joi, 30 martie 2017

Comana cea albă – Poveşti de istorie cu Vlad Ţepeş la Mănăstirea Comana; urcare la Moara de hârtie





A fost odată o zi semi-senină în final de iarnă.
O iarnă luuuungă, spectaculoasă şi care ne-a dăruit zăpadă cât pentru doi ani şi mai bine.

Potecile Parcului Natural Comana mă aşteptau încă de anul trecut, fix pe vremea asta, când erau înţesate de flori şi zăpada fusese înghiţită de razele soarelui. Fără dinţi.

Şi cum Adi nu le călcase pragul şi cum l-am... ademenit cu traseele şi marcajele de prin pădure, cu delta (Neajlovului), cu ceva sălbăticie, cum eu tânjeam după Manăstirea Comana şi Moara de hârtie  – ce-am zis noi?! „Hai (din nou) la drum!”


Sâmbătă 18 februarie 2017

Avem vreo 30 de kilometri din Bucureşti, spre oraşul Giurgiu.
Eu vreau aşa: potecuţe sălbăticuţe, deluşoare de explorat şi Delta Neajlovului în alb. Şi NATURA întreagă, ca supliment.

Hai să vedem ce găsim!

Parcul Comana, înfiinţat în 2004, cea mai mare arie naturală protejată din Câmpia Română, are o suprafaţă de 25.000 de hectare. Pădure şi deltă în acelaşi loc!
Verde şi albastru limpezi, pentru limpezit mintea.

Parcul Comana găzduieşte o rezervaţie de ghimpe, o rezervaţie de lăcrămioare şi una de bujor românesc, atunci când aceste plante dau în pârg.





Pădurea – cu stejari şi frasini seculari – făcea parte, în trecut, din Codrii Vlăsiei. Astăzi, aceasta acoperă 3614 hectare din suprafaţa comunei Comana.





Parcul Comana este a doua zonă din România ca biodiversitate, după Delta Dunării. Aici trăiesc peste 200 de specii de animale şi peste 1250 de specii de plante. Dintre speciile de peşti, ţigănuşul şi cleanul de Comana se găsesc doar în această zonă.






Foişoarele de unde se pot urmări păsările









Pulbere... de papură








Să pădurim!










Lângă Balta Comana (Delta Neajlovului), podul şi scara pentru vedere panoramică.
Şi frânturi de Neajlov.















Inimioară. Nu mă contraziceţi, lăsaţi-mă să visez...!














În Parcul Comana, în proiect de ceva timp se află Memorialul Vlad Ţepeş, „în apropierea zonei în care acesta a fost ucis după lupta cu Basarab Laiotă”.
O placă ce anunţă construirea memorialului se află aproximativ în zona izvorului, pe lângă Cabana Fântâna cu Nuc – de fapt, un fel de foişor.









Urmele paşilor noştri











Priveşte cerul







Ca-ntr-un film – cadru cu cadru (în rest, no comment)













La deal... la vale... prin pădurea vrăjită

















Înlănţuirea naturii











Câmpuri, spre ieşire din Parc












La dublu




CE SĂ (MAI) FACEŢI LA COMANA

Pe Balta Comana, Administraţia Parcului Comana şi întreprinzătorii locali organizează, contra cost, plimbări cu bărci cu motor şi în caiac.

În buza Parcului Natural Comana vă aşteaptă Parcul de Aventură.

Pistele pentru biciclete nu lipsesc din Parcul Natural Comana – există nu doar trasee pentru amatori, ci şi competiţii organizate aici.

Vă puteţi relaxa în câteva pensiuni şi mânca pe săturate în restaurante; de asemenea, aceste unităţi oferă facilităţi pentru pescuit, călărie, biciclit, ecoturism, plimbări cu trăsura/căruţa ori sania, în funcţie de anotimp; zbor cu deltaplanul, planorul, motoparapanta.

Casa memorială Gellu Naum (1915-2001) – de fapt, casa de vară a scriitorului.

Şi, bineînţeles, nu rataţi vizitele la Mănăstirea Comana şi la Moara de hârtie! Eu vă invit de pe acum.



