luni, 30 ianuarie 2017

Manastirea Corbii de Piatra – DOUA ALTARE intr-o biserica; scheletul uriasului si cascada, din curtea alaturata





Ne aflăm undeva la poalele Vârfului Moldoveanu, în judeţul Argeş.
Şi e musai să folosim termenul UNIC(Ă) aici: fiindcă Mănăstirea Corbii de Piatră – biserica ei, mai exact – are două altare funcţionale pe acelaşi naos; amănunte, un pic mai jos.



Data: 20 august 2016

Mănăstirea Corbii de Piatră este considerată cea mai veche mănăstire rupestră din România.
De asemenea, este prima mănăstire ortodoxă de călugăriţe atestată documentar pe teritoriul românesc actual.






Biserica rupestră a Mănăstirii Corbii de Piatră derivă, din punct de vedere tipologic, din bisericile-sală cu două altare, cu hram dublu, caracteristice lumii bizantine din secolul al X-lea.
Biserica de la Corbii de Piatră se înrudeşte, astfel, cu grupul de biserici rupestre din Cappadocia, Turcia.


Biserica este săpată într-o stâncă (gresie) înaltă de 30 de metri și lungă de 14,5 metri.



Cele trei mănăstiri rupestre din judeţul Argeș - Nămăieşti, Cetăţuia Negru Vodă şi Corbii de Piatră se află la distanţă (aproximativ) egală una de alta - formează un triunghi echilateral, cu latura de (aproximativ) 20 de kilometri.


De unde denumirea „Corbi” („Corbii de Piatră”)?

Cândva, demult, numeroşi corbi ar fi viețuit pe stâncile abrupte din aceste locuri.

Se mai spune că numele ar proveni de la călugării care trăiau aici, denumiți „corbi” de săteni, din pricina veșmintelor negre pe care le purtau.



Puţină istorie

Locul pe care se află Mănăstirea Corbii de Piatră a fost unul sacru și în perioada precreștină, dovadă stând altarul dacic din curte, cu scări săpate și canal de scurgere. 

Aici i s-ar fi adus sacrificii zeului dac Zamolxe; la extremităţile stâncii sunt săpate două gropi, prin care s-ar fi scurs sângele victimelor


Prima atestare documentară a Mănăstirii Corbii de Piatră datează din 23 iunie 1512 – însă acesta nu este şi anul construirii/înfiinţării mănăstirii.
Există mai multe dovezi (inclusiv cea a altarului dacic de mai sus) că locaşul ar fi existat cu mult înainte de 1512, din vremurile în care creştinii erau persecutaţi şi se ascundeau aici – în secolul al II-lea.
Legătura cu exteriorul s-ar fi făcut printr-o deschizătură în partea de nord, prin care nu se putea intra decât pe burtă (de-a buşilea). Portiţa se poate zări şi în vremurile noastre.

Pictura din interiorul bisericii, în tradiţie bizantină, datând de la începutul secolului al XIV-lea - sau chiar mai devreme -, este cea mai veche pictură rupestră/murală din Ţara Românească.
Specialiştii au ajuns la concluzia că tehnica picturii de la Corbii de Piatră este mai veche decât cea de la Biserica Domnească din Curtea de Argeş.
Pictura de la Corbii de Piatră se păstrează şi astăzi, în formă originală, însă este puternic afectată de igrasie şi de fisurile din peretele de gresie.





☺ Mănăstirea Corbii de Piatră este singura din România unde sunt două altare funcţionale pe acelaşi naos.
Există supoziţia că cele două altare ar fi fost construite pentru a servi atât cultului ortodox, cât şi celui catolic. Se pare, însă, că teoria nu stă în picioare: ambele altare au fost ortodoxe, fiind realizate în cea mai pură tradiție bizantină.





Divagând un pic, referitor la subiectul catolicism, doamna Clara, mama vitregă a voievodului Vladislav I (Vlaicu Vodă (1325-1377; ani de domnie 1361-1377), ar fi încercat impunerea catolicismului în Ţara Românească. Doamna Clara era a doua soţie a lui Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab I, şi domnitor al Ţării Româneşti, la rându-i, în perioada 1352-1364.
Din 1512 până în prezent, Mănăstirea Corbii de Piatră poartă hramul Adormirea Maicii Domnului.

Unii spun că altarul dublu ar avea legătură cu zeii autohtoni, cărora le-ar fi fost închinat locaşul sfânt, în vremea geto-dacilor.


☺ Pe 23 iunie 1512, monahia Magdalina – mătuşa domnitorului Neagoe Basarab redeschidea/reînfiinţa Mănăstirea Corbii de Piatră, care devine, astfel, prima mănăstire ortodoxă de călugăriţe de pe teritoriul românesc actual.
Magdalina a închinat-o lui Neagoe Basarab. Acest lucru a însemnat statutul de „mănăstire domnească”, ceea ce a facilitat primirea de terenuri din partea voievodului.

☺ În stanca în care este săpată mănăstirea este tăiat un spaţiu, trapeza (sala de mese) – acesta ar fi servit şi ca loc de judecată / tribunal în aer liber în vremea lui Neagoe Basarab.
Se mai povesteşte ca aici s-a adunat ce a mai rămas din oştirea lui Mihai Viteazul după ce artizanul primei uniri a proviciilor româneşti a fost ucis la Turda, în 1601.





