Tot visez la Cazanele Dunării de nişte timp – cel mai recent mi s-au
arătat, din depărtare, după excursia
la Cascada Vânturătoarea, anul trecut.
Anul acesta, ca să mă răzbun,
le-am făcut două vizite, una în primăvară (exclusiv în România), alta în toamnă
(prin Serbia
şi un pic prin România).
Gazde, Răzvan şi
Aneta, doi oameni de nota 20.
Cazare: în comuna Dubova, judeţul Mehedinţi
Ne
aflăm în Parcul Natural Porţile de Fier, unul dintre cele mai mari din România.
Cazanele Dunării se întind
pe o lungime de 9 kilometri şi
reprezintă defileul cuprins între gurile de vărsare a râurilor Plavişeviţa (în
sud) şi Ogradena (în nord).
☺
În România, Dunărea are cel mai lung defileu din Europa – 134 de kilometri.
Golful
(bazinetul) Dubova împarte Cazanele Dunării în Cazanele
Mari şi Cazanele Mici.
CAZANELE MARI
Sunt
situate între Golful Dubova şi Plavişeviţa.
Au
3,8 kilometri lungime.
Cazanele
Mari sunt formate din Masivul calcaros Ciucaru Mare (318 m altitudine), pe
partea stângă a Dunării, şi Veliki Strbac / Stirbatul Mare (768 m), pe
teritoriul Serbiei.
Dacă
te plimbi cu barca pe Dunăre sau dacă te afli pe malul vecin, în Serbia, de-a lungul
Cazanelor Mari poţi identidica trei guri de peşteră: Peştera Ponicovei, Peştera
lui Clemente şi Grota Veterani.
Despre
prima găsiţi un material
pe larg aici, despre celelalte două, un pic mai jos.
CAZANELE MICI
Sunt
situate între Golful Dubova şi Ogradena.
Au
3,6 kilometri lungime.
Cazanele
Mici sunt formate din Masivul calcaros Ciucaru Mic (316 m altitudine) şi Mali
Strbac / Stirbatul Mic (626 m), pe teritoriul Serbiei.
În Cazane, Dunărea ne invită la spectacol. Mergem?
CIUCARU MARE (318 m) –
Belvedere Cazanele Mari
Accesul
se face din DN 57 (Orşova – Oraviţa – Moraviţa), din centrul localităţii
Dubova, la 100 de metri de sediul Primăriei, spre localitatea Sviniţa.
În
primăvară, Răzvan ne-a lăsat la intrarea în traseu, după mica aventură de la Cascada
Ponicova.
Ciucaru
Mare este un traseu în circuit, accesibil
tuturor, tot timpul anului.
În
prima parte efortul este un pic mai mare – o scurtă pantă, comună la dus şi la
întors. Apoi, drumul se netezeşte
brusc şi începe plimbarea prin pădure, pe platou, de-a lungul punctelor de
belvedere.
Loc de odihnă după urcuş
Zăbovind asupra naturii
Ne-au
luat în primire câteva picături de ploaie bunicele la prima staţionare.
Am
dat drumul la... experimente de
adrenalină, la început cu fluturaşi jucăuşi în stomac – m-am suit pe stânca
ce dădea spre hăul cel mai hău. Apoi, din obişnuinţă, s-a lăsat cu „maaaai
vreeeeaaauuu!!!!”. Mi-am înfipt bine degetele în stâncă, chiar dacă mă dau eu
mare cu piciorul ăla azvârlit către hău.
În
vacanţa de primăvară (ulterior în cea de toamnă) am luat un drăcuşor bezmetic
în rucsac, care drăcuşor m-a îmboldit şi îmboldit să mă cocoţ pe aproape toate
stâncile/stâncuţele din cale. Am repetat experienţa şi pe celelalte puncte de
belvedere de pe Ciucaru Mare, apoi pe Ciucaru Mic, la Crucea din debutul
Cheilor Ţăsnei, prin Bulgaria
şi o ţâră prin Măcin.
Deci,
Ciucaru Mare:
Primul punct de belvedere
...Şi continuăm pe la-nălţimi
Cu
adrenalina-n spinare
Fauna
şi flora
Vârful Ciucaru Mare (318 m) reprezintă ultimul punct de belvedere, spre
Golful Dubova. Se pot observa (mai în spate) Ciucaru Mic şi Mănăstirea
Mraconia.
