Traseu:
*Râşnov, Valea Glăjeriei – Cabana Mălăieşti – Crucea
de pe Padina Crucii şi retur
Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc că
sunt abia a patra oară la Mălăieşti în toată cariera mea munţomărească...
Măi, să fie! Prima dată a fost DUPĂ Brâna
Aeriană, chiar şi după Valea
Albă. Aşa, pe dos. ☺
Uite că vin şi c-o noutate: Padina Crucii, pe care am
ratat-o la mustaţă în cele trei rânduri mălăieştiene.
Intenţiile de Padina Crucii sună aşa:
☺ După Revelionul 2016, doar m-am urnit
pe traseu, din
cauza unor încălţări cu poveste de râsu-plânsu’;
☺ În martie anul trecut, m-am supus
majorităţii, care
a poftit la prima căldare a Văii Mălăieşti.
Data:
12 ianuarie
Nu ştiu cum se făcu, da’ se nimeri să parcurg numai în
condiţii de iarnă traseul din Râşnov spre Mălăieşti. Vine ea vara!
Din Râșnov, pe Valea Glăjeriei, ghidaţi-vă după marcajul bandă albastră (care ne va însoţi până la
Cabana Mălăieşti), treceţi de Uzina Electrică şi mai mergeţi un pic, până
vedeţi maşini parcate. Puteţi staţiona la primul şir sau mai departe, până unde
permite drumul ori calităţile autoturismului.
Noi lăsăm maşina la ceva distanţă faţă de parcarea
pe care am folosit-o anul trecut, cu avantajul că facem mai puţini paşi
pe drumul forestier.
Coborâm şi ne salutăm cu Mariana şi Costi.
Mă întreb, în semi-gând, aşa: Suntem doar noi? (mai
puţin de zece persoane). Se anunţaseră muuulţi – mă rog, ce ţi-e cu „particip”
pe facebook...
Începem, traversăm podeţul peste pârâul Mălăieşti, ne
mai mişcăm doi-cinci-şapte metri şiiii... cum să-mi închipui eu că suntem
singurii în pădure?! ☺
În faţa noastră, printre copaci, mărşăluieşte
cu spor un şir (aproape) indian.
„Sunt ai noştri.”, zice Mariana.
„Toooooţi?!?” – vine replica de la mine.
Şi aşa îmi amintesc, iarăşi, de prima
întâlnire cu o trupă braşoveană, la Vânturiş, tot în Bucegi. Doar
30 de persoane.
O parte din trupă, cei care ne-au
aşteptat
Am tot repetat pe aici: nu îmi place să merg cu o mie
de persoane pe munte. Da, nu îmi plac grupurile biciuite de un ghid, în
monom, nu mă simt în largul meu să îmi impună altul/alţii ritmul, când să mă
opresc, când să am două secunde să mă topesc în peisaj. Nu contest
responsabilitatea organizatorilor, să nu fiu înţeleasă greşit.
Dacă n-am libertate, degeaba am munte.
În schimb, când e gaşcă veselă, cu oameni cunoscuţi,
acolo-s!
Spre Cabana Mălăieşti nu s-a mers în grup să te calci
pe picioare – fiecare şi-a văzut de treaba lui, de ritmul lui, în adunări
de două-trei persoane, câteodată nici măcar aceleaşi, fiecare ce avea de trăncănit
cu partenerul de drumeţie, fie el şi temporar. Nu vă închipuiţi că pădurea a
răsunat de ciripituri; o vorbă-două de revedere ajung. ☺
Asta-a fost la început, de ochii
lumii ☺; ne-am răsfirat repede
De aici, aproape un kilometru e ritm de (aproape)
plimbare. După care, iar la urcat!
Cu faţa la „pozar”, cu spatele la
Padina Crucii
Stâncuţă de Bucegi – Crucea de pe Padina
Crucii
Pe drum ne întâlnim, de la depărtare, cu Masivul
Postăvarul, cu ale sale Muchia Cheii şi Vârful Postăvaru (1799 m).
Muntele Bucşoiu – stânga; Turnul
Mălăieşti – dreapta
Mălăieşti... ca-n poveşti!
Acum, că am terminat să mă citez pe mine, dau cuvântul
Splendorii.
În afara Turnului
Mălăieşti, apar cele două Hornuri Mălăieşti – centru, în spate
Încape şi Padina Crucii în fotografie
De
la Cabana Mălăieşti spre Padina Crucii (1897 m)
Geografic, Culmea Padina Crucii desparte Valea
Mălăieşti şi Valea Ţigăneşti.
