miercuri, 8 aprilie 2020

Înc-o dat' la Mălăieşti! Cu premiera Padina Crucii



Traseu:
*Râşnov, Valea Glăjeriei – Cabana Mălăieşti – Crucea de pe Padina Crucii şi retur


Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc că sunt abia a patra oară la Mălăieşti în toată cariera mea munţomărească...
Măi, să fie! Prima dată a fost DUPĂ Brâna Aeriană, chiar şi după Valea Albă. Aşa, pe dos.

Uite că vin şi c-o noutate: Padina Crucii, pe care am ratat-o la mustaţă în cele trei rânduri mălăieştiene.
Intenţiile de Padina Crucii sună aşa:
După Revelionul 2016, doar m-am urnit pe traseu, din cauza unor încălţări cu poveste de râsu-plânsu’;
În martie anul trecut, m-am supus majorităţii, care a poftit la prima căldare a Văii Mălăieşti.



Data: 12 ianuarie

Nu ştiu cum se făcu, da’ se nimeri să parcurg numai în condiţii de iarnă traseul din Râşnov spre Mălăieşti. Vine ea vara!

Din Râșnov, pe Valea Glăjeriei, ghidaţi-vă după marcajul bandă albastră (care ne va însoţi până la Cabana Mălăieşti), treceţi de Uzina Electrică şi mai mergeţi un pic, până vedeţi maşini parcate. Puteţi staţiona la primul şir sau mai departe, până unde permite drumul ori calităţile autoturismului.

Noi lăsăm maşina la ceva distanţă faţă de parcarea pe care am folosit-o anul trecut, cu avantajul că facem mai puţini paşi pe drumul forestier.
Coborâm şi ne salutăm cu Mariana şi Costi.
Mă întreb, în semi-gând, aşa: Suntem doar noi? (mai puţin de zece persoane). Se anunţaseră muuulţi – mă rog, ce ţi-e cu „particip” pe facebook...

Începem, traversăm podeţul peste pârâul Mălăieşti, ne mai mişcăm doi-cinci-şapte metri şiiii... cum să-mi închipui eu că suntem singurii în pădure?!
În faţa noastră, printre copaci, mărşăluieşte cu spor un şir (aproape) indian.
„Sunt ai noştri.”, zice Mariana.
„Toooooţi?!?” – vine replica de la mine.
Şi aşa îmi amintesc, iarăşi, de prima întâlnire cu o trupă braşoveană, la Vânturiş, tot în Bucegi. Doar 30 de persoane.

 O parte din trupă, cei care ne-au aşteptat




Am tot repetat pe aici: nu îmi place să merg cu o mie de persoane pe munte. Da, nu îmi plac grupurile biciuite de un ghid, în monom, nu mă simt în largul meu să îmi impună altul/alţii ritmul, când să mă opresc, când să am două secunde să mă topesc în peisaj. Nu contest responsabilitatea organizatorilor, să nu fiu înţeleasă greşit.
Dacă n-am libertate, degeaba am munte.

În schimb, când e gaşcă veselă, cu oameni cunoscuţi, acolo-s!
Spre Cabana Mălăieşti nu s-a mers în grup să te calci pe picioare – fiecare şi-a văzut de treaba lui, de ritmul lui, în adunări de două-trei persoane, câteodată nici măcar aceleaşi, fiecare ce avea de trăncănit cu partenerul de drumeţie, fie el şi temporar. Nu vă închipuiţi că pădurea a răsunat de ciripituri; o vorbă-două de revedere ajung.

Asta-a fost la început, de ochii lumii ; ne-am răsfirat repede

 





De aici, aproape un kilometru e ritm de (aproape) plimbare. După care, iar la urcat!


Cu faţa la „pozar”, cu spatele la Padina Crucii


Stâncuţă de Bucegi – Crucea de pe Padina Crucii




 


Muntele Bucşoiu – stânga; Turnul Mălăieşti – dreapta


Mălăieşti... ca-n poveşti!

Acum, că am terminat să mă citez pe mine, dau cuvântul Splendorii.

În afara Turnului Mălăieşti, apar cele două Hornuri Mălăieşti – centru, în spate



Încape şi Padina Crucii în fotografie





De la Cabana Mălăieşti spre Padina Crucii (1897 m)

Geografic, Culmea Padina Crucii desparte Valea Mălăieşti şi Valea Ţigăneşti.



