sâmbătă, 17 decembrie 2016

Pe zapada, in Piatra Craiului – Cheile Pisicii, La Table, Pestera - Magura





Traseu:
*Prăpăstiile Zărneştilor (Cheile Zărneştilor) – Cheile Pisicii – Zona „La Table” (Şaua Vlăduşca) – Şaua Joaca – satele Peştera şi Măgura – Prăpăstiile Zărneştilor


Ultima zi a minivacanţei de 1 decembrie - ziua 3:

Tura de astăzi se datorează prezenţei lui Alex şi a Laurei. Altfel, nu mă prindea nimeni pe ditai traseul de lung, ştiindu-mă cu mâinile lemn de frig.
Alex a venit la pachet cu toată energia pozitivă din lume!

Wow-ul ardelelenesc a răsunat din plin în jurul crestei Craiului. Omul nostru drag s-a bucurat încontinuu de peisaje. Cu soare sau fără.
„Ioooooooiii!!! Ioooooooiii!!! Ioooooooiii!!!”
Şi nu o dată sau de două ori, de zeci.
A fost o tură de vis, drumeţind prin paradis”.

Haideţi şi voi!



Data: 3 decembrie 2016

Revenim la Fântâna lui Botorog, unde lăsăm la odihnă maşinile.
Din ninsoarea proaspăt căzută a rezultat o cantitate măricică de zăpadă. Pe care de multe ori grupul nostru a atins-o pentru prima oară.

O oră ne ia să străbatem Cheile (Prăpăstiile) Zărneştilor, în ritm deloc alert.
Aici au fost filmate scene din seria „Mărgelatu”, cu Florin Piersic şi Marga Barbu ca protagonişti.








Pe partea stângă apare indicatorul spre Refugiul Grind şi Vârful La Om (Piscul Baciului), prin Cheile Pisicii. Dacă-i timp, ţinta-i Grindul de jos, Refugiul Grind 1, 1620 m altitudine.
Ţin bine minte indicatorul, cruce roşie, din septembrie, cu Andrei, în tura de Piatra Mică.

Cheile Pisicii-s o noutate absolută pentru mine.
Vara aici mişună bolovani, tre’ să sări un pic peste ei, peste apă şi peste copacii căzuţi. Nu-i nimic dificil, din câte am zărit eu prin poze şi din câte am citit pe la alţii.
Acum, pare abrupt-ţel, cu rădăcini şi bolovani ascunşi prin zăpadă şi numa’ buni de alunecat dacă nu-ţi înfigi bine ochii în pământ. Vorba vine, pământ.





Pentru a evita traseul mai periculos – deşi marcat, s-a recurs nişte metri bunicei la varianta 4x4, pe nemarcate.

Cu o scurtă oboseală cărată după noi, spargem zăpada pufoasă de pe drumul forestier în care ieşim şi care merge mai departe pe Valea Vlăduşca.
Începe Alex, cu spatele, desenând (semi)cerculeţe în zăpadă, în chip de îngeraşi.

 


Ioooooooooooiiiiii!!!!!



Direct în inimă!


Timid, apoi din ce în ce mai îndrăzneaţă, creasta Craiului ne surâde pe măsură pe ne apropiem de Poiana Vlăduşca.







Mogâldeţe




Ahaaa, să nu omit: am exersat cu Alex – ce-i drept, mai cu sfială de data asta – strigătele care ne-au consacrat în tura ceţoasă de Negoiu. Cam aşa ceva: „Ioaaaanaaa!!! - Aleeexxxxx!!! - Ioaaaanaaa!!!”.


Pădurea fermecată





Paradisul din Poiana Vlăduşca










În rol principal, Alex şi inima de zăpadă





La revedere!



















Avem cale de acces spre Refugiul Grind 1 (1620 m) şi, eventual, Vârful La Om (Piscul Baciului, 2238 m), marcaj cruce roşie, şi la Cabana Curmătura, marcaj triunghi galben.
Noi ne-am oprit în zona La Table (Şaua Vlăduşca, 1415 m). Fiindcă nu aveam chef doar de alergat pe munte – voiam să simţim TOTUL.



La Table” (Şaua Vlăduşca) reprezintă intersecţia a 9 trasee în Piatra Craiului.

De aici Până la Cabana Curmătura mai aveţi 2 ore şi jumătate – 3 ore (marcaj triunghi roşu). Asta ca să pomenim doar cel mai vizitat obiectiv din Piatra Craiului.