Spre Padina Crucii am refăcut grupul de la maşină, cu
Alex, Cristina şi Laurenţiu.
Mulţumesc, Vali, pentru mini-colţari!
!!! Iarna, fără mini-colţari / lanţuri / colţari,
urcarea-coborârea Cabana Mălăieşti – Padina Crucii şi coborârea de la Cabana
Mălăieşti sunt dificil de parcurs.
Traseul urcă abrupt-abrupt din spatele Cabanei
Mălăieşti, pe un vâlcel presărat cu jnepenişuri şi destulă gheaţă.
Dacă n-aveţi chef de poze şi poveşti şi băgaţi bine
motoraşele în funcţiune, n-ar trebui să vă ia mai mult de 30-35 de minute până
sus.
Noi am avut chef de de toate. ☺
După ce se sfârşesc pantele, ieşim pe un mini-platou.
Jos, vara, la topirea zăpezilor, se distinge Lacul
Ţigăneşti (2050 m). Pentru asta, de la Cruce, se merge, pe aceeaşi bandă gabenă, înainte spre Lac, încă 30 de minute.
„Banda galbenă” continuă până în Şaua Ţigăneşti, unde
se află Refugiul
Ţigăneşti (2195 m) – acolo ne-am relaxat la coborârea
de la Cabana Omu (via valea Gaura) spre Bran.
☺ Traseul Cabana Mălăieşti - Lacul
Ţigăneşti - Şaua Ţigăneşti are o lungime de 2,8 kilometri.
☺ Traseul marcat „bandă galbenă” vă
poate duce, de la Lacul Ţigăneşti, până în Bran
- Poarta, în 5-6 ore.
!!! ATENŢIE! Acest traseu este interzis iarna!!!
Dar noi vrem azi numai la Cruce şi urmăm crestuţa de
câteva minute dintre Șaua Crucii și Crucea de pe Padina Crucii.
Crucea de fier, pe care o vedeţi mai jos împodobită cu
diverse personaje, măsoară 2,5 metri în înălţime.
Ne desfătăm şi cu Postăvarul
– Muchia Cheii şi Vârful Postăvaru (1799 m) şi cu Piatra
Mare.
Fix doi paşi şi-o săritură până la
Cruce!
Toată lumea cu ochii pe Postăvaru!
...şi Piatra
Mare
Tandem Postăvaru – Piatra Mare
Photo Shooting la Cruce – ce, noi nu
suntem modele? ☺
Despărţirea
de Cabana Mălăieşti...
...ce-i drept, nu-i deloc uşoară.
Hai să mai facem nişte poze, să
prelungim momentul!
Regrupare
Despre
Cabana Mălăieşti şi condiţiile de la Cabana Mălăieşti (1720 m altitudine)
Este situată în Valea glaciară
Mălăieşti, în partea nordică a Munţilor Bucegi.
Mălăieşti este prima cabană
inaugurată în Bucegi. Se întâmpla în 1882, pe 29 iulie, la 1570 m altitudine.
Adăpostul a fost distrus de două ori, din cauza unui incendiu şi a unei
avalanşe.
În 1924, era ridicată „Casa
Mălăiești”, la 1720 m altitudine, pe un alt loc. În decusul anilor, au fost
aduse diverse îmbunătăţiri.
Cabana a ars în 1998, iar turiştii
aflaţi în drum spre Bucşoiu şi Omu puteau să tragă la Refugiul Salvamont – care
există şi astăzi acolo, cu funcţiunea pentru care a fost construit.
Actuala Cabană Mălăieşti datează din
2006-2007. În martie 2007, una dintre cele mai mari avalanşe din zonă a distrus
acoperişul.
În spatele cabanei, la final
de traseu Padina Crucii
☺ Cabana Mălăieşti oferă 110
de locuri de cazare, în camere cu 2, 3, 4, 6, 9 şi 14 paturi.
Preţ cazare / noapte / persoană: 40 de lei.
☺ Nu există apă curentă, WC-ul
e afară, iar electricitatea (lumina) se opreşte în jurul orei 23.00 – nu uitaţi
lanternele/frontalele acasă!
☺ În camere şi în sala de mese
sunt montate calorifere, iar centrala cabanei funcţionează cu lemne.
Într-un
început de ianuarie, am tremurat la 11 grade în cameră în timpul nopţii, în
timpul a ceea ce s-a vrut somn. N-a mai stat nimeni să bage la cazan.
☺ Apă găsiţi la izvorul din
faţa cabanei – de obicei, acesta seacă la jumătatea lunii august.
☺ Aprovizionarea se realizează
cu cai.
