O zi langa Bucuresti – Padurea Bolintin si Manastirea Bolintin; pe malul raului Arges

 

Totul se învârte în jurul ideii continue de evadare din Bucureşti – că, deh!, nu stau (încă) în Braşov, să o iau direct pe Tâmpa, pe Postăvaru sau mai ştiu eu pe unde când mă ia cu d-astea.

Momentan, ne stabilim destinaţia în judeţul Giurgiu, cu al său Bolintin.

Bolintin-Vale.

Data: 29 aprilie

Ce-am căutat acolo?

Locul de naştere – şi înmormântare – al lui Dimitrie Bolintineanu (1819-1872).

Glumesc! Am venit pentru o bucăţică de natură, care să nu facă parte din categoria „dacă doriţi să revedeţi...”.

Cea mai mare pădure de stejar din România e fix la Bolintin? Să vază şi ochii noştri, ca să credem! ☺

Şi să ne punem imaginaţia la încecare: ce-o fi fost pe aici în vremea Codrilor Vlăsiei?

După ce luăm la rând niscai microbuze (amănunte, mai jos), ieşim la aer curat. Mă rog, sperăm curat. Căci, de la podul peste râul Argeş, a fost aproximativ o oră de dat din picioare pe poteca ce se pregătea de asfaltat (oficial, DJ 601). Rezultatul: praf la kilogram şi... nicio fotografie.

Ca să ştiţi: sunt câţiva kilometri de înghiţit în apropierea pădurii, până la una dintre intrări.

Fără pic de vegetaţie deasupra capului, monoton prin pulberea traseului, mai cu un ferit din calea maşinilor, pădurea o ia la goană din faţa noastră. Iluzoriu, ca pe munte când ai cabana în faţă şi ea se depărtează de numa’.

Deja mi-a pierit cheful de verde...!

Pădurea (de lângă) Bolintin

Pădurea Bolintin apare menţionată pentru prima oară în documente datând din timpul lui Mircea cel Bătrân (1355-1418; ani de domnie 1386-1395 şi 1397-1418).

Pe lângă stejarul deja menţionat (cea mai mare pădure de stejar din ţară, n-aţi uitat, da?), în pădurea Bolintin vă mai puteţi lovi de carpen, gorun, plopi şi sălcii.

Ooooook, să zicem că experienţa în pădurea Bolintin a fost ceva de genul „la pomul lăudat”. Nu per total, da’ nu poţi ignora ţânţarii de şapte tone. Şi pânzele de păianjen de prin vegetaţie. Şi... canicula. Mdaaa, mie mi-a trebuit traseu în plină câmpie – Câmpia Română, pentru curioşi.

☺ Ce a contat şi rămas, până la urmă, s-au numit un câmp în mijlocul pădurii, cu un foişor de observare (a păsărilor), şi nişte mlăştinuţe, vizibile dintr-un alt foişor. Şi liniştea aka ne-aglomeraţia!!!

O pasăre cuminte

Tablouri verzi

 

 

Apa din pădure

 

Undeva în zare se prefigura o turlă ce aducea cu bisericile maramureşene. Salvarea noastră de la o revenire timpurie în Capitală!

Am ieşit dintre copaci, continuând mai departe pe drumul din care ne desprinseserăm nu de mult.

Alţi paşi infiniţi prin praf!

Cârcoteala-mi e... răsplătită cu peisaj ☺

Un mic-mare zoom

Stuf(f)

Mănăstirea Bolintin

☺ Este o mănăstire de călugări, cu hramul Buna Vestire.

☺ Mănăstirea Bolintin ar fi unul dintre cele mai vechi lăcaşuri ortodoxe din Ţara Românească – pe locul unde se află astăzi ar fi existat o sihăstrie chiar în vremea lui Basarab I (Basarab Întemeietorul, primul domnitor al Ţării Româneşti, 1310-1352).

În 1433, Mănăstirea Bolintinul, aşa cum s-ar fi chemat atunci, era menţionată pentru prima oară, într-un hrisov al domnitorului Alexandru I Aldea, fiul lui Mircea cel Batrân.

