luni, 14 ianuarie 2019

Locuri de vizitat in Bucuresti – Marile parcuri (Luna Bucurestilor)




Ce ne-am face fără parcuri în Bucureştiul ăsta irespirabil?!
În weekend (şi nu numai!), dacă nu ajungeţi pe munte , daţi musai o tură de alergare în parc, faceţi o plimbărică la verdeaţă (ori... albeaţă), cu ochii la oglinda apei, mai urcaţi un deal, mai două scări, mai suiţi-vă pe aparatele din dotare...
Descoperiţi fiecare colţişor; singuri, cu prietenii, cum vă şade bine.
Pe aia cu „oază de linişte” o ştiţi?



V-am mai plimbat eu prin marile parcuri ale Capitalei, nu zic „nu”.
● Am fost cuceriţi de Fântâna Modura, de Prometeu, Hercule şi de Nimfa adormită în Parcul Herăstrău (Parcul Regele Mihai), dând o roată prin istorie Lacului.
● Am descoperit, o dată cu voi, poveştile mai sumbre ori mai vesele din Parcul Tineretului.
● Am fost în vecinul Parc Carol – Libertăţii, pentru mici picanterii cu Giganţii nud şi Castelul lui Vlad Ţepeş.
● În cel mai vechi parc din Bucureşti, Grădina Cişmigiu, ne-au aşteptat Tunelul secret, Cetatea, primul chioşc de ziare al Capitalei sau Izvorul lui Mihai Eminescu.
● M-aţi însoţit în Parcul Circului, printre broaşte ţestoase şi totemuri.
● Ne-am delectat cu scurta istorie a Parcului „Alexandru Ioan Cuza” (Parcul IOR / Parcul Titan), cu „Pensionari”, „Câini”, „Înecați”,  „Liviu Rebreanu” şi... o biserică.
● Fiind la doi paşi de Bucureşti, Complexul Mogoşoaia, cu Parcul şi Palatul său, poate fi inclus printre „marile parcuri”.
● Şi zona Lacul Morii/Balta Roşu/Pădurea Roşu e... tot un fel de parc .

De fiecare dată a fost un alt anotimp, un alt moment, o altă filă de lumină, o altă picătură de culoare, un alt surâs cu străluciri de poveste, un alt fior de alungat deprimarea ascuns în farmecul naturii.

Ca de obicei în materialele preponderent fotografice, îl voi lăsa pe Adi la timonă.
Sper să vă transmită şi vouă cel puţin o parte din emoţia care a ajuns la mine...

Începem cu un picior în 70 de piuneze – mai precis, călcâiul drept. A ţinut problema până în mai, da’ i-am mai zis eu „pas” şi-am încălecat de câteva ori muntele.
După tura din Poiana lui Sulică şi Poiana lui Fâstâcală, pe Măgura Codlei, ne-am reîntâlnit cu Claudia şi domnul Silviu Mănciulea şi l-am cunoscut face to face pe Radu. Vreme cam urâţică pentru fotografii... dar o super-seară derulată în poveşti montane, la un pahar de vin.







Urmează o fotografie clasică din Parcul Tineretului, cu podul mare peste lac (în apropierea Sălii Polivalente), şi un detaliu al fântânii cu apă potabilă din Parcul Orăşelul Copiilor (în spatele roţii).





Istoria Capitalei: Luna Bucureştilor – Parcul Herăstrău, Carol al II-lea şi Parcul Carol I

Despre Parcul Herăstrău (actualmente, oficial, Parcul Regele Mihai I) n-o să aştern o poveste propriu-zisă; v-am stresat destul AICI.

În schimb, pornind de la o poveste super-interesantă primită de la Paul Drosu, am scotocit şi m-a captivat o bucăţică din istoria Bucureştiului, Luna Bucureştilor, sărbătoare desfăşurată în perioada interbelică.

Herăstrăul s-a numit iniţial „Parcul Naţional Carol al II-lea”, fiind amenajat în timpul domniei acestuia (8 iunie 1930 – 6 septembrie 1940).
Astăzi, doar o alee în Parcul Herăstrău (principală, ce-i drept) mai poartă denumirea „Carol al II-lea”.