☺ La începutul secolului al XIX-lea, biserica ia înfăţişarea pe care o are astăzi. Locaşul este mărit şi se sparge zidul ce despărţea cele două altare.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, în timpul Slujbei de Inviere, peretele vestic al naosului s-a surpat. Din fericire, nimeni nu a fost rănit, iar peretele a fost reconstruit, din stânca stricată.


Cum intraţi pe poartă, în stânga veţi vedea clopotniţa, o construcţie micuţă, din lemn.
Aceasta se află actualmente în pericol de dărâmare, pe fondul slăbirii suporţilor care asigură rezistenţa, bârnele din lemn fiind afectate direct de diferenţele de temperatură şi de umezeală. În 2012, s-a constatat înclinarea bisericuţei spre vest. Totodată, perforarea învelitorii din şiţă permite pătrunderea precipitaţiilor direct prin tavan, contribuind la degradarea accelerată.
(sursa: descopera.ro)


Legenda Corvineştilor

Comuna Corbi ar fi locul de baștină al Corvineștilor.
Aici s-ar afla ruinele castelului lui Voicu Corvin, tatăl lui Iancu de Hunedoara (Ioan de Hunedoara, Ioan Corvin, 1407-1456; voievod al Transilvaniei, 1441-1456, și regent al Ungariei: 1446-1452), cel care a păstrat pentru totdeauna blazonul corbului.


Mai multe poveşti despre Corbii de Piatră puteţi citi AICI – inclusiv despre haiducul Zdrelea, fratele de cruce al lui Tudor Vladimirescu.

Timp de 200 de ani, Mănăstirea Corbii de Piatră a fost abandonată.
În prezent, din 2003, câţiva călugări au grijă de lăcaş.
La Corbii de Piatră se ţin zilnic slujbe.

!!! Nu se plăteşte taxă de intrare la Mănăstirea Corbii de Piatră.








Panoramă

Vederi de pe stânca în care este săpată biserica Mănăstirii Corbii de Piatră












Tradiţie, în comuna Corbi



Casa cu cascadă şi „scheletul uriaşului” din curtea casei Mamei Uţa

La câţiva metri de Mănăstirea Corbii de Piatră se află un loc în care e musai să poposeşti - una dintre cele mai vechi case din comuna Corbi, al cărei proprietar a fost Mama Uţa. Bătrâna s-a stins din viaţă în urmă cu doi ani, iar casa – datând de peste un secol – a rămas în îngrijirea fiicei.









Casa este un (semi)muzeu, fără taxă, unde fiecare poate contribui după posibilităţi, pentru conservarea ei.





În afara obiectivului în sine (casa ţărănească tradiţională), în curte vă aşteaptă, în special primăvara, o cascadă naturală, alimentată de un izvor din pădure.

Pe unul dintre pereţii ce mărginesc căderea de apă se poate observa, încrustat în stâncă, un femur al unui uriaş; bineînţeles, pentru cine crede în astfel de poveşti.
Prin iarba din curte se găsesc alte pietre – legenda povesteşte că ar fi bucăţi din capul şi trunchiul uriaşului.
☺ Se spune că în aceste locuri ar fi trăit (în timpuri străvechi) uriaşi de 3 metri înălţime.

☺ În curtea casei Mamei Uţa au fost turnate câteva scene din filmul „Răpirea fecioarelor” (1968), cu Magda Barbu, Emanoil Petruţ, George Constantin, Toma Caragiu şi Olga Tudorache.









„Cristelniţa” din curte, cu tot cu Blu



Cum ajungeţi la Mănăstirea Corbii de Piatră (comuna Corbi) din judeţul Argeş?

Mănăstirea Corbii de Piatră este situată în satul Jgheaburi din comuna Corbi, la aproximativ 400 de metri de centrul acesteia, pe malul stâng al Râului Doamnei.

Din Piteşti, se merge pe DN 73C (Curtea de Argeş – Câmpulung – Braşov) până la Domneşti. De acolo, drumul se ramifică la stânga pe DJ 731, spre Nucşoara.

☺ Din Bucureşti până în comuna Corbi sunt aproximativ 175 km;
☺ Din Piteşti până comuna Corbi sunt aproximativ 55 km;
☺ Din Câmpulung până comuna Corbi sunt aproximativ 35 km.
☺ Din Târgovişte până comuna Corbi sunt aproximativ 50 km.
☺ Din Curtea de Argeş până comuna Corbi sunt aproximativ 30 km.


Floarea-soarelui de Corbi

 
Luna de final, înainte de urcarea epică pe Moldoveanu



NOTĂ: Fotografiile sunt realizate de „Poveştile mele”, Mihai, Blu-Daniel, Adela şi ceilalţi participanţi în tura „Moldoveanu”.

2 comentarii:

  1. Foarte bun articolul, si foarte frumoasa zona..spre rusinea mea trebuie sa recunosc ca nu stiam de existenta manastirii :(..in aceasta primavara voi ajunge cu siguranta.nota +10 pentru articol!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu mi-am dorit de mult să ajung la Corbii de Piatră, impresionată de legendele de acolo - însă abia acum am avut ocazia.
      Mulţumesc!
      Ioana

      Ștergere