miercuri, 11 ianuarie 2017

La Basarabovo, pe urmele Sfantului Dimitrie cel Nou, intr-o manastire sapata in stanca





Anul trecut am bătut pentru prima oară Bulgaria, în lung şi-n lat la propriu, şi tare mi-a mai plăcut! Munţii mi-au rămas restanţă, da’ promit că se rezolvă repede! ☺

Rezervasem locurile în tura asta bulgărească cu peste o lună înainte, cam pe ultima sută de metri.
În compania lui Răzvan şi a celorlalţi inimoşi de la Terra, luăm în primire două autocare, cu noaptea în cap.



Era prima ieşire din ţară a lui Adi – am şi eu contribuţia mea şi-s... un pic mândră.

Data: 5 noiembrie 2016

Locul de desfăşurare: la 10 kilometri de oraşul Ruse, în Parcul Natural Rusenski Lom, străbătut de râul Lom („Fractura”), afluent al Dunării.



În plus faţă de obiectivul vizitat de noi, Mănăstirea Basarabovo, NU RATAŢI chiliile şi bisericile de la Ivanovo, incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO!

 
Cum a devenit SFÂNTUL DIMITRIE BASARABOV (DIMITRIE CEL NOU) ocrotitorul Bucureştiului

Localitatea (satul) Basarabovo din Bulgaria este locul de naştere a Sfântului Dimitrie cel Nou (Sfântul Dimitrie Basarabov), în secolul al XIII-lea, în timpul Ţaratului vlaho-bulgar – unele surse indică secolul al XV-lea sau al XVII-lea.
A fost păstor de vite şi oi, ulterior călugăr/pustnic. A trăit într-o peşteră săpată în stâncă, pe malul râului Lom, izolat de lume şi chiar de ceilalţi monahi.
Se spune că Dimitrie ar fi săvârşit numeroase minuni

Sfântul Dimitrie Cel Nou (Sfântul Dimitrie Basarabov), la intrarea în Mănăstirea de la Basarabovo


Simţind că i se apropie sfârşitul, Dimitrie s-a aşezat între două pietre mari (lespezi), ca într-un sicriu, pe malul râului Lom, încredinţându-şi sufletul lui Dumnezeu. Mult timp, nu s-a dat de urma trupului său. Se spune că, atunci când apele Lomului s-au umflat, în urma unor ploi puternice, malurile s-au rupt, iar moaştele Cuviosului au rămas ascunse în nisip şi prundiş, până când...
Într-o noapte, Sfântul Dimitrie i s-a arătat în vis unei copile bolnave, spunându-i că, dacă părinţii ei îl vor scoate din apă, el o va vindeca. Micuţa i-a mărturisit tatălui visul, iar acesta – însoţit de câţiva preoţi şi de alţi oameni credincioşi – a mers la locul indicat. Trupul Sfântului Dimitrie era întreg şi neputrezit.
Aşa cum i s-a „promis”, copila s-a însănătoşit imediat.
☺ O altă „variantă” a legendei o găsiţi AICI.

Vestea s-a răspândit rapid; de atunci, moaştele Sfântului Dimitrie – aşezate iniţial în biserica din Basarabovo – ar fi avut puteri vindecătoare pentru credincioşi.

Se povesteşte că, în tradiţia bisericească, un domnitor al Ţării Româneşti (numele nu îi este precizat nicăieri) a plătit o sumă mare de bani pentru aducerea moaştelor Cuviosului Dimitrie în Bucureşti. Delegaţia nu a reuşit să intre în oraş, deoarece caii au refuzat să mai înainteze. În această situaţie, membrii delegaţiei s-au întors cu moaştele în Basarabi (Basarabovo) şi le-au reaşezat în biserica de acolo.

În timpul Războiului ruso-turc din 1768-1774, generalul rus Petru Salticov a trecut prin Basarabovo şi a vrut să ia moaştele Sfântului Dimitrie şi să le trimită în Rusia, ca să nu fie profanate de ostaşii turci musulmani.
Hagi Dimitrie, un negustor macedo-român, şi Mitropolitul Grigorie II al Ţării Româneşti l-au rugat pe general, ajuns în Bucureşti, să ofere moaştele Ţării Româneşti, ca despăgubire pentru pagubele de război suferite de poporul român în acel conflict.
În 1774, după cinci secole la Basarabovo, sfintele moaşte ale Cuviosului Dimitrie au fost aşezate în Catedrala Mitropolitană din Bucureşti. Se pare că mâna dreaptă a Sfântului a fost trimisă la Kiev, unde ar fi şi astăzi.

Sfântul Dimitrie Basarabov a fost proclamat oficial ocrotitorul oraşului Bucureşti de mitropolitul Filaret al II-lea (1742-1794).

☺ Ţara Românească era devastată de ciumă, iar cel mai afectat a fost Bucureştiul. În 1815, racla cu moaştele Cuviosului Dimitrie a fost scoasă în procesiune pe străzile Bucureştiului, din porunca domnitorului Ioan Caragea (1754-1844), pentru a se pune capăt epidemiei.
☺ În 1827, în timpul secetei, a plouat torenţial timp de trei zile, după ce racla cu osemintele Sfântului a fost plimbată pe străzile Capitalei.
☺ În 1831, moaştele Sfântului au scăpat Capitala de holeră – acestea au fost scoase pe străzi la cererea generalului Pavel Kiseleff (1788-1872).