Spre Padina Crucii am refăcut grupul de la maşină, cu Alex, Cristina şi Laurenţiu.
Mulţumesc, Vali, pentru mini-colţari!
!!! Iarna, fără mini-colţari / lanţuri / colţari, urcarea-coborârea Cabana Mălăieşti – Padina Crucii şi coborârea de la Cabana Mălăieşti sunt dificil de parcurs.

Traseul urcă abrupt-abrupt din spatele Cabanei Mălăieşti, pe un vâlcel presărat cu jnepenişuri şi destulă gheaţă.
Dacă n-aveţi chef de poze şi poveşti şi băgaţi bine motoraşele în funcţiune, n-ar trebui să vă ia mai mult de 30-35 de minute până sus.
Noi am avut chef de de toate.

După ce se sfârşesc pantele, ieşim pe un mini-platou.







Jos, vara, la topirea zăpezilor, se distinge Lacul Ţigăneşti (2050 m). Pentru asta, de la Cruce, se merge, pe aceeaşi bandă gabenă, înainte spre Lac, încă 30 de minute.



„Banda galbenă” continuă până în Şaua Ţigăneşti, unde se află Refugiul Ţigăneşti (2195 m) – acolo ne-am relaxat la coborârea de la Cabana Omu (via valea Gaura) spre Bran.
Traseul Cabana Mălăieşti - Lacul Ţigăneşti - Şaua Ţigăneşti are o lungime de 2,8 kilometri.

Traseul marcat „bandă galbenă” vă poate duce, de la Lacul Ţigăneşti, până în Bran - Poarta, în 5-6 ore.
!!! ATENŢIE! Acest traseu este interzis iarna!!!


Dar noi vrem azi numai la Cruce şi urmăm crestuţa de câteva minute dintre Șaua Crucii și Crucea de pe Padina Crucii.
Crucea de fier, pe care o vedeţi mai jos împodobită cu diverse personaje, măsoară 2,5 metri în înălţime.



Fix doi paşi şi-o săritură până la Cruce!

 









Toată lumea cu ochii pe Postăvaru!




...şi Piatra Mare


Tandem Postăvaru – Piatra Mare


Photo Shooting la Cruce – ce, noi nu suntem modele?





 








Despărţirea de Cabana Mălăieşti...

...ce-i drept, nu-i deloc uşoară.
Hai să mai facem nişte poze, să prelungim momentul!










Regrupare





Despre Cabana Mălăieşti şi condiţiile de la Cabana Mălăieşti (1720 m altitudine)

Este situată în Valea glaciară Mălăieşti, în partea nordică a Munţilor Bucegi.
Mălăieşti este prima cabană inaugurată în Bucegi. Se întâmpla în 1882, pe 29 iulie, la 1570 m altitudine. Adăpostul a fost distrus de două ori, din cauza unui incendiu şi a unei avalanşe.
În 1924, era ridicată „Casa Mălăiești”, la 1720 m altitudine, pe un alt loc. În decusul anilor, au fost aduse diverse îmbunătăţiri.
Cabana a ars în 1998, iar turiştii aflaţi în drum spre Bucşoiu şi Omu puteau să tragă la Refugiul Salvamont – care există şi astăzi acolo, cu funcţiunea pentru care a fost construit.
Actuala Cabană Mălăieşti datează din 2006-2007. În martie 2007, una dintre cele mai mari avalanşe din zonă a distrus acoperişul.

În spatele cabanei, la final de traseu Padina Crucii


Cabana Mălăieşti oferă 110 de locuri de cazare, în camere cu 2, 3, 4, 6, 9 şi 14 paturi.
Preţ cazare / noapte / persoană: 40 de lei.

Nu există apă curentă, WC-ul e afară, iar electricitatea (lumina) se opreşte în jurul orei 23.00 – nu uitaţi lanternele/frontalele acasă!
În camere şi în sala de mese sunt montate calorifere, iar centrala cabanei funcţionează cu lemne.
Apă găsiţi la izvorul din faţa cabanei – de obicei, acesta seacă la jumătatea lunii august.

Aprovizionarea se realizează cu cai.
Este interzis accesul cu orice mijloc de transport motorizat. Şi un mare NU la manele!

Cabana Mălăieşti este deschisă tot timpul anului (cu excepţiile de rigoare, vezi pandemia COVID-19).