MĂNĂSTIREA COMANA




Mănăstirea Comana, monument istoric, este o ctitorie din anul 1461 a lui Vlad Ţepeş (1431-1476; ani de domnie, în Ţara Românească: 1448, 1456-1462, 1476).
Ca fapt divers, autorul romanului „Dracula”, irlandezul Bram Stoker, l-ar fi folosit pe Vlad Țepeș (fiul lui Vlad Dracul) ca sursă de inspirație.
Mai multe depre „Dracula” cartea şi legătura cu România am scris AICI, în materialul dedicat Castelului Bran.







Mănăstirea-cetate a fost înălţată pe ceea ce era cândva o insulă, în mijlocul mlaştinilor – accesul se făcea pe o poartă, după traversarea unui pod de lemn.

La sfârșitul secolului al XVI-lea (1588), Mănăstirea Comana a fost reclădită şi transformată de boierul Radu Şerban (1560-1620), viitor domnitor al Ţării Româneşti (1601-1611, cu întreruperi). Cei care s-au ocupat de reconstrucţie au folosit ruinele vechii aşezări monahale (una modestă), în special zidul de incintă.
Radu Şerban a fost mare dregător în timpul domniei lui Mihai Viteazul şi este un presupus descendent al lui Neagoe Basarab.

Strănepotul lui Radu Şerban, Șerban Cantacuzino (1640-1688; ani de domnie 1678-1688), este considerat al treilea ctitor al Mănăstirii Comana. În 1699, el a început restaurarea lăcaşului de cult, cu influenţe ale stilului brâncovenesc.




Sunt adăugate chilii, sunt reparate și înălțate zidurile, este construit un foişor, împodobit cu zece coloane.
Urmaşul la tron al lui Șerban Cantacuzino a fost Constantin Brâncoveanu (1654-1714; ani de domnie 1688-1714).
Șerban Cantacuzino a fost înmormântat la Comana, însă mormântul lui nu se mai cunoaște la Comana, fiind se pare distrus, în 1854, în timpul reclădirii bisericii mănăstirii.

Mănăstirea Comana a cunoscut degradarea începând din 1728, când a fost închinată la Sfântul Mormânt de Nicolae Mavrocordat, fiindcă nu mai existau moştenitori direcţi ai ctitorului care să o poată îngriji.
Nicolae Mavrocordat (1680-1730, născut la Constantinopol) a fost domnitor atât al Ţării Româneşti (1716; 1719-1730), cât şi al Moldovei (1709-1710; 1711-1716).

Lucrările de reamenajare s-au derulat începând din 1854 – s-a refăcut din temelii biserica.
Deşi întregul ansamblu arhitectonic de la Comana a fost restaurat în 1908, a recăzut în paragină după al Doilea Război Mondial.






O nouă refacere a Mănăstirii Comana s-a realizat în perioada 1970-1977, dar a fost sistată în 1978, la desființarea Direcției Monumentelor Istorice. Biserica a fost grav afectată de cutremurele din 1977 și 1986 şi a fost consolidată în anii 1988-1990.


Mănăstirea Comana în 1985, înainte de renovare (sursa foto: wikipedia.ro)



Prin cofinanțarea Uniunii Europene, ultimele intervenţii au loc începând din 2011.





Mausoleul eroilor căzuți în Primul Război Mondial, construit între 1926 şi 1932, la indicaţia din 1919 a lui Nicolae Iorga, se află în curtea mănăstirii şi a fost renovat recent.
Mausoleul, unde se află osemintele a peste 700 de militari, s-a ridicat pe ruinele fostului paraclis al Mănăstirii Comana.


Din construcția veche a Mănăstirii Comana se păstrează astăzi un fragment de zid, lipit de turn.




Biserica Mănăstirii Comana poartă hramul Sfântul Nicolae.

Mai multe despre ceea ce a însemnat şi înseamnă astăzi Mănăstirea Comana (de călugări) puteţi afla de pe site-ul oficial, www.manastireacomana.ro.
NOTĂ: Fotografiile cu Mănăstirea Comana sunt preluate de pe site-ul de mai sus.



Peisajele Mănăstirii Comana
















MOARA DE HÂRTIE ŞI SATUL MEŞTEŞUGURILOR

Urmaţi indicatoarele – sunt dese, nu aveţi cum să încurcaţi traseul. Şi îi zic „traseu” fiindcă urci de mama focului pe uliţele satului până la Moara asta – care ce-o fi, la urma-urmei?! Vedem noi...

