Despre

(Cam) CINE SUNT SI (cam) CE VREAU



Salut! Şi bine aţi venit La Poveştile mele!
În sfârşit, am deschis porţile hanului!
Camerele sunt gata să vă primească!
Zugrăvitul a durat ceva cam mult, de frecat podelele am făcut niţică febră musculară (dar am făcut mişcare, nu?), am aranjat şi perdelele, am tras, sper, toate firele, am pus decorul pe care l-am considerat potrivit şi… ce-am considerat eu că mai trebuie pentru ca oaspeţii să se simtă mai mult decât confortabil. Ştiu că e loc de mai bine, îmbunătăţiri pe parcurs vor fi.
Sunteţi deja la poartă? Intraţi!

Să facem prezentările, înainte de a vă înmâna cheia (cheile).
Eu mi-s Hangiţa. Vă voi primi cu drag în casa mea, unde fiecare îşi poate alege o cameră (sau mai multe, dacă veniţi cu familia sau cu prietenii), după gustul propriu. Şi, mai ales, faceţi-vă comozi!

DE CE?
Pentru că vreau să aştern pe „hârtie” impresiile care se construiesc numai în gând atunci când ajung acasă dintr-o excursie, fie ea cât de mică, atunci când termin de urmărit un serial (sau un episod dintr-un serial), un film, atunci când coperţile unei cărţi se închid definitiv.
După ce am sfârşit cu acţiunea dintr-o ficţiune (nu mă pasionează defel cărţile motivaţionale/ne-beletristice), mă interesez, în măsura în care se poate, despre autori, regizori, filme, actori, modul de scriere/filmare - POVESTEA DIN SPATELE POVEŞTII.


PENTRU CĂ
Astea - călătorii, filme, seriale şi cărţi, într-o ordine aleatorie - reprezintă modul de a-mi petrece timpul liber.

Ador să scriu, chiar dacă stilul meu nu se încadrează în clasicul „literar”.
Am închegat, acum vreo zece ani şi mai bine, vreo două romane, însă distribuite foooarte restrâns – poate voi publica şi aici nişte pasaje, să vedem...

Poate că viaţa mea e destul de „goală” şi simt nevoia să o umplu cu multe personaje din seriale/filme/cărţi, poate cumva să trăiesc prin alţii. Nu e de bine, ştiu, dar fiecare îşi alege „bine”-le după cum poate, după ce i se oferă şi după cum luptă în această viaţă.


EU, în general
În dragul de liceu (fie vorba între noi, nu mi-a fost drag deloc), m-am orientat către partea de Real, nu că nu mi-ar fi plăcut să fiu „cu capul în nori”, cum se spunea despre cei de la Uman.
Facultatea a fost Economina Turismului - pe care am făcut-o din pasiunea pentru călătorii J / nu am profesat. Ca o completare (ironică): pe la 16 ani, voiam să fac Regie de film. Ca să vezi minte de copil: în afara faptului că mă pasionau filmele, ficţiunea în general, scriam de zor la un aşa-zis roman. Şi mi-am zis: de ce să pună mâna pe el altcineva când s-o face un film? Vreau eu! M-am dezumflat însă repede, din motive financiare (cameră de luat vederi), concurenţă + profesori şi părinţi 100% descurajatori. Poate am renunţat prea repede, am considerat că lumea aceea era prea „sus” pentru mine.




Altceva?
97% din timpul la locurile de muncă mi l-am petrecut în jurnalism.

Sunt PRAGMATICĂ şi îmi plac lucrurile CONCRETE, practice.
Îmi plac lucrurile naturale, care decurg în mod natural, îmi place să am o anumită libertate (de orice tip ar fi ea).
Caut ce e dincolo de aparenţe, că e înfăţişare fizică sau psihică.




                                                


Sub semnul lui NU


NU văd filme pentru actori, nici chiar pentru regizori, ci pentru ce îmi pot oferi, ca stare / sentimente.
Am făcut şi câteva excepţii, de exemplu cu serialul Six Feet Under / Sub Pământ SRL, pentru un actor (nu e Michael C. Hall).

Chiar dacă la început NU mă atrag, încerc sa le (mai) acord o şansă ficţiunilor - să zicem un episod întreg la serial + secvenţe din alte două, 20-30 minute la un film, un sfert (poate şi o treime) dintr-o carte. După care, gata!, dacă nu suntem pe aceeaşi lungime de undă, dacă tot nu-mi spune nimic, pa-pa!
Am constatat că e bine să acorzi o a doua şansă cum ar veni, în 50% din cazuri eu şi ficţiunea respectivă am ajuns la o înţelegere, ba chiar la unele „piese” am rămas cu gura căscată, la propriu sau la figurat, pe unele „piese” le-am încadrat în categoria Favorite.