Pentru rezervări şi alte informaţii de actualitate (în special tarife), apelaţi numărul de telefon 0741 074 884.
Pentru rezervări, sunaţi din timp!

Pe site-ul cabanei găsiţi toate traseele pe care se poate ajunge la Cabana Mălăieşti şi cele care pornesc de aici.
O parte dintre descrierile traseelor turistice şi de alpinism găsiţi AICI.


INDICATOARE. Altitudini, durată (în condiţii de iarnă)

Bandă albastră: În apropierea Uzinei Electrice Râşnov (880 m) – Cabana Mălăieşti (1720 m) aproximativ 3 ore

Bandă galbenă: Cabana Mălăiești – Crucea de pe Padina Crucii (1897 m) aproximativ 1 oră dus, 1 oră întors (cu pauze)



Distanţa străbătută, total: 16 kilometri.

Din oraşul Râşnov până la Cabana Mălăieşti, fără a scurta cu maşina, sunt 4 ore şi jumătate - 5 ore şi jumătate.
De la Cabana Mălăieşti până la Cabana/Vârful Omu (2507 m) sunt aproximativ 3 ore – pe timp de vară.

În timpul iernii, o altă cale de acces la Cabana Mălăieşti este Cabana Diham – marcaj cruce albastră, apoi bandă albastră: 3 ore, poate mai mult, depinde de condiţiile zăpezii.
!!! ATENŢIE! Traseul până la Cabana Mălăieşti prin Poiana Izvoarelor, Pichetul Roşu şi Prepeleac (Prepeleag) este interzis iarna!!! (risc de avalanşe)


Traseul Uzina Electrică Râşnov – Cabana Mălăieşti şi traseul Cabana Mălăieşti – Crucea de pe Padina Crucii, ambele cu marcaje vizibile, sunt considerate de DIFICULTATE MEDIE.
Traseul Uzina Electrică Râşnov – Cabana Mălăieşti nu prezintă porţiuni expuse. Solicitantă este diferenţa de nivel de 850 de metri.

Atenţie la avalanşe de la cabană în sus în perioada iernii!
Iarna, pe traseul Uzina Electrică Râşnov – Cabana Mălăieşti riscul de avalanşe este scăzut.
Mai sus de cabană, iarna toate traseele sunt interzise!!!
Excepţie face traseul prin Hornurile Mălăieşti (Hornul Mare este cel utilizat) – atenţie la pericolul de avalanşe!
O altă excepţie este traseul spre Crucea de pe Padina Crucii.


SURSE de APĂ
La începutul traseului spre Cabana Mălăieşti, la pod, direct din pârâul Mălăieşti. În caz de nevoie maximă, apelaţi la zăpadă topită.
Cabana Mălăieşti vă aşteaptă cu ciorbă caldă, ceai cald, apă plată etc.


NOTĂ: Fotografiile sunt realizate de Costi, Alex, Adi T., „Poveştile mele” şi Laurenţiu.
Mulţumesc, Adi, pentru ajutorul în editarea fotografiilor!

Mulţumesc, Cristina şi Alex, pentru găzduire; mulţumesc, Teo, pentru drumul înapoi spre Bucureşti!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

4 comentarii:

  1. Ce frumoasa excursie! Si ce grup marisor! Imi imaginez ca a fost superb!
    Sper ca sunteti bine,chiar daca acum este mai greu cu excursiile!
    Imbratisari cu drag si numai ganduri bune!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumim!!!
      Doar la pozele de grup s-a adunat toată lumea :) În rest, fiecare şi-a văzut de ale lui, în grup de 2-3 persoane sau sigur, după preferinţe.
      Nu că e greu cu excursiile, acum e IMPOSIBIL :(

      Îmbrăţişări, cu toată sănătatea din lume!
      Ioana

      Ștergere
  2. Imagini superbe. Am și eu amintiri de la Mălăiești, anul 1962 -vara. Am făcut traseul Pârâul Rece, Valea Glăjeriei, Diham, Mălăiești Vf.Omu, Babele, Piatra Arsă, Peștera Ialomicioarei, Vârful cu Dor, Cota 1500, Cota 1400, Cabana Furnica, gara Sinaia(2 zile cu dormit la Peștera, la comun).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Fotografiile de mai sus au fost realizate în colaborare de membrii "expediţiei".
      Wow, ce aţi mai mers atunci...!

      Ștergere