Pe 28 februarie 1950, Sfântul Sinod a hotărât generalizarea cultului Sfântului Dimitrie în toată Biserica Ortodoxă Română.

☺ Sfântul Dimitrie Basarabov a fost numit „cel Nou” pentru a nu fi confundat cu Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (Sfântul Dumitru de la Salonic), martirizat în anul 306 şi prăznuit pe 26 octombrie – atât la ortodocşi, cât şi la catolici.
☺ Sfântul Dimitrie cel Nou (Basarabov) este sărbătorit de Biserica Ortodoxă Română pe 27 octombrie.


MĂNĂSTIREA de la BASARABOVO (Mănăstirea Sfântul Dimitrie cel Nou / Basarabov)




În dreapta, un pic expus, trecem pe o brână şi urcăm câteva trepte strâmte, săpate în stâncă. Iaca de ce:






În locul unde se află azi Mănăstirea de la Basarabovo, viaţa monahală a început înainte de secolul al XII-lea. Sihaştrii trăiau în chiliile din peşterile săpate în stâncile calcaroase.



Complexul monahal se întindea odinioară pe toată valea râului Lom, până la Ivanovo (vezi un pic mai jos).
După ce teritoriul bulgar a intrat sub dominație otomană, mănăstirile de piatră au căzut în paragină.
Singura care a devenit din nou activă în zonă, în secolul trecut, este Mănăstirea de la Basarabovo.



Mănăstirea de la Basarabovo este singura săpată în stâncă încă funcţională din Bulgaria. Aici se ţin slujbe sâmbăta şi duminca.
Mănăstirea actuală constă într-o bisericuţă zidită în Peştera Sfântului Cuvios Dimitrie – construită în 1865, şi cu ajutor românesc – şi câteva chilii săpate în stâncă.
Ca să ajungi aici, ai de trecut proba celor muuuuulte trepte (48 la număr).




Râul Lom


 




Umbre








Mică istorie

☺ Familia Basarabilor deţinea satul Basarabov(o) şi împrejurimile acestuia.
Mănăstirea Basarabov a fost ctitorită de soţia Ţarului Ioan Alexandru al Bulgariei, Teodora, fiică a lui Basarab I (Basarab Întemeietorul), primul domnitor al Ţării Româneşti (1310-1352).

☺ Aşa cum am spus mai sus, Mănăstirea Basarabov a adăpostit, timp de cinci veacuri, moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou (Basarabov).

☺ Mănăstirea a ars în timpul Războiului ruso-româno-turc din 1877-1878. Din biserică erau furate atunci peste 60 de icoane valoroase.

☺ În 1937, ieromonahul Hrisant s-a aşezat într-o chilie şi a început restaurarea complexului monastic.









CA SĂ ŞTII...

Cum ajungeţi la Basarabovo?
Treceţi graniţa pe la Giurgiu, încadraţi-vă pe DN 5 / E 85, apoi pe DJ 501, până la Basarabovo.

☺ Din Bucureşti până la Basarabovo sunt aproximativ 80 km;
☺ Din Giurgiu până la Basarabovo sunt aproximativ 20 km;
☺ Din Ruse până la Basarabovo sunt aproximativ 10 km.

Preţ vinietă / taxă drum Bulgaria: 5 euro (aproximativ 22 de lei) vinietă săptămânală – cea mai mică;
☺ Taxă pod peste Dunăre, Giurgiu-Ruse: 13 lei autoturism 8+1 locuri.
Toate tarifele de trecere peste Podul Prieteniei sunt afişate AICI.

!!! Nu se plăteşte taxă de intrare la Mănăstirea Sfântul Dimitrie Basarabov.


Două cuvinte despre Complexul monahal rupestru de la Ivanovo – fără fofografii, că nu am ajuns la faţa locului.
☺ Din Ruse până la Ivanovo sunt 20 de kilometri, iar între Basarabovo şi Ivanovo – 10 kilometri.

☺ Complexul monahal, aflat la 32 de metri faţă de nivelul apei, a fost întemeiat de Ioachim, viitorul patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare.
☺ Cele aproximativ 40 de biserici și 300 de chilii au fost locuite din 1220 până în secolul al XVII-lea. Din păcate, foarte puține s-au păstrat astăzi.
☺ Frescele din biserică (secolele al XIII-lea și al XIV-lea) sunt considerate simboluri ale artei medievale bulgare.
☺ Pe pereţii uneia dintre chilii sunt scrijelite dovezi că Ţarul bulgar Ivan Terter (ani de domnie 1279-1292) s-a retras aici pentru a-şi petrece ultimele zile din viaţă.
Complexul monahal – bisericile săpate în stâncă – de la Ivanovo a fost inclus, în 1979, pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
☺ Taxă intrare biserică Ivanovo: 4 leva.



Povestea zilei nu se încheie aici. Imediat am plecat în „Oraşul Ţarilor”, Veliko Tărnovo.
Revin cu poveşti. Şi cu fotografii!

2 comentarii:

  1. Am planuit o vizita aici,fara a fixa data.Este bine cand te documentezi inainte.Tu ne dai toate detaliile pe tru care sunt recunoscatoare.Numai bine!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mă bucur din suflet că informaţiile de aici vă sunt de folos!
      Să aveţi o călătorie minunată! Şi să treceţi şi pe la Ivanovo!
      Cu drag,
      Ioana

      Ștergere