☺ În
Golful Dubova se afla vechiul sat Dubova, înainte de punerea în funcţiune a
Barajului de la Porţile de Fier.
Localnicii
au plantat în actualul sat Dubova, în
apropierea malului Dunării, o cruce în apă, în locul unde ar fi fost biserica.
☺
Nu-i aşa că vă face cu ochiul partea sârbească? Şi nouă!!! Iar Răzvan ne-a
promis numaidecât o tură la peste 700 de metri altitudine, pe partea cealaltă a
graniţei.
Poftiţi
mai jos promisiune onorată!
După
Ciucaru Mare, gazdele Răzvan şi Aneta ne-au aşteptat cu o bunătate de sarmale.
Iar
înainte de Ciucaru Mic, a doua zi după-amiaza, ne-am încărcat bateriile cu friganele şi dulceaţă de smochine.
Să le mai mulţumim o dată, că nu doare! ☺
P.S.
În toamnă, am beneficiat de ajutorul...
automolistic al Anetei şi al lui Răzvan, care m-au abandonat de dez-abandonat la / de la intrarea în traseu. Mulţumesc!
511-541
(7 foto)
Marcaj: Triunghi galben
TOTAL: 2 ore
Distanţa străbătută: 5 kilometri
Nu există SURSE de APĂ.
Atenţie la vipere!!
CIUCARU MIC (313 m) – Belvedere Cazanele Mici
Accesul
se face din DN 57, la intrarea în comuna Dubova, pe partea dreaptă în sensul de
mers spre Moldova Nouă.
Ciucaru
Mic e o ţâră mai jos ca altitudine decât Ciucaru Mare.
Diferenţa
este că pantele nu sunt repartizate uniform – ba unii munţomani preferă
ascensiunea pe Ciucaru Mic, fiindcă începutul traseului le aminteşte de clasice, cu înclinaţii bunicele.
!! Atenţie!!
Punctul
de belvedere de pe Ciucaru Mic se află la circa 10 metri de indicatorul care,
chipurile, arată finalul traseului Ciucaru Mare.
Marcaj: Triunghi roşu
TOTAL: 2 ore
Distanţa străbătută: 4 kilometri
Nu există SURSE de APĂ.
Atenţie la vipere!!
VELIKI STRBAC (STIRBATUL
MARE, 768 m) – Belvedere
Cazanele Mari, Ciucaru Mare, Golful Dubova
Marţi
seară primesc, via Facebook, o invitaţie de la Răzvan
– era promisiunea lui din primăvară, pentru o drumeţie pe malul sârbesc al
Dunării, în punctul de belvedere de la peste 750 de metri altitudine.
Cum
să zic eu „nu” la aşa provocare?
Chiar dacă mă aşteaptă peste 12 ore pe tren (dus-întors), singură! De la
Orşova, am compania lui Răzvan şi a Anetei, care m-au aşteptat în gară şi
împreună am pornit cu maşina spre Dubova.
Iar
mie nu mi-au stat picioruşele şi am pus de-o plimbare pe malul
Dunării, spre apus.
Ciucaru Mare
A
doua zi dimineaţă era început de lună, 1 octombrie. Gata de trecerea frontierei
spre Serbia
(pe la Porţile de Fier) şi de întâlnirea cu prietenii lui Răzvan şi ai Anetei din Drobeta Turnu
Severin!
☺
Ca să ajungi din România în Serbia
ai nevoie doar de cartea de identitate.
Belvederi
de pe malul sârbesc – Mănăstirea Mraconia (centru) şi Statuia lui Decebal (dreapta)
Mergem
pe malul Dunării, trecem prin localitatea Tekija, iar pe partea stângă apare un
indicator cu traseul către Mali Strbac (Stirbatul Mic). Noi îl vânăm pe cel Mare!
Undeva
după al treilea tunel ne oprim – traseul spre Veliki Strbac (Stirbatul Mare)
începe tot de pe partea stângă a drumului.
☺ Veliki
Strbac (Stirbatul Mare) face parte din Parcul Naţional Djerdap – rezervaţie
naturală.
Traseul, în premieră pentru cei nouă
participanţi, are două părţi distincte, ambele prin pădure.
Una presupune urcuş moderat, o plimbare pe potecă
largă (drum forestier), cu puncte de belvedere spre România, asupra
Cazanelor Mari, Ciucarului Mare şi a Golfului Dubova.