Haideţi, aşadar, să cunoaştem un pasaj important din istoria Bucureştiului, care se leagă atât de Parcul Herăstrău, cât şi de Parcul Carol I. Şi de muuulte alte locuri din Capitală.

„Luna Bucureştilor” a fost inspirată de marile expoziții ale timpurilor în Europa. Inițiativa organizării a fost luată de primarul Bucureștiului, Alexandru Gheorghe Donescu, în cadrul Congresului Uniunii Oraşelor de la Arad, din 1934.
Se dorea ca evenimentul să se extindă în alte orașe.
Alexandru Gheorghe Donescu a fost edilul Capitalei în perioada martie 1934 – ianuarie 1938.
Sub mandatul său, în 1936, a fost dezvelit Arcul de Triumf în noua înfățisare – construcția realizată în 1922 era din lemn. Tot de numele lui Donescu se leagă inaugurarea Șoselei Berceni şi a construirii Gării Băneasa, destinată primirilor oficiale.

Luna Bucureștilor (desfăşurată în perioada 9 mai – 9 iunie, timp de şase ediţii) a avut un impact enorm asupra dezvoltării orașului.
Scopul organizării serbării era prezentarea diverselor expoziţii, care puteau atrage atenţia vizitatorilor către Capitală, ducând astfel la dezvoltarea comerţului, industriei, culturii şi turismului.
În 1940 a fost ultimul an în care „Luna Bucureştilor” şi-a deschis porţile; acestea s-au închis apoi, din motive politice – sărbătoarea nu a mai fost reluată după al Doilea Război Mondial.

Cu excepţia primeia (1935), fiecare ediţie a aniversat momente-cheie din istoria recentă a ţării, urmărindu-se o afirmare a identităţii României Mari, formată relativ recent.
♦ În 1936, se împlineau 70 de ani de la sosirea Principelui Carol I;
♦ În 1937, erau 60 de ani de la Războiul de Independenţă;
♦ În 1938, se sărbătoreau 20 de ani de la Unirea românilor din 1918;
♦ În 1939, era aniversat centenarul naşterii Princepelui/Regelui Carol I (1939-1914) şi se împlineau 50 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu (1850-1889);
♦ În 1940 – 10 ani de restauraţie (întoarcerea lui Carol al II-lea în ţară şi proclamarea ca Rege al României; i-a succedat în funcţie... fiului său, Mihai).

Fiindcă muzica făcea şi ea parte din personalitatea Bucureştiului, în fiecare an cu prilejul Lunii Bucureştilor se organiza concursul tarafurilor lăutăreşti, spre marea încântare a publicului. Competiţia avea loc în faţa unei comisii speciale, iar acordurile se auzeau până târziu.
Tot în cadrul festivalului au existat întreceri hazlii, cum ar fi „cel mai bătrân bucureştean”, „cea mai numeroasă familie”, „bărbatul care a avut cele mai multe soţii”.


Luna Bucureştilor 1935
Ediţia inaugurală a fost găzduită în Parcul Carol I.
Era prezentată macheta oraşului Bucureşti pentru anul 2000 (!).  În aceasta se îngrămădeau zgârie-nori, se vedeau străzi largi, cu trafic intens, magazine cu vitrine uriașe și parcuri nesfârșite, pline de ștranduri şi lacuri.
În faţa intrării principale din Parcul Carol I era inaugurată Fântâna Zodiac, proiectată de arhitectul Octav Doicescu (1902-1981).
De asemenea, cu acest prilej s-au făcut amenăjari în zona Gării de Nord; s-au îngrădit terenurile virane din oraş: s-a amenajat Dealul Patriarhiei în partea dinspre Bulevardul Maria şi Strada 11 Iunie; s-au pavat străzile din jurul Parcului Carol, s-au lărgit şi pavat Şoseaua Cotroceni şi străzile din vecinătate.
A fost pavată Piaţa Universităţii şi amenajată, o dată cu amplasarea acolo a statuii lui Spiru Haret.
În această perioadă s-au construit două linii de tramvai pentru a deservi Parcul Carol şi Stadionul Republicii (Stadionul ONEF/Stadionul ANEF) – acesta era amplasat în apropiere de Casa Poporului (Palatul Parlamentului de astăzi), fiind dărâmat în 1980, pentru a face loc unui elicodrom pe care Nicolae Ceaușescu plănuia să îl construiască acolo; astăzi, pe locul Stadionul Republicii se află garajul subteran al Camerei Deputaților.