Din 1626, Mănăstirea Buna Vestire din Pădurea cea Mare de la Bolintin-Vale a fost închinată/subordonată Mănăstirii Mihai-Vodă din Bucureşti şi Mănăstirii Simon Petraș de pe Muntele Athos.

În 1863, prin emiterea Legii secularizării averilor mănăstireşti, călugării au fost nevoiţi să părăsească lăcaşurile religioase, care au fost închise – proprietățile bisericilor și mănăstirilor închinate erau trecute în proprietatea statului.

Abia la începutul anilor 2000, Mănăstirea Bolintin a reînviat. Biserica, din lemn, a actualului lăcaş a fost construită în perioada 2005-2007, în stil maramureşean.

În februarie 2008, Schitul Buna Vestire este ridicat la rang de mănăstire.

☺ Din oraşul Bolintin-Vale până la Mănăstirea Buna Vestire sunt 5 kilometri.

Intrarea în Mănăstirea Bolintin este LIBERĂ.

Aproape de Maramureş

Linişte şi pace, într-un decor verde

Prin lanul de rapiţă

Combinaţii...

Pe mal de Argeş

Alegem o altă cale de întoarcere în Bolintin-Vale, ca să nu mai schimbăm o mie de mijloace de transport şi ca să fie un... circuit.

La podul peste Argeş, coborâm pe lângă râu.

☺ Bolintin-Vale este singura localitate urbană din România situată pe două râuri paralele aflate la mare distanţă de confluenţa lor, râul Argeş şi râul Sabar (râul Răstoaca) – la 4 kilometri în linie dreaptă.

Atenţie la pământul surpabil!

 Cum ajungi la pădurea de lângă Bolintin şi Mănăstirea Bolintin? (mijloace de transport)

☺ Cu maşina personală, pe autostrada Bucureşti - Piteşti, ieşirea spre Bolintin-Vale.

De aici urmaţi indicatoarele până la Mănăstirea Bolintin; pe partea dreaptă este pădurea.

☺ Pentru cei care nu deţin un autoturism, există microbuze care au programate curse cu oprire în Bolintin-Vale.

Din Bolintin-Vale, până la pădure şi mănăstire, trebuie să vă urcaţi într-un alt microbuz, spre Malu Spart. Coborâţi la podul peste râul Argeş şi mergeţi apoi câţiva kilometri până la intrarea în pădure şi până la Mănăstirea Bolintin.

Noi am apelat la varianta cu două microbuze – sfântul internet prezintă şi curse directe, mai rare, Bucureşti - Malu Spart, însă nu ştiu exact ce distanţă este între Malu Spart şi podul peste Argeş.

☺ Pentru cea mai eficientă mişcare, apelaţi cu încredere la varianta bicicletă.

Distanţa din Bucureşti până la pădurea Bolintin / Mănăstirea Bolintin este de aproximativ 30 de kilometri.

Alte locuri în apropiere de Bucureşti despre care v-am povestit:

☺ Potlogi (judeţul Dâmboviţa) – Ansambul Brâncovenesc

☺ Mănăstirea Căldăruşani, Lacul Căldăruşani (judeţul Ilfov) – zona Moara Vlăsiei, în apropiere de Fierbinţi

☺ Parcul, Palatul şi Lacul Mogoşoaia (judeţul Ilfov) – AICI, AICI şi AICI

☺ Lacul Chitila, Pădurea Chitila - Mogoşoaia (judeţul Ilfov) – AICI

☺ Pădurea şi Balta Roşu (judeţul Ilfov) – AICI, AICI, AICI, AICI şi AICI

☺ Comana (judeţul Giurgiu) – AICI, AICI şi AICI

☺ Bulgaria – Peştera Orlova Ciuca

☺ Bulgaria – Cerven, oraşul de pe stâncă

☺ Bulgaria – Basarabovo

NOTĂ: Fotografiile sunt realizate de Adrian Botescu.