Cealaltă porneşte de la Casa de oaspeţi / Cabana
Parcului şi este urcuş mai abrupt (circa 400 de metri în altitudine), pe potecă
specifică muntelui – cu vegetaţia bogată.
Traseul îşi păstrează sălbăticia.
Alune de pădure
Toamna în culori
Unul
dintre cele mai frumoase puncte de belvedere este amenajat la 0,6 km de poteca
principală, în apropierea casei de oaspeţi, sub Tabula Traiana (vezi mai jos).
Zece
minute de urcuş deloc rău şi vă puteţi aşeza la masă şi admira priveliştea de
la balcon! (e şi loc de popas)
Un nou punct de belvedere (Ploce)
☺ Din
apropierea casei de oaspeţi, de unde porneşte poteca spre belvederea de mai
sus, se ramnifică traseul spre Mali Strbac (Stirbatul Mic) - 3,5 kilometri.
Răzvan
a ţinut să pună primul piciorul pe Veliki Strbac – cel mai înalt punct al
Platoului Miroc.
S-a
auzit rapid un „wow!!!” puternic, urmat de altele...
Ce mic e Ciucaru Mare!
Liniile Dunării
Stirbatul Mic, în zare
Marcaj: Punct alb-roşu
TOTAL: 8 ore (inclusiv pauza de
masă de aproximativ o oră şi pauzele de la punctele de belvedere)
Oficial (pe
indicatorul de la intrarea în traseu, până sus ar fi 4 ore de plimbare.
Distanţa străbătută: 15,2 kilometri
Panta medie: 15%.
Traseul este considerat de dificultate
medie.
Şi… varianta de jos
Nu există SURSE de APĂ.
!! ATENŢIE !!
Accesul în Parcul Naţional Djerdap se face şi fără ghid, iar TAXA de acces este de 250 de dinari (aproximativ 10 lei)
/ persoană.
Atenţie la vipere!!
Înserare pe malul sârbesc al Dunării
Un pic de condiment în
povestea asta: tot traseul Veliki Strbac l-am parcurs cu un nas înfundat de la
o răceală zdravănă, pentru care trebuie să le mulţumesc înzecit domnilor de la CFR şi aerului lor condiţionat potrivit
la rece-rece-rece-rece-rece!
Să
zic vreo două-nouă şi de întârzierile
de la dus şi de la întors – nu de alta, da’ să mă descarc!
☺
Bineînţeles că nu au niciun merit cei de la CFR-ul actual, însă ţin să
precizez: porţiunea de cale ferată între Drobeta Turnu Severin şi Orşova este
de milioane, înţesată de tuneluri şi
viaducte.
PE APĂ, plimbare cu şalupa pe Dunăre
Cronologic,
suntem după incursiunile la Cascada
Ponicova şi pe Ciucaru Mare.
În
zadar am aşteptat să se umple o şalupă – nu sunt alţi doritori de plimbare cu
barca pe la ora 17.00.
În
cele din urmă, ne suim doar noi doi, într-o şalupă, la un preţ cam piperat faţă
de cei aproximativ 30 de lei de persoană. Era o experienţă de neratat!
Domnul
care conduce are mania vitezei – sau aşa se poartă pe aici. În orice caz, mă
trec toate apele. ☺
„E
ca pe asfalt”, zice Ion. Vezi să nu! Aaaaaa, se poate mai încet?! Dar nu mă
aude nimeni, că-i doar gândul meu.
☺ Nivelul
Dunării a crescut cu 30 de metri la construirea Barajului de la Porţile de
Fier.
STATUIA LUI DECEBAL
În Golful Mraconia
– între localitățile Eșelnița și Dubova,
în apropiere de Orșova – vă aşteaptă chipul lui Decebal sculptat în stâncă.
Lucrarea, a cărei construcţie a durat zece ani (în
perioada 1994-2004), a fost finanțată de Iosif
Constantin Drăgan (născut la Lugoj; 1917-2008), om de afaceri și autor
de cărţi cu tematică istorică.
☺ Statuia are
înălţimea de 55 de metri și lăţimea de 25 de metri. Este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa.
S-a vrut o replică
a monumentului Tabula Traiana, care se află pe maulul sârbesc al Dunării (vezi mai jos).
☺ Sculptura
Chipul lui Decebal este finalizată doar 60%.
Lucrările au fost sistate la moartea lui Iosif Constantin Drăgan.
