Clipa – Douglas Kennedy. Între Berlinul de Vest şi Berlinul de Est, în Războiul Rece

Editura: Trei

Anul apariţiei în România: 2014

Titlul original: The Moment (cartea a fost publicată în premieră în 2011)

Intenţionam să fac un grupaj al celor trei cărţi pe care le-am citit de Douglas Kennedy în ultima vreme, dar m-am oprit strict asupra acesteia fiindcă e mai specială. Cel puţin pentru mine.

M-a impresionat prea tare ca să nu îi dedic un articol separat.

Ca să înţelegeţi cum „funcţionează" scrierile lui Douglas Kennedy vă invit în această Cameră a Hanului meu - mic manual de utilizare Douglas Kennedy. ☺

Ca orice scriere a americanului (cunoscut şi recunoscut mai mult în Europa, unde locuieşte în mari perioade de timp), şi Clipa se înscrie în genul DRAMĂ PSIHOLOGICĂ.

Şi, ca orice creaţie a lui Kennedy, avem de-a face cu un bestseller internaţional.

La fel ca Jocurile destinului, Clipa este un roman cu accente istorice.

Tratează aspecte socio-politice. Cu accent pe social.

Dacă Visul lui Joy prezintă comunismul în China Marelui Salt Înainte al lui Mao, Clipa ajunge în Berlinul divizat al anilor '80, în plin Război Rece.

Întorsăturile de situaţie, suspansul sunt şi ele la ordinea zilei în Clipa - caracteristică a majorităţii scriitorilor moderni.

DESPRE...

Decizia de o clipă... şi consecinţele imediate şi peste ani.

„Totul în viaţă se reduce la două lucruri - alegere şi interpretare. Luăm decizii, apoi dăm acestor decizii o interpretare generală, astfel încât să putem trăi cu ele." (pagina 393)

„Povestea se poate sfârşi bine. Povestea se poate sfârşi tragic. Dar întotdeauna există drumul. Şi, ne place sau nu, trebuie să îl parcurgem.
Şi cum îl parcurgem... şi pe cine găsim pe drum...
Iubirea e întotdeauna marea căutare. Căci ce ce un drum fără un sens concret? Cum putem să trecem în viteză prin viaţa asta tot mai scurtă fără cineva care să încetinească lucrurile, să facă totul să pară valoros, să dea puţină importanţă adevărată călătoriei?" (pagina finală, 564)

Ce înseamnă să trăieşti CLIPA şi deciziile de o CLIPĂ.

Ce înseamnă libertatea şi non-libertatea.

Este a doua carte a lui Douglas Kennedy (după Tentaţia) scrisă din punct de vedere masculin – cu o mică inserţie de... feminitate, sub forma unui jurnal.

De altfel, Clipa este construită din două jurnale, întâi AL LUI, apoi AL EI.

Regrete, vinovăţie.... o mulţime de sentimente amestecate.

Inclusiv DRAGOSTE.

Nuanţe nenumărate de cenuşiu – aşa cum e viaţa şi cum îi place lui Douglas Kennedy să (ne) reamintească, într-o formă sau alta.

În toate romanele lui Kennedy, întâlnim, mai mult sau mai puţin scoasă în evidenţă, infidelitatea.

Clipa are şi ea micile ei momente de călcat strâmb.

SINOPSIS „CLIPA" de Douglas Kennedy

Viaţa americanului Thomas este marcată de singurătate - tocmai a semnat actele de divorţ. S-a despărţit de o căsnicie în care s-a lăsat prins de bunăvoie timp de 25 de ani.

Ne întoarcem cu 25 de ani în urmă, în Berlin. Atât în cel de Vest, cât şi în cel de Est.

În 1984, Thomas se afla acolo în căutare de material pentru a doua lui carte. La sediul Radio Liberty - care transmitea din Republica Federală Germania pentru Republica Democrată Germania (comunistă); un fel de Europa Liberă - Thomas face cunoştinţă cu traducătoarea Petra.

O poveste de dragoste? Da. Cu toate ezitările şi nesiguranţa începutului. Cu flăcările ce urmează.

Mai importantă (şi mai bine construită) decât romantismul este însăşi povestea misterioasă a Petrei, spusă ca într-un puzzle, în care încet-încet se adună piesele. Nimic nu e complet până la finalul cărţii! (Petra s-a născut în Germania de Est; era „ossi" - aşa le spuneau vest-germanii conaţionalilor din est.)

Implicarea CIA, Stasi (Securitatea din RDG), trădare, umilinţă, disperare, micile încercări ale cetăţenilor est-germani de evadare din monotonia regimului, Zidul Berlinului - tocmai s-au împlint 25 de ani de la căderea acestui monstru care a împărţit Berlinul în două, a separat lumea civilizată de teroarea şi cenuşiul celor care au avut nenorocul să se nască dincolo, care duceau o existenţă asemănătoare cu a românilor acelor timpuri.

