Poiană ne lovim de marcajul triunghi roşu, care vine din dreapta, tot de la Cabana Curmătura, şi va fi cu noi până  în zona „La Table”.

 

Ghiocei, brânduşe, viorele. În mai. 

 

Picături de ploaie...

 

Repejor ajungem în zona „La Table” (Şaua Vlăduşca, 1415 m), înţesată cu sute de brânduşe.

Îi zice „La Table” fiindcă aici şi-au dat întâlnire o mie de trasee de Crai – biiiineee, sunt doar 9... da’ cine stă să le numere?! ☺

Să nu uit să vă spun că până aici am dat de porţiuni destul de întinse de zăpadă, înaltă de 20-25 centimetri.

Zic să ne concentrăm pe Mov, că de-aia am venit. ☺ 

  

Creasta sudică a Pietrei Craiului

 

Următorul punct pe ordinea de zi: Şaua Joaca (1445 m).

Undeva între „La Table” (1415 m) şi Şaua Joaca (1445 m) se află Vârful Joaca (1478 m). Nu-l cucerim azi.

După Şaua Joaca avem deschidere spre o poiană, uşor recognoscibilă după o troiţă.

Până acolo, străbatem o porţiune scurtă de pădure, cu gheaţă şi zăpadă, în uşoară coborâre.

Toată creasta Pietrei Craiului!

Pe sărite, sunt aşa: Vârful Umerilor (2209 m); Vârful La Om – Piscul Baciului, cel mai înalt din Piatra Craiului (2238 m) şi cel mai înzăpezit acum; Vârful Zbirii (2220 m); Vârful Ţimbalul Mic (2231m); Vârful Ţimbalul Mare (2177 m)

 

Aşa arată visul... real

Luând-o agale pe firul amintirilor, poiana aceasta cu troiţă este primul loc unde am luat cunoştinţă cu adevăratul (C)rai, unde mi s-a dezvăluit pentru prima oară creasta, în toată măreţia-i.

O mână de oameni, dintre care majoritatea aveau... în buzunar doar un popas la Cabana Curmătura, aspirau direct la ditai creasta. Au fost 15 ore sublime la poalele Craiului, pe creasta sudică, apoi înapoi înPeştera – ceva de povestit şi răs-povestit nepoţilor.

 

Covor în stânga, covor în dreapta

Din magiile naturii

 

Cine îndrăzneşte o descriere?

 

Ne îndreptăm uşurel către punctul terminus Fântâna lui Botorog via Peştera şi Măgura, pe Valea cu Pietre.

Din nou în satele pitoreşti ale Moieciului, între Bucegi şi Crai, din nou în „satul de sub nori” atât de drag lui Viorel! Doi ani am aşteptat revederea cu nebunia asta de peisaje...!!! Promit ca data viitoare să fie muuult mai scurt timpul între vizite – deşi lipsa unei maşini... mai bine las plângerile pentru altă dată.

Şi-am bifat ☺ a doua oară primăvara în Peştera-Măgura; prima dată în anotimpul ghioceilor şi brânduşelor era într-un martie, prin aceeaşi Joaca.

Prima şi prima oară am călcat în Mica Elveţie în iunie. Deci, tot pe acolo, având în vedere că acum e mai.

 

Din poiana cu troiţă ne mai iese-n cale gheaţă – ocolim pe unde putem sau ne dăm/alunecăm pe ea. Gheruţele mele (colţarii snowline) se hlizesc bine-mersi acasă la faza asta (şi la cele din zonele de pădure de mai devreme). De băgat la cap pentru data viitoare.

Undeva aproape de intrarea în satul Peştera este Vârful lui Stavrat (1300 m).

 

Începe spectacolul Bucegilor!

Vârful Bucşoiu (Mare), al treilea vârf cel mai înalt vârf al Bucegilor (2492 m) – deasupra caselor din stânga, în fundal; Vârful Scara (2422 m)

 

Casa Folea (stânga, 1190 m altitudine), la poalele Măgurilor Branului; trecem pe lângă ea un pic mai încolo

 

Vârful Bucşoiu (Mare) – stânga; Vârful Omu (2505 m) şi Vârful Scara (2422 m) – în dreapta lui, spre centrul fotografiei

 

Şaua Strunga (1904 m), Şaua Strunguliţa (1890 m) şi Vârful Tătaru (1998 m) – spre dreapta; apoi, Munţii Bucegi se continuă cu Munţii Leaota

 

 România pitorească

Măgurile Branului (dreapta)

 

Cheile Zărneştilor de sus

Şi Măgura Codlei!

 

Super-fotografii din toiul unei toamne mai mult decât colorate în Măgura-Peştera, dar şi în Prăpăstiile Zărneştilor şi Cheile Pisicii, vi se dezvăluie AICI.

Un alt jurnal al circuitului pe care tocmai l-am descris poate fi răsfoit AICI – o adevărată încântare!