Pe vremuri, locul unde se fabrica hârtia manuală pe teritoriul României se numea moară.
„Moara de hârtie îşi propune să fie un loc magic, în care cei interesaţi să se poată detaşa de monotonie şi cotidian şi unde să poată crea lucruri speciale din, pe şi cu hârtie.”




Cei de la Moară sunt oameni cu suflet, care îmbrăţişează bunul-gust, calitatea, care vor să fie UNICI, SIMPLI şi NATURALI.
Pentru crearea obiectelor se foloseşte hârtie reciclată – preluată de la diverse instituţii – care este prelucrată manual folosind instrumente din trecut.
La Moară se imprimă hârtia cu echipamente de tipar manual sau gravură, se caligrafiază, desenează şi pictează pe hârtie, se confecţionează obiecte din hârtie, se leagă manual agende sau cărţi, se creează opere de artă din hârtie şi cărţi şi, nu în ultimul rând, se citesc cărţi (legate).

Când am ajuns noi, înainte de 1 martie, la mare căutare erau mărţişoarele şi... cărţişoarele – mărţişoare din hârtie cu mesaje tipărite.
Cărţişoarele de autor – Ana Blandiana au constituit surpriza primăverii. Scriitoarea a locuit în Comana peste 35 de ani.

Adresa exactă Moara de hârtie: Strada Funieru 278-280, Comana, judeţul Giurgiu.
Site-ul oficial (pentru programul atelierului-muzeu şi preţuri): moaradehartie.ro.
  

Satul meșteșugurilor este situat în aceeaşi incintă cu Moara de hârtie, fiind un proiect al Asociaţiei „Moara de hârtie”.

„Am reunit 7 meșteșuguri vechi, care sunt puse în valoare de oameni vrednici. Satul meșteșugurilor poate fi vizitat și explorat activ, participând la demonstrațiile sau atelierele de meșteșuguri.”

 

Cele 7 meşteşuguri menţionate sunt: prelucrarea lemnului, fierăria, prelucrarea stufului, olăritul, țesutul, morăritul tradițional, prelucrarea fructelor, legumelor și a plantelor medicinale.


Site-ul oficial: satulmestesugurilor.ro.


***

Fiindcă ne-am terminat mai repede decât plănuisem treaba în Comana, am dârdâit în staţia de maşină – cursa era programată în jumătate de oră-trei sferturi de oră de la sosirea noastră.
Ne-am umplut timpul ba cu un sendviş, ba cu o bere, ba cu apă, ba cu doi-trei-patru-cinci câini.



MIJLOACE DE TRANSPORT PÂNĂ LA COMANA

Cu maşina personală, pe DN 5 (Bucureşti-Giurgiu), prin Jilava – 1 Decembrie – Adunaţii-Copăceni – Varlaam – Mogoşeşti – Grădiştea – Comana.

Pentru cei care nu deţin un autoturism, există microbuze care au programate curse cu oprire în Comana.
Găsiţi informaţii AICI.

O bicicletă înseamnă (şi mai multă) mişcare!




Altă dată pe la Comana:

VERDE de Comana – prezentarea Parcului Natural Comana, cu fotografii înverzite
Comana în alte vremuri – colibele pescăreşti care nu mai există
Iarna spre primăvară (cu muuulte viorele şi muguri feluriţi)

Related Posts Plugin for

WordPress, Blogger...

5 comentarii:

  1. Cam racoreala pe aici, pe la tine.
    Iar pozele m-au uns pe suflet! Mai ales secventele din padure!
    Un weekend minunat si multumesc pentru delectare! Cu drag!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E răcoreala iernii ce tocmai ne-a părăsit :)
      Mulţumim pentru aprecieri!(eu şi fotograful)
      Weekend frumos!

      Ștergere
  2. O ce poze minunate :). Urmele pasilor vostri au fost imortalizate incredibil de fain. La fel si carul cu lemne.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Erau şi paşii altora pe acolo :) dar să nu mai spui la nimeni :) Ai noştri au contat mai mult :) :) :)
      Mulţumim pentru laude! - îi transmit şi domnului "pozar" imediat, să i se urce la cap :)

      Ștergere
  3. Am ramas fara cuvinte! Multumesc frumos!

    RăspundețiȘtergere