Clipa lui Kennedy conţine de altfel câteva referinţe la regimul lui Ceauşescu şi la calitatea vieţii din România.

Iar „toată lumea are un loc de muncă, învăţământul e gratuit" etc o să vă răscolească ceva amintiri, dacă aveaţi cel puţin 10 ani la Revoluţie.

Bineînţeles, domnii comunişti de la putere, care se credeau buricul pământului în orice ţară au trăit, „uitau" de cenzură, de non-libertatea cetăţeanului, de teama omului de rând de a nu spune un cuvânt în plus sau în minus pentru a nu fi turnat. În general, de cineva apropiat; mai mult, de încredere. Ca să fie tacâmul complet - umilinţa maximă!

„Pentru a supravieţui acolo, trebuia să îi trădezi pe ceilalţi. Dar, în felul ăsta, te trădai şi pe tine". (pagina 225)

"... societatea funcţiona pe principiile fricii şi paranoiei." (pagina 346)

Plus tratamentul inuman - teroarea şi tortura din închisorile specializate şi „ştampila pe viaţă". Care venea şi prin radiaţiile aplicate, ce cauzau fără excepţie cancer (de sânge), peste ani.

Nu mai vorbesc despre aşa-zisele „produse de lux", o normalitate în ţările non-comuniste.

Pe toate le găsiţi în Clipa.

„Berlinul de Vest reprezenta o insulă de libertate politică şi individuală în mijlocul unei dictaturi." (pagina 96)

Aflat în Berlinul de Est, la câţiva paşi după ce a trecut „graniţa" în RDG, Thomas se întreabă, privind blocurile cenuşii de acolo,  „cum e să trăieşti într-o fortăreaţă stalinistă, cu o vedere panoramică clară a Oraşului Interzis de la toate balcoanele care dădeau spre vest." (pagina 201)

„(...) adevărul e că zidurile cad. Sistemele sunt discreditate şi se duc la fund. O întreagă realitate colectivă se dovedeşte a fi eronată. ŞI CIRCUL UMAN MERGE ÎNAINTE." (pagina 545)

☺ În Clipa lui Kennedy apare o referinţă la filmul The Apartment/Apartamentul, 1960, cu Jack Lemmon şi Shirley MacLaine, şi la regizorul acestuia, Billy Wilder (Unora le place jazz-ul) - născut în Europa şi vorbitor de limbă germană.

În Clipa e viziunea lui Kennedy despre cum a îmbinat acesta mentalităţile germană şi americană.

FILMUL „de legătură", cu Oscar

Câştigătorul de Oscar The Lives of Others (în original Das Leben der Anderen/Vieţile altora (2006) atinge, nu atât de romanţat, tema cruzimii sistemului - legat de spionaj/monitoriyarea oamenilor şi Stasi - în fosta Republică Democrată Germană. Dar cu o mare atingere a laturii umane.

Este un film de un REALISM crunt, care te răscoleşte mult timp după ce l-ai părăsit. Nu ştiu dacă pot compara intensitatea Das Leben der Anderen cu cea transmisă de Incendies/Incendii (2010) - e asemănătoare; nu cred că există cu adevărat un barometru al intensităţii emoţiilor. Mai ales a celor atât de diferite.

Deciziile şi regretele (ulterioare) sunt de bază şi în filmul menţionat, la fel ca în cartea Clipa a lui Kennedy.

Întâmplător sau nu, Das Leben der Anderen îşi are acţiunea predominant în 1984, ca în Clipa.

☺ Das Leben der Anderen a fost „doar" nominalizat la Globul de Aur.

☺ Das Leben der Anderen ocupă locul 53 în topul celor mai bune filme întocmit de site-ul imdb.com.

(Incendies e pe 175)

Douglas Kennedy, cărţile de călătorie şi Berlin (similarităţi cu VIAŢA REALĂ)

☺ Scriitorul Douglas Kennedy şi-a început cariera în această lume cu volume de călătorii - la fel ca eroul din Clipa, Thomas.

Amănunte puteţi citi AICI.

Din nou, întâmplător sau nu, prima lui carte este despre Egipt, eveniment împrumutat lui Thomas în Clipa.

☺ Douglas Kennedy a trăit şi trăieşte în Berlin - unde se desfăşoară mare parte din acţiunea din Clipa.

De fapt, viaţa lui se împarte între Londra, Paris, Berlin şi Maine, unde are proprietăţi.

ECRANIZARE

Cartea Clipa nu s-a bucurat de o ecranizare, la fel ca alte creaţii ale lui.

Ecranizările după Douglas Kennedy le puteţi... lectura AICI.