NU O SĂ SCRIU despre tot ce am văzut/citit dacă nu mi-au lăsat o impresie pozitivă sau dacă mi-au fost indiferente, fără a interacţiona cât de cât cu vreun personaj. O SĂ SCRIU despre ce mi-a lăsat o amprentă în suflet.

NU sunt o autoritate în domeniile pe care le abordez, NU mă plimb cu vreo agenţie de turism şi NU scriu recenzii profesioniste.
Tot ce înşir aici e din pură pasiune şi sper să îi fac şi pe alţii să... adere, prin cuvintele aduse în respectivele camere ale blogului, măcar la câteva din filmele, cărţile, serialele care pe mine m-au făcut să vibrez cumva şi de la care, de ce nu?, am învăţat unele lucruri.
Aşadar, ca să închei cu asta, sunt doar PĂRERI, bineînţeles SUBIECTIVE.


O zi
Fiecare zi fără vreo minimă vizionare de filme, seriale, câteva pagini citite ori ieşire cât de mică, o plimbare/alergare în parc mi se pare realmente pierdută.


Şi cu asta... după ce v-am ţinut atâta de vorbă, cred că e cazul să vă înmânez cheile. Şi cu asta... să înceapă distracţia!




Pentru orice mesaj personal, povestilemele.blog@gmail.com

25 de comentarii:

  1. Bine te-am găsit, Hangiţo! Eu sunt Roxana. Mă bucur să găsesc pe cineva care scrie din suflet, care o face din pasiune. Se vede din scrierile tale. Îmi place descrierea pe care ţi-ai făcut-o. Cât despre autorităţi în materie - mulţi dintre noi, cei care scriem, nu suntem. Dar despre ceea ce citeşti sau vezi, care te impresionează sau care reuşeşte să-ţi schimbe felul de-a privi o problemă, o lume - este bine să scrii. Felul nostru de-a privi şi a înţelege orice operă (text scris sau film) este unic iar recenziile pe această bază sunt completări ale operei iniţiale. Fiecare dintre noi recreem filmul, carte, prin conexiunile pe care le face către alte cărţi, alte filme. Pentru mine este întotdeauna interesant să vezi unde mă trimite cu gândul atât filmul, dar şi recenziile pe care le citesc, de obicei, înainte de-a vedea un film, un serial. Nici pe mine nu mă impresionează neapărat un nume, un actor, un regizor. Incerc să văd ecranizările cărţilor care mi-au plăcut în speranţa că voi regăsi lumea imaginată. Îţi doresc inspiraţie şi filme bune,

    RăspundețiȘtergere
  2. Bine te-am (re)gasit! Îţi multumesc ca ai ajuns in umilul meu han - ma voi stradui ca sederea ta aici sa fie cat mai placuta...!
    Multumesc din suflet pentru cuvintele din suflet.
    Incerc sa scriu despre ceea ma impresioneza pe mine, ceea ce ma face pe mine sa SIMT, iar asta nu inseamna ca intra mereu in categoria a ceea ce altii considera „bun" (cum e aici cu filmul „Diana", de exemplu). Eu una incerc sa nu imi dau cu parerea: ca e bun, ca e rau; eu prezint ceva, fiecare sa isi aleaga daca intra in acea lume prezentata sau nu.
    Din pacate, majoritatea ecranizarilor altereaza imaginea cartii - dar am si eu curiozitatea sa... vad o carte.

    RăspundețiȘtergere
  3. "Fiecare zi fără vreo minimă vizionare de filme, seriale, câteva pagini citite ori ieşire cât de mică, o plimbare/alergare în parc mi se pare realmente pierdută."
    Mai discutam dupa ce vei avea primul copil...
    Dupa ce m-am casatorit, timpul meu liber s-a redus cu 50%, apoi s-a nascut Andrei, baiatul meu, iar timpul liber s-a redus cu 100 % :-)
    Si eu as vrea sa fac tot ceea ce doresti tu sa faci, sa citesc, sa vad filme (vad un film pe saptamana, sambata fiind "seara de cinema" :) ) si sa ma plimb pe unde doresc, insa viata m-a invatat ca trebuie sa fac (multe) compromisuri.

    RăspundețiȘtergere
  4. De acord cu dumneavoastra, eu vorbeam la timpul prezent.
    Chiar si acum, timpul meu e limitat - serviciul imi ocupa o mare parte din timp, ajung acasa dupa ora 22 de multe ori. Apoi, mai vizionez o particica dintr-un film sau dintr-un serial, cu mancarea in fata - stiu ca nu e sanatos!, dar vreau sa le fac pe toate :)
    Apoi, ce ramane aloc altor mici-mari activitati si blogului si promovarii lui.

    RăspundețiȘtergere
  5. Bine te-am gasit! La cat mai multe scrieri curajoase ca cea pe care am citit-o.Admir oamenii puternici!