Tot la prima ediție „Luna Bucureştilor” era finalizată amenajarea Lacului artificial de la Buftea.

Foarte important pentru bucureşteni, Grădina Botanică a fost reamenajată și transformată în parc public.


Luna Bucureştilor 1936
Suntem la a doua ediţie a manifestării.
Locul de desfăşurare s-a mutat în Parcul Naţional Carol al II-lea – actualul Parc Herăstrău. De altfel, aici au avut loc patru dintre cele şase ediţii „Luna Bucureştilor”.
Începând din acest an, festivalul „Luna Bucureştilor” are caracter internaţional – participă şi ţările din Mica Antantă (Mica Înţelegere), Cehoslovacia şi Iugoslavia.

Două simboluri ale Capitalei erau inaugurate: Muzeul Satului şi Fântâna Mioriţa, vizavi de una dintre intrările în Parcul Herăstrău, în dreptul Vilei Minovici.
Fântâna Mioriţa a fost executată după planurile lui Octav Doicescu (1902-1981), acelaşi arhitect responsabil pentru Fântâna Zodiac. Mozaicurile de pe monument sunt realizate de Miliţa Petraşcu (1892-1976); la acestea a lucrat şi artistul plastic Niculescu Mogoş Gheorghe (1900-1963). Mozaicurile ilustrează balada „Mioriţa”.

Ce s-a mai întâmplat în 1936 în luna dedicată Bucureştiului?
S-a întâmplat evenimentul cultural Luna Cărţii, devenit un punct central al ediţiei.

Dar „Luna Bucureştilor” 1936 a avut în prim-plan Pavilionul Regal, unde erau expuse trei piese cu o mare încărcătură istorică şi sentimentală: poştalionul care l-a adus, în 1866, pe  Principele Carol I în România, automobilul pe care Regele Ferdinand l-a folosit pe frontul Primului Război Mondial şi avionul cu care Regele Carol al II-lea a sosit în ţară, în iunie 1930.


Luna Bucureştilor 1937
Cu două zile înainte de 9 mai – începutul Lunii Bucureştilor, debutau plimbările cu vaporaşul pe Lacul Herăstrău, prin lansarea la apă, pe 7 mai, a vaporașului „Luna Bucureștilor“.
Pe 8 mai, echipa postului de Radio-difuziune experimenta pe Lacul Herastrău instalaţia de transmitere.

Sursa foto: ouatib.blogspot.com


Tot în 1937, în „Luna Bucureştilor”s-a inaugurat Lacul Floreasca (asanat).


Luna Bucureştilor 1938
La împlinirea a 20 de ani de la Unirea din 1 Decembrie, vizitatorii din Parcul Carol al II-lea / Herăstrău au fost întâmpinaţi cu spectacole şi expoziţii tematice.
1938 a fost anul unei mari premiere: „transmiterea imaginilor prin telegrafie fără fir, simultan cu sunetul” – pe scurt, prima transmisie de televiziune. Presa vremii consemna: „Din pricină că în ţară nu există un post permanent de emisiune pentru televiziune, experienţele actuale din cadrul Lunii Bucureştiului vor rămane unicele pentru cel puţin 20 de ani”. Predicţia s-a adevedit în marte parte – Televiziunea Naţională a emis pentru prima dată pe 31 decembrie 1956!
Cei 200.000 de vizitatori într-o singură zi spun totul – un record extraordinar nu numai pentru „Luna Bucureştilor”!

În paralel, în Parcul Carol I era organizat primul Salon al automobilului şi aviaţiei.