MĂNĂSTIREA MRACONIA
De pe uscat şi din barcă
☺
Era situată iniţial în Golful Mraconia, aproximativ în locul unde este astăzi
„Chipul lui Decebal”.
A
fost reconstruită după darea în folosinţă a Barajului de la Porţile de Fier şi
o găsiţi pe DN 57, în vecinătatea lui Decebal din piatră.
GROTA VETERANI
Este
o altă peşteră în zona Cazanelor Dunării – cea mai importantă şi mai mare e Peştera
Ponicova – vizita noastră în interior o găsiţi AICI.
Iar
două imagini cu intrarea de la Dunăre aveţi mai jos:
Revenind
la Grota Veterani, eu credeam că are legătură cu nişte veterani – de război,
ceva. ☺
Taxa de acces: 6 lei / persoană – Grota Veterani aparţine de Parcul Natural Porţile de Fier.
☺ Spre deosebire de
Peştera Ponicova, la Grota Veterani nu există alt acces decât direct de pe
Dunăre, cu barca.
Primele
cercetări în peşteră s-au realizat în 1872.
☺ Legenda spune că tezaurul Mariei
Tereza și al ţarului sârb Obrenovici s-ar fi aflat într-o grotă închisă cu
stânci. Astfel că Grota Veterani îşi are un loc bine stabilit pe hărțile „vânătorilor
de comori” din lume.
Strict istoric
☺ Cercetările au
relevat faptul că dacii aveau aici un altar, pe care îl foloseau pentru a aduce
ofrande zeului lor suprem, Zamloxe.
Dimineața, timp de
o jumătate de oră, razele soarelui care pătrund prin deschizătura aflată la
14-15 metri înățime cad perpendicular pe acel loc, altarul.
☺ După cucerirea
Daciei, romanii au folosit peștera pentru a supraveghea navigația pe Dunăre.
Începând din secolul al XIII-lea, au fost construite fortificaţii, cunoscute
sub numele „Peth”. Pe ruinele acestora, sub conducerea generalului
austriac de origine italiană Friedrico Veterani,
a sfârşitul secolului al XVII-lea (1692), reprezentanţii Imperiului Austriac au
amenajat o fortăreață militară, unde s-au adăpostit 300 de soldați (alături de
5 tunuri), care s-au apărat împotriva turcilor timp de 45 de zile.
☺ Grota Veterani
adăpostește „Fântâna Turcului” – se pare, realizare a unor prizonieri turci.
☺ Până la
construirea Barajului de la Porţile de Fier, Grota Veterani a fost utilizată ca
sălaş pentru animale.
Grota Veterani
este considerată prima peșteră din lume
care a fost cartată.
CE SĂ MAI VEDEŢI ÎN ZONA CAZANELOR DUNĂRII (nu
am ajuns aici, dar urmează...)
TRESCOVĂŢ
Traseul porneşte din DN 57, de la 9 kilometri
de comuna Sviniţa, înspre Moldova Nouă, din dreptul Muzeului Lepenski Vir.
Marcaj: Triunghi roşu
TOTAL: 6 ore
Distanţa de
străbătut: 10 kilometri; altitudine
maximă: 755 m.
Obiectivul principal
îl constitue neck-ul vulcanic Trescovăţ – despre relieful vulcanic în principal
şi despre „neck” în particular găsiţi explicaţii AICI.
Mai multe despre
Trescovăţ puteţi citi AICI.
Foto: Dunărea La Cazane (Răzvan), Facebook
PEŞTERA LUI CLEMENTE
Se
află pe raza comunei Dubova.
Aici
s-au descoperit obiecte din ceramică, obiecte de podoabă (printre cele mai
vechi din România), unelte de piatră cioplită – datând de acum 12.000 de ani.
Se
spune că sunt cele mai vechi urme ale vieţuirii omeneşti pe teritoriul ţării
noastre.
(sursa: web.ipa.ro/reconex_portal)
TABULA TRAIANA, ÎN SERBIA
Aici am ajuns... doar
deasupra ☺ (vezi mai sus, incursiunea pe malul
sârbesc al Dunării)
Tabula Traiana
este o placă memorială ridicată de Împăratul
Traian în cinstea victoriei Imperiului Roman asupra Regatului dac (condus
de Decebal), în urma celui de-al
Doilea Război Daco-Roman (105-106).