    RăspundețiȘtergere
  6. Bine ai venit la Han! Nu ştiu dacă mă pot considera „puternică", dar încerc :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Bine ai venit la Hanul meu! Te simţi confortabil, (mai) ai nevoie de ceva? :)
    Încântată de asemenea de cunoştinţă! Ioana

    RăspundețiȘtergere
  8. Am ajuns la"Povestile mele"din pura intamplare citind pe plus Google recenzia ta despre serialul "The Affair" si mi-a placut. Apoi am inceput sa citesc in blogul tau despre calatorii , filme, carti si la urma "Despre". Sincer mi-a placut mult prezentarea ta si promit ca o sa te urmaresc si o sa -ti citesc recenziile in limita timpului disponibil. Eu sunt proaspat pensionata si s-ar zice ca am mult timp liber, dar nu este asa deoarece am trei nepotei de care am grija si doar seara tarziu reusesc sa ma uit la laptop la un serial si mai rar la cate un film. Iti doresc mult spor la lucru si sa ai timp sa ne incanti si pe noi cu recenziile tale despre carti si filme sau sa ne povestesti pe unde ai mai calatorit.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru toate cuvintele frumoase! De fiecare dată când primesc o apreciere de acest gen, mă simt în al nouălea cer!
      Încerc, în limita timpului disponibil, să „umplu" toate categoriile.
      Pe de altă parte, ştiu cum e cu timpul liber - şi mama are trei nopeţei (de la soră) şi parcă are mai puţin timp liber decât atunci când mergea la serviciu.
      Mulţumesc încă o dată pentru vizită şi sper să reveniţi!
      Cu drag,
      Ioana

      Ștergere
  9. Multumim de vizita pe blogul nostru. Rasfoind un pic pe aici vad ca ne potrivim la multe aspecte. Am sa aprofundez incet.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mă bucur că ne-am descoperit! Şi... să ne urăm lectură plăcută reciproc... de pe un site pe altul :)
      Ioana

      Ștergere
  10. Bună. Mie imi plac persoanele interesante si filmele. E posibil sa fi gasit amandoua in blogul de fata. (.co.uk ?)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bună. Şi mie îmi plac persoanele intersenate şi filmele.
      Dar ce e cu acel „co.uk"?, până la urmă?

      Ștergere
  11. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  12. Co.uk este de la adresa blogului Dvs. Adica apartine de Uk. Aveti vreo legatura cu Uk-ul, asta intrebam, sau e doar o chestie tehnica (Eu locuiesc in Londra de asta eram curios)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Aha... acum am înţeles despre ce vorbiţi :)
      Blogul fiind găzduit de platforma „blogger" (internaţională), este posibil ca în fiecare ţară în care se deschid paginile să apară „terminaţia" specifică (uk, ro.
      Mulţumesc mult pentru că... mă urmăriţi!
      Cu drag,
      Ioana

      Ștergere
  13. Servus! :) Cam de cateva zile imi tot belesc ochii pe blogul tau citind cam tot ce se poate. Si eu m-am decis de curand sa imi astern amintirile pe "foaie" si parca retraiesc fiecare cuvant in parte cand scriu despre amintirile de pe munte. Is cele mai faine!
    http://doiviezuri.blogspot.ro/ daca vrei sa arunci un ochi :) Carari insorite si numai bine!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc din suflet pentru aprecieri!
      Ce-mi plac mie oamenii pasionaţi de munte...!!!
      Când "aşterni pe hârtie" turele, retrăieşti - şi nu doar o dată :) - tot ce ai simţit, tot "nu mai pot"-ul, toate pieisajele, toată fericirea de a fi SUS, de a termina un traseu. Asta chiar dacă nu mergi aşa des la munte; noi mergem muuult prin intermediul blogurilor.
      Succes în ceea ce faceţi... şi ne mai auzim - eventual vedem, pe cărări!

      Ioana

      Ștergere
  14. Un blog de zile mari, de duminică !
    Și viața ne e și mai frumoasă /pe munți spre cer ! Felicitări !
    Numai Bine de la un admirator din Chișinău, drumeț și eu cam spre pensie!
    http://moldemi.com/group/blogs

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc mult pentru apreciere!
      Din România către Moldova, mereu cu drag!
      Ştii cum e aia: "Vârsta e doar un număr" :)

      Cu drag,
      Ioana

      Ștergere
  15. Modul tau de prezentare original mi-a intarit convingerea ca esti un om deosebit, asa cum sunt si articolele tale.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc frumos!!!
      Încerc doar să îmi urmez pasiunile... să le trăiesc.
      Ioana

      Ștergere
  16. „97% din timpul la locurile de muncă mi l-am petrecut în jurnalism.”
    Înseamnă că stilul tău literar poartă amprenta asta.
    Scurt și la obiect, nu?

    RăspundețiȘtergere