Dacă aveţi chef de o altă brânduşeală, cu (alte) floricele de primăvară în Piatra Craiului, tot cu pornire de la Fântâna lui Botorog, traseul (recomandat în circuit) până la Cabana Curmătura este o recomandare ideală. O descriere a acestuia găsiţi la Alexandra, AICI.

 

Mai jos vă las câteva informaţii despre cum puteţi ajunge în acest colţişor de Rai românesc (braşovean) în cazul în care doriţi să faceţi numai plimbare prin zona Peştera - Măgura.

Cum se ajunge în satul Peştera?

☺ Cu maşina: Urmaţi drumul Bran – Moieciu de Jos, DN 73 (dinspre Bucureşti/Braşov), apoi faceţi dreapta pe DC 58 şi mergeţi încă 7 kilometri.

Pe partea cu Piteşti – Câmpulung (DN 73) nu mai trebuie să ajungeţi în Bran, faceţi stânga din Moieciu de Jos.

Drumul este asfaltat.

Din Bucureşti până în Peştera sunt aproximativ 190 de kilometri.

Din Braşov până în Peştera sunt aproximativ 40 de kilometri.

 

Cum se ajunge în satul Măgura?

☺ Pe calea ferată, staţia Zărneşti – cu schimbare în Braşov. La ieşirea din oraş, întâlniţi Cabana Gura Râului, mergeţi mai departe doi kilometri, pe drumul forestier.

În apropiere de Fântâna lui Botorog, există un indicator cu „satul Măgura”, urmaţi-l, urcaţi prin pădure, pe drumul de maşină (cam 45 de minute) sau căutaţi marcajul bandă roşie, pentru varianta exclusiv „pădure”.

☺ Cu maşina până în Zărneşti, unde există indicatoare care vă îndrumă către Măgura. Drumul nu-i cel mai bun şi e presărat cu serpentine abrupte – băgaţi atenţia la cote maxime şi, mai bine, o maşină mai înaltă!

Dacă nu beneficiaţi de o maşină şi doriţi să scurtaţi drumul din Gara Zărneşti până la Fântâna lui Botorog (5 kilometri, o oră), puteţi apela la serviciile unui taxi.

Din Bucureşti până în Măgura sunt 195 de kilometri.

Din Braşov până în Măgura sunt 35 de kilometri.

 

Cele două sate sunt legate între ele printr-un drum neasfaltat – aproximativ 6 kilometri (pe DJ 112G). Aproape că nu bagi de seamă când ieşi dintr-unul şi intri în altul.

☺ Dacă sunteţi la Bran, nu ezitaţi să daţi o fugă şi în Măgura-Peştera – nu-s decât 10 kilometri. Se poate ajunge şi pe jos, întâi în Măgura, pe un traseu care începe chiar vizavi de Castelul Bran (marcaj triunghi albastru, 2 ore şi jumătate – 3 ore).

 

Taxă vizitare Parcul Naţional Piatra Craiului: 5 LEI (biletul estre valabil 7 zile).

Se poate achita în Zărneşti – la Poşta Zărneşti, la Centrul de Vizitare a Parcului, la Cabana Plaiul Foii şi Podul de la Valea lui Ivan (zona Clăbucet).

Există şi o variantă de plată prin SMS.

Sau direct la sursă, dacă vă ies în cale rangerii Parcului în apropierea Fântânii lui Botorog.

Mai multe, pe site-ul oficial, AICI.

 

INDICATOARE. Altitudini, durată (în condiţii de primăvară-iarnă)

☺ Bandă albastră: Fântâna lui Botorog (820 m altitudine) – intrare în Cheile Pisicii, prin Prăpăstiile (Cheile) Zărneştilor aproximativ 45 de minute

☺ Cruce roşie: intrare în Cheile Pisicii – Valea Vlăduşca (1100 m) – Poiana Vlăduşca – Zona „La Table” (Şaua Vlăduşca, 1415 m) aproximativ 2 ore

☺ Cruce roşie şi bandă roşie: Zona „La Table” – în apropiere de Vârful Joaca (1478 m) – Şaua Joaca (1445 m) – satele Peştera şi Măgura (~1100 - 1000 m) – Prăpăstiile (Cheile) Zărneştilor – Fântâna lui Botorog aproximativ 3 ore, excluzând pauza mai mare din Peştera

 

TOTAL: 7 ore şi 30 de minute (cu pauze)

Distanţa străbătută: 15 kilometri.

Traseul în circuit Prăpăstiile Zărneştilor – „La Table” – Şaua Joaca – satele Peştera-Măgura – Prăpăstiile Zărneştilor, cu marcaje vizibile, este considerat de DIFICULTATE MICĂ (dificultate medie în condiţii de zăpadă). 

SURSE DE APĂ

La Fântâna lui Botorog.

În apropierea zonei „La Table” (Şaua Vlăduşca) se află un izvor – Izvorul/Şipotul Vlăduşca (Izvorul Găinii).