☺ Din cele zece
tabule dăltuite în defileu, doar Tabula
Traiana se mai conservă. În 1856, atunci când apa nu avea nivelul de
azi, se spune că se puteau vedea 4 tabule dintre cele 10.
Tabula Traiana
se află pe malul sârbesc al Dunării, la ieşirea din Cazanele Mici, în apropiere
de Statuia lui Decebal.
Placa
măsoară 4 metri în lungime și 1,75 metri în înălțime.
Tabula
este fixată în piatră, iar pe aceasta sunt reprezentaţi doi delfini plutind şi
un vultur pe cer.
☺
Pentru a nu fi acoperită de ape, la construirea barajului de la Porțile de
Fier, Tabula a fost ridicată cu aproximativ 30 m.
Foto:
CETATEA GOLUBAC (GOLUBĂŢ)
Tot în Serbia, puteţi
face un popas la Cetatea Golubac (Golubăț),
la 4 km în aval de orașul Golubăț, în apropierea Porților de Fier.
Fortăreața a fost
construită în secolul al XIV-lea, iar o parte este acoperită de ape, în urma construirii
Barajului de la Porțile de Fier.
Cetatea
Golubac face parte din Parcul Naţional Djerdap, la fel ca Veliki Strbac /
Stirbatul Mare (vezi mai sus).
Mai
multe despre acest obiectiv găsiţi AICI.
M-am deconectat cu postarea ta! Superbe zone. Pozele sunt frumoase si ai ales niste unghiuri foarte spectaculoase. Multumesc si drumetii frumoase in continuare!
RăspundețiȘtergereCazanele Dunării (văzute atât din România, cât şi din Serbia) reprezintă una dintre zonele cele mai încântătoare... Mă bucur că am reuşit să te deconectez!
ȘtergereCu drag,
Ioana
Foarte frumos! E o zona de poveste! Am fost si eu pe ambele maluri ale Dunarii, la sarbi pana la Veliko Gradiste. Am amintiri frumoase dintr-o zi de Sf. Dumitru...
RăspundețiȘtergereSunt un norocos ca v-am descoperit si ca pot sa revad unele locuri pe unde candva, in tinerete, am dat cu pasul...Multam'fain!
Mulţumesc şi eu!!!
ȘtergereCu drag,
Ioana
Eu am ajuns in Dubova anul trecut pentru o seara, cazare in drumul nostru spre Belgrad. Mi-a placut foarte mult, seara pe ponton cu ochii pe stele in oracait de broaste si ziua excursia pe Dunare. Mi-am promis sa revin ca sa urc pe munte, sper sa se intample cat de curand.
RăspundețiȘtergereZona Cazanelor Dunării este una superbă - pe ambele maluri!
ȘtergereSunt o mulţime de vizitat acolo, în "tradiţionalei" plimbări cu şalupa/vaporaşul pe apă. Sunt chei, sunt cascade, sunt peşteri, sunt trasee cu pante mai line sau mai abrupte (asta în ciuda altitudinii ce pare scăzută), e stâncă - eu una abia aştept să mă întorc, să mai descopăr nişte comori!
Dacă mai ajungi în zonă, dă un semn - să fac un pic pe ghidul (sau mai bine să te direcţionez către cineva care ştie zona ca-n palmă).
Ioana
Multumim frumos!
RăspundețiȘtergereCu mare plăcere!
ȘtergereMi-a placut perindarea voastra, iar imaginea cetatii m-a facut sa-mi doresc si mai mult sa ajung pe acolo!
RăspundețiȘtergereMihaela Pojogu
La orice oră aş recomanda zona Cazanelor Dunării! Drumeţii uşurele şi peisaje sen-za-ţi-o-na-le, din orice parte ai privi!
ȘtergereCu Golubac-ul am rămas şi eu datoare...
Am văzut că, recent, Cetatea Golubăț a fost restaurată.Sper să ajung din nou pe-acolo.Am revăzut(a câta oară?) cu bucurie imaginile minunate din această zonă mirifică! Mulțumesc!
RăspundețiȘtergereVă doresc să vă îndepliniţi cât mai curând dorinţa de a ajunge acolo unde vă doriţi!
ȘtergereMulţumesc şi eu, pentru vizită/vizite!
Abia aştept să văd şi eu Golubăţul pe viu - nu doar în fotografii...
Am revăzut cu plăcere imaginile superbe pe care le-ați realizat.
RăspundețiȘtergereMulţumesc şi mulţumim frumos încă o dată!
Ștergere