Traseu:
*Prăpăstiile Zărneştilor (Cheile Zărneştilor) – Cheile
Pisicii – Zona „La Table” (Şaua Vlăduşca) – Şaua Joaca – satele Peştera şi Măgura
– Prăpăstiile Zărneştilor
Ultima zi a minivacanţei de 1 decembrie - ziua 3:
Tura de astăzi se datorează prezenţei
lui Alex şi a Laurei. Altfel, nu mă prindea nimeni pe ditai traseul de
lung, ştiindu-mă cu mâinile lemn de frig.
Alex a venit la pachet cu toată energia pozitivă din lume!
Wow-ul ardelelenesc a răsunat din
plin în jurul crestei Craiului. Omul nostru drag s-a bucurat încontinuu de
peisaje. Cu soare sau fără.
„Ioooooooiii!!! Ioooooooiii!!! Ioooooooiii!!!”
Şi nu o dată sau de două ori, de zeci.
„A fost o tură de vis,
drumeţind prin paradis”.
Haideţi şi voi!
Data: 3 decembrie 2016
Revenim la Fântâna lui Botorog, unde lăsăm la odihnă
maşinile.
Din ninsoarea proaspăt căzută a rezultat o cantitate
măricică de zăpadă. Pe care de multe ori grupul nostru a atins-o pentru prima
oară.
O oră ne ia să străbatem Cheile (Prăpăstiile) Zărneştilor,
în ritm deloc alert.
☺ Aici au fost filmate scene din
seria „Mărgelatu”, cu Florin Piersic şi Marga Barbu ca protagonişti.
Pe partea stângă apare indicatorul spre Refugiul
Grind şi Vârful La Om (Piscul Baciului), prin Cheile Pisicii. Dacă-i
timp, ţinta-i Grindul de jos, Refugiul Grind 1, 1620 m altitudine.
Ţin bine minte indicatorul, cruce roşie,
din
septembrie, cu Andrei, în tura de Piatra
Mică.
Cheile Pisicii-s o noutate absolută pentru mine.
Vara aici mişună
bolovani, tre’ să sări un pic peste ei, peste apă şi peste copacii căzuţi. Nu-i
nimic dificil, din câte am zărit eu prin poze şi din câte am citit pe la
alţii.
Acum, pare abrupt-ţel, cu rădăcini şi bolovani ascunşi
prin zăpadă şi numa’ buni de alunecat dacă nu-ţi înfigi bine ochii în pământ.
Vorba vine, pământ.
Pentru a evita traseul mai periculos – deşi marcat, s-a
recurs nişte metri bunicei la varianta
4x4, pe nemarcate.
Cu o scurtă
oboseală cărată după noi, spargem zăpada pufoasă de pe drumul forestier în care
ieşim şi care merge mai departe pe Valea Vlăduşca.
Începe Alex, cu spatele, desenând (semi)cerculeţe în
zăpadă, în chip de îngeraşi.
Ioooooooooooiiiiii!!!!!
Direct în inimă!
Timid, apoi din ce în ce mai îndrăzneaţă, creasta Craiului
ne surâde pe măsură pe ne apropiem de Poiana Vlăduşca.
Mogâldeţe
Ahaaa, să nu omit: am exersat cu Alex –
ce-i drept, mai cu sfială de data asta – strigătele care ne-au consacrat
în tura
ceţoasă de Negoiu. Cam aşa ceva: „Ioaaaanaaa!!! - Aleeexxxxx!!! -
Ioaaaanaaa!!!”.
Pădurea
fermecată
Paradisul
din Poiana Vlăduşca
În
rol principal, Alex şi inima de zăpadă
La
revedere!
Avem cale de acces spre Refugiul Grind 1
(1620 m) şi, eventual, Vârful La Om (Piscul Baciului, 2238 m), marcaj cruce roşie, şi la Cabana Curmătura, marcaj triunghi galben.
Noi ne-am oprit în zona La Table (Şaua
Vlăduşca, 1415 m). Fiindcă nu aveam chef doar de alergat pe munte – voiam să
simţim TOTUL.
☺ „La Table” (Şaua Vlăduşca) reprezintă intersecţia a 9 trasee în Piatra
Craiului.
☺ De aici Până la Cabana
Curmătura mai aveţi 2 ore şi jumătate – 3 ore (marcaj triunghi roşu). Asta ca să pomenim doar cel mai vizitat obiectiv din Piatra Craiului.
După „La Table” intrăm în Şaua Joaca
(1436 m).
Creasta
sudică a Pietrei Craiului (în stânga, Şaua Funduri)
Tot
Creasta sudică
...
şi creasta nordică
Panoramă
asupra crestei sudice şi crestei nordice
Al
câtelea „wow!” şi „ioooooooooiiii”?!
Am rătăcit un pic drumul spre Peştera –
Măgura.
Noroc cu braşovenii, care făcuseră un
mic ocol şi care ne-au detectat urmele.
☺ Sunt două trasee în zonă marcate cu
bandă roşie: unul ne-ar fi scos pe undeva pe lângă Şirnea
(cel pe care am apucat-o noi, în goana după splendorile naturii, foto 1), altul
era ăla bun, către satele Peştera şi Măgura. Bifurcaţia este chiar în Şaua Joaca (1436 m).
Noi ar fi trebuit să facem stânga
la un moment dat, nu să mergem înainte şi să mai dansăm vreo 30 de minute prin
soare. Ăăăăă, zăpadă, adică. Nu că ne-ar fi părut rău...