„Luna Bucureştilor” 1938 a consemnat şi un miting aviatic la Băneasa; lansarea, în premieră în Bucureşti, a doua hidroavioane pe Lacul Herăstrau; concursuri de eleganţă la Arenele Romane; întrecerea de viteză „Marele Premiu al Bucureştilor”.


Luna Bucureştilor 1939
În Parcul Carol al II-lea / Herăstrău erau încheiate lucrările de amenajare. Acolo, erau dezvăluite publicului Fântâna Modura şi „cariatidele româneşti”, pe aleea ce ducea spre fântână.
Are loc deschiderea faimosului Restaurant Pescăruş, construit după planurile unuia dintre cei mai importanţi arhitecţi ai perioadei interbelice, Horia Creangă (1892-1943), nepotul scriitorului Ion Creangă.
Acesta a clădit, printre altele, Cinema Patria, Teatrul Giuleşti, Halele Obor şi Hotelul Aro Palace din Braşov.

În „Luna Bucureştilor” 1939, pe Şoseaua Jianu (actualemente Bulevardul Aviatorilor) s-a desfăşurat un concurs internaţional de automobilism.
Alte trei evenimente de trecut în revistă: organizarea unei mari gale de box, deschiderea Bulevardului Mareşal Constantin Prezan (pavarea acestuia până la Arcul de Triumf) şi inaugurarea Lacului Tei (asanat).


Luna Bucureştilor 1940
Au fost terminate lucrările la ecluza dintre Lacul Herăstrau şi Lacul Floreasca – vaporaşul trecea dintr-un lac în celălalt! Din păcate, acest lucru nu se mai întâmplă şi în zilele noastre...

Sursele informaţiilor:
Albumul ilustrat „O «lună» din istoria Bucureştilor” de Ionel C. Ioniţă, historia.ro, fundatiacaleavictoriei.ro şi ouatib.blogspot.com – cu fotografii de colecţie; adevarul.ro.


Greu de crezut că tradiţia „Lunii Bucureştilor” va fi reluată...


Să revenim în zilele noastre, cu sărbătoarea contemporană a... fotografiilor.

Herăstrău de iarnă

Şiiiii... ne duceam noi, aşa, spre capătul Lacului Herăstrău (capătul de la calea ferată), când... ce să vezi!? Roşu în faţa ochilor. Roşu de apus!
Peste drum, accesul la nuanţele nebune se apropia de un mare zero – totul s-a tradus într-o conspiraţie ca să ne întoarcem de unde am venit şi să ne delectăm cu un super-apus printre turnuleţe care mai de care.





























Ceeeeee tablouri!!!



Într-o altă seară, după aniversarea bunicii mele, ne reîntâlnim, din nou întâmplător, cu domnul Silviu Mănciulea.
Iar, într-un întuneric liniştit, privilegiul de a-l cunoaşte live pe arhitectul-fotograf Vlad Eftenie întregeşte această tură destul de scurtuţă.






 O mică replică la fotografiile alb-negru de AICI


POVEŞTILE IERNII, episodul 3 – Parcul Cişmigiu şi Parcul Tineretului

Să nu ziceţi că aberez...

Vă amintiţi poza ceea cu porumbelul, pe această alee, vara? Acu-i fără înaripat, în variantă de iarnă şi în mai multe ipostaze.




Unul dintre simbolurile Grădinii Cişmigiu



 



Tranziţie spre Parcul Tineretului... în grădina blocului, cu o zambilă plăpândă


Pe insula de la „podul ruginit”







„Schiţe” de copaci








Bonus: Lumini... şi maşini, în zona Pasajului de la Piaţa Sudului





Lăsăm în urmă omătul şi intrăm pe o scurtă combinaţie Tineretului - Carol
Plus Lacul Morii

Lacul Tineretului, de sus – mici detalii, mai jos





Din zona Mausoleului (Parcul Carol), cu ditai Casa Poporului (stânga)


Ştiţi cum e să fugi dintr-o parte în alta a Bucureştiului în trei mişcări? De fapt, în două metrouri, dacă e s-o luăm p-aia dreaptă.
Anunţatul apus în Tineretului - Carol nu se anunţa deloc interesant. Ne sfătuim trei miimi de secundă, ca să cădem în unanimitate de acord că cel mai cel apus se vede în Capitală pe Lacul Morii de pe râul Dâmboviţa – va veni el şi un material separat dedicat celui mai mare lac din Bucureşti, dar zău că acum nu m-am putut să abţine să nu vă arăt înlănţuirea aceasta de portocaliu, roşu, albastru, chiar şi... verde.