☺ Este interzis accesul cu
orice mijloc de transport motorizat. Şi un mare NU la manele!
☺ Cabana Mălăieşti este
deschisă tot timpul anului (cu excepţiile de rigoare, vezi pandemia COVID-19).
Pentru rezervări şi alte informaţii de
actualitate (în special tarife), apelaţi numărul de telefon 0741 074
884.
Pentru rezervări, sunaţi din timp!
Pe site-ul cabanei găsiţi toate traseele pe care se poate ajunge la
Cabana Mălăieşti şi cele care pornesc de aici.
O parte dintre descrierile traseelor
turistice şi de alpinism găsiţi AICI.
INDICATOARE.
Altitudini, durată (în condiţii de iarnă)
☺ Bandă
albastră: În apropierea Uzinei Electrice Râşnov (880 m) – Cabana Mălăieşti
(1720 m) aproximativ 3 ore
☺ Bandă
galbenă: Cabana Mălăiești – Crucea de pe Padina Crucii (1897 m) aproximativ
1 oră dus, 1 oră întors (cu pauze)
Distanţa străbătută, total: 16 kilometri.
☺ Din oraşul Râşnov până la Cabana
Mălăieşti, fără a scurta cu maşina, sunt 4
ore şi jumătate - 5 ore şi jumătate.
☺ De la Cabana Mălăieşti până la Cabana/Vârful
Omu (2507 m) sunt aproximativ 3 ore – pe timp de vară.
☺ În timpul iernii, o altă cale de
acces la Cabana Mălăieşti este Cabana Diham – marcaj cruce albastră, apoi bandă albastră: 3 ore, poate mai mult, depinde de
condiţiile zăpezii.
!!! ATENŢIE! Traseul până la Cabana Mălăieşti prin
Poiana Izvoarelor, Pichetul Roşu şi Prepeleac (Prepeleag) este interzis
iarna!!! (risc de avalanşe)
Traseul Uzina Electrică Râşnov – Cabana
Mălăieşti şi traseul Cabana Mălăieşti – Crucea de pe Padina Crucii, ambele cu
marcaje vizibile, sunt considerate de DIFICULTATE MEDIE.
Traseul Uzina Electrică Râşnov – Cabana
Mălăieşti nu prezintă porţiuni expuse. Solicitantă este diferenţa de nivel de 850
de metri.
Atenţie la avalanşe de la cabană în sus
în perioada iernii!
Mai sus de cabană, iarna toate
traseele sunt interzise!!!
Excepţie face traseul prin Hornurile
Mălăieşti (Hornul Mare este cel utilizat) – atenţie la pericolul de avalanşe!
O altă excepţie este traseul spre Crucea
de pe Padina Crucii.
SURSE de APĂ
La începutul traseului spre Cabana
Mălăieşti, la pod, direct din pârâul Mălăieşti. În caz de nevoie maximă,
apelaţi la zăpadă topită.
Cabana Mălăieşti vă aşteaptă cu ciorbă
caldă, ceai cald, apă plată etc.
NOTĂ:
Fotografiile sunt realizate de Costi, Alex, Adi T., „Poveştile mele” şi
Laurenţiu.
Mulţumesc,
Adi, pentru ajutorul în editarea fotografiilor!
Mulţumesc, Cristina şi Alex, pentru găzduire;
mulţumesc, Teo, pentru drumul înapoi spre Bucureşti!
Ce frumoasa excursie! Si ce grup marisor! Imi imaginez ca a fost superb!
RăspundețiȘtergereSper ca sunteti bine,chiar daca acum este mai greu cu excursiile!
Imbratisari cu drag si numai ganduri bune!
Mulţumim!!!
ȘtergereDoar la pozele de grup s-a adunat toată lumea :) În rest, fiecare şi-a văzut de ale lui, în grup de 2-3 persoane sau sigur, după preferinţe.
Nu că e greu cu excursiile, acum e IMPOSIBIL :(
Îmbrăţişări, cu toată sănătatea din lume!
Ioana
Imagini superbe. Am și eu amintiri de la Mălăiești, anul 1962 -vara. Am făcut traseul Pârâul Rece, Valea Glăjeriei, Diham, Mălăiești Vf.Omu, Babele, Piatra Arsă, Peștera Ialomicioarei, Vârful cu Dor, Cota 1500, Cota 1400, Cabana Furnica, gara Sinaia(2 zile cu dormit la Peștera, la comun).
RăspundețiȘtergereFotografiile de mai sus au fost realizate în colaborare de membrii "expediţiei".
ȘtergereWow, ce aţi mai mers atunci...!