România pitorească: Bucegii – Peştera – Măgura
Răsfăţul Bucegilor:
Pe la final, când mai aveam o veşnicie
până la reintrarea în Prăpăstiile Zărneştilor, în plin sat
Măgura, după şapte ore de pedalat în alb, mă alintam cu Alex:
„Mai poţi?”
„Nu. Tu?”
„Nici eu”.
„Mai poţi?”
„Nu. Tu?”
„Nici eu”.
Măgurile Branului
S-au încheiat cele opt ore de balet-înot!
Cât cinci intense de sală! Nu că m-aş da eu în vânt să pedalez într-o încăpere
închisă.
„O să uităm să mergem pe uscat, pe
asfalt”, zice Dana. Mda, de la atâta ridicat şi
coborât câte un picior, n-ar fi de mirare să ne rămână bine întipărite
mişcările...
Bine că zăpada a fost proaspătă, nu
îngheţaţă – să te fi ţinut atunci picioare
blocate; aşa, ca AICI.
Juma’ de oră de tras sufletul şi ţuşti!,
la Bucureşti. Sau Braşov. Sau Târgu Mureş, după caz.
Mulţumim gazdelor Lili şi Florin pentru ospitalitate!
INDICATOARE. Altitudini, durată (în
condiţii de iarnă)
☺ Bandă
albastră: Fântâna lui Botorog (820 m altitudine) – intrare în Cheile
Pisicii, prin Prăpăstiile (Cheile) Zărneştilor 1 oră
☺ Cruce
roşie: intrare în Cheile Pisicii – Zona „La Table” (Şaua Vlăduşca, 1415 m),
prin Poiana Vlăduşca aproximatix 3 ore, cu pauze
☺ Cruce
roşie şi bandă roşie (spre satele Peştera şi Măgura): Zona „La Table” –
Şaua Joaca (1445 m) – satele Peştera şi Măgura (~1100 - 1000 m) – Prăpăstiile
(Cheile) Zărneştilor – Fântâna lui Botorog aproximatix 3 ore şi 30 de minute,
cu tot cu rătăciri şi pauze
Taxă vizitare Parcul Naţional Piatra
Craiului: 5 LEI (biletul estre valabil 7 zile).
Se poate achita în Zărneşti – la automatele albastre, prin
SMS, la Cabana Plaiul Foii şi Cabana
Curmătura. Sau la intrarea în Prăpăstiile Zărneştilor, la
rangerii Parcului.
SURSE de APĂ
La Fântâna lui Botorog şi în Cheile Pisicii, până la
Poiana Vlăduşca.
NOTĂ: Fotografiile sunt realizate, în
colaborare, de „Poveştile mele”, Dana, Răzvan şi Silviu
Alte aventuri în Piatra Craiului:
☺ Cabana
Curmătura, Prăpăstiile Zărneştilor şi satul Măgura (concediu
2014)
Tot citind la tine calatoriile in satele astea din jurul Branului,am tot insistat ca sa ajungem macar in sat la Sirnea,cand treceam la Fagaras.Acum a fost zapada si a ramas pentru primavara,dar calatoriile voastre ma incanta si ma dispun.Parca sunt un catel in urma voastra la fiecare poza,ma incanta si simt zapada,mirosul iernii.Sti ca va admir, pentru pasiunea asta! Iti ures "Sarbatori Fericite" si la cat mai multe trasee frumuoase si placute anul viitor!
RăspundețiȘtergerePână la Şirnea sunt vreo 4 km din DN, din câte îmi amintesc, iar în Măgura se poate ajunge (şi) din Zărneşti, pe la Fântâna lui Botorog, în stânga (cu maşina sau cu piciorul, drum neasfaltat de la Cabana Gura Râului).
ȘtergereIar până în Peştera e drum asfaltat, de undeva de lângă Bran.
Vă doresc să ajungeţi în toate 3 satele - sunt un vis!
Mulţumesc mult pentru urări, Sărbători fericite şi un An Nou aşa cum vi-l doriţi!
Ioana
Era sa zic ca asta e traseul meu preferat de pe la poale, cred ca undeva prin saua Joaca se vede Craiul fabulos, dar, gandindu-ma mai bine, am ajuns la concluzia ca in ce priveste Piatra Craiului, toate sunt traseele mele preferate. Foarte fain redata frumusetea locurilor, foarte frumoasa tura voastra!
RăspundețiȘtergereAcum, la sfarsit de 2016, vreau sa iti urez din tot sufletul ca noul an sa iti aduca sanatate, mult, mult noroc, bineinteles - cat mai multe drumetii frumoase - si tot ce iti doresti!
Si cine stie, intentionat, sau din intamplare, poate ne vom intalni pe carari de munte...
Exact în zona Poiana Vlăduşca - La Table - Şaua Joaca am umblat şi noi în acea zi. „Fabulos" cred că e puţin spus :)
ȘtergereLa mulţi ani şi un Nou An cu de toate! Şi... da, mi-aş dori şi eu să ne întâlnim live!!!
Cu drag,
Ioana
Foarte frumoase fotografii, felicitari si carari insorite, chiar si iarna! M-am bucurat mult admirandu-le... Mi-e asa dor de Crai...
RăspundețiȘtergereMulţumiri, în numele tuturor autorilor fotografiilor! (sunt menţionaţi un pic mai sus)
ȘtergereAnul acesta încă n-am dansat prin omăt la munte şiiii... mi-e un dooor!!!
Mi-e dor de orice munte - munte să fie :) Şi soare... dacă se poate :)