Furnalul din nori; se anunţă un apus de senzaţie!!!


Vânt? Nooo, taifun în toată regula! A fost micul „sacrificiu” pe care a trebuit să îl îndurăm pentru miracolul soarelui care ne-a zis „pa-pa” în acea zi – noroc cu mănuşile din rucsac şi cu gluga de la geacă!



Luminile cartierului (Militari); în dreapta antenei





Pe Insula Îngerilor
















Rama de final



Flori de primăvară. Şi broooscuuuţeeeee!

Un Paşte scurtat, datorită serviciului care îl chema pe Adi.
Dar tot am bifat două parcuri – „vecinele” mele Tineretului şi Carol.










Aţi citit povestea  Castelului lui Vlad Ţepeş de lângă Parcul Carol? Vă mai dau o şansă, n-o rataţi! (link-ul, AICI)
În schimb, vă răsfăţ cu două fotografii:




...aţi uitat cum fac plajă ţestoasele?
Vă aduc eu aminte (link-ul, AICI), cu menţiunea că am schimbat locul de pozat.



Oglindă-oglinjoară...






Despre Fântâna „George Grigorie Cantacuzino” v-am povestit în articolul dedicat Castelului Cantacuzino din Buşteni (doar pentru curioşi)


Mutra ca mutra, da’ în spate se vede podul de pe Lacul Carol


Poduri x 2 pe Lacul Tineretului


Flori de primăvară, partea a doua

Nu orice flori, ci Măria Sa Cireşul Japonez.
Ce simbolizează floarea de cireş (sakura)? Ce mare sărbătoare este legată de ea? Şi fotografii din Grădina Botanică (Bucureşti) în floare! V-am convins? Aveţi AICI tot ce vă trebuie.

Era pentru prima oară când mă şi ne plimbam printre cireşii japonezi în Parcul Herăstrău.
Vă invit la spectacolul rozaliu!










Alte floricele din Grădina Japoneză Herăstrău – pe fundal de cireş







Regatul Lalelelor







Apus? Aşa... un pic





Serii colorate (Parcul Tineretului, insule)

Io







 
Porumbei





Răţuşcă printre păpădii



Galbeeeen





Gingaşe păpădii








Colecţia completă a anotimpurilor FOTOgrafice ale lui Adi, pe blog:


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

6 comentarii:

  1. Pur si simplu superb! Un fotoreportaj minunat! :) E superb orasul (in cea mai mare parte). :) Fotografiile cu apusul (apusurile) imi plac cel mai mult!
    Succese! Zile senine iti doresc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Muuuulţuuuumeeesc muuuult!!! (De fapt, mulţumim!)
      Cât despre... povestea scrisă, am rămas de-a dreptul facinată de tot ceea ce s-a întâmplat în acei şase ani de "Luna Bucureştilor".
      Mmmm... poate trebuia să pun ca deschidere o fotografie cu apusul? M-am gândit că aş fi subiectivă - apusul e partea mea preferată a unei zile :) Până la urmă, am ales ceva mai special, ieşit din tipar.
      P.S. Oraşul ca atare nu mă încântă... doar parcurile :) Asta ca să nu mai spun că m-aş muta Acum în Braşov.

      Ștergere
  2. Ca întotdeauna foarte bine documentată

    RăspundețiȘtergere
  3. Răspunsuri
    1. Mulţumesc, mulţumim frumos!
      Şi mulţumesc, încă o dată, pentru idee! :)

      Ștergere