După „La Table” intrăm în Şaua Joaca (1436 m).

Creasta sudică a Pietrei Craiului (în stânga, Şaua Funduri)








Tot Creasta sudică



... şi creasta nordică


Panoramă asupra crestei sudice şi crestei nordice


Al câtelea „wow!” şi „ioooooooooiiii”?!









Am rătăcit un pic drumul spre Peştera – Măgura.
Noroc cu braşovenii, care făcuseră un mic ocol şi care ne-au detectat urmele.
Sunt două trasee în zonă marcate cu bandă roşie: unul ne-ar fi scos pe undeva pe lângă Şirnea (cel pe care am apucat-o noi, în goana după splendorile naturii, foto 1), altul era ăla bun, către satele Peştera şi Măgura. Bifurcaţia este chiar în Şaua Joaca (1436 m).
Noi ar fi trebuit să facem stânga la un moment dat, nu să mergem înainte şi să mai dansăm vreo 30 de minute prin soare. Ăăăăă, zăpadă, adică. Nu că ne-ar fi părut rău...










România pitorească: Bucegii – Peştera – Măgura

Răsfăţul Bucegilor:

















Pe la final, când mai aveam o veşnicie până la reintrarea în Prăpăstiile Zărneştilor, în plin sat Măgura, după şapte ore de pedalat în alb, mă alintam cu Alex: 
„Mai poţi?”
 „Nu. Tu?”
„Nici eu”.


Măgurile Branului












S-au încheiat cele opt ore de balet-înot! Cât cinci intense de sală! Nu că m-aş da eu în vânt să pedalez într-o încăpere închisă.
„O să uităm să mergem pe uscat, pe asfalt”, zice Dana. Mda, de la atâta ridicat şi coborât câte un picior, n-ar fi de mirare să ne rămână bine întipărite mişcările...
Bine că zăpada a fost proaspătă, nu îngheţaţă – să te fi ţinut atunci picioare blocate; aşa, ca AICI.



Juma’ de oră de tras sufletul şi ţuşti!, la Bucureşti. Sau Braşov. Sau Târgu Mureş, după caz.

Mulţumim gazdelor Lili şi Florin pentru ospitalitate!


INDICATOARE. Altitudini, durată (în condiţii de iarnă)

Bandă albastră: Fântâna lui Botorog (820 m altitudine) – intrare în Cheile Pisicii, prin Prăpăstiile (Cheile) Zărneştilor 1 oră

Cruce roşie: intrare în Cheile Pisicii – Zona „La Table” (Şaua Vlăduşca, 1415 m), prin Poiana Vlăduşca aproximatix 3 ore, cu pauze

Cruce roşie şi bandă roşie (spre satele Peştera şi Măgura): Zona „La Table” – Şaua Joaca (1445 m) – satele Peştera şi Măgura (~1100 - 1000 m) – Prăpăstiile (Cheile) Zărneştilor – Fântâna lui Botorog aproximatix 3 ore şi 30 de minute, cu tot cu rătăciri şi pauze


Taxă vizitare Parcul Naţional Piatra Craiului: 5 LEI (biletul estre valabil 7 zile).
Se poate achita în Zărneşti – la automatele albastre, prin SMS, la Cabana Plaiul Foii şi Cabana Curmătura. Sau la intrarea în Prăpăstiile Zărneştilor, la rangerii Parcului.


SURSE de APĂ
La Fântâna lui Botorog şi în Cheile Pisicii, până la Poiana Vlăduşca.


NOTĂ: Fotografiile sunt realizate, în colaborare, de „Poveştile mele”, Dana, Răzvan şi Silviu



Alte aventuri în Piatra Craiului:

Related Posts Plugin for

WordPress, Blogger...

6 comentarii:

  1. Tot citind la tine calatoriile in satele astea din jurul Branului,am tot insistat ca sa ajungem macar in sat la Sirnea,cand treceam la Fagaras.Acum a fost zapada si a ramas pentru primavara,dar calatoriile voastre ma incanta si ma dispun.Parca sunt un catel in urma voastra la fiecare poza,ma incanta si simt zapada,mirosul iernii.Sti ca va admir, pentru pasiunea asta! Iti ures "Sarbatori Fericite" si la cat mai multe trasee frumuoase si placute anul viitor!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Până la Şirnea sunt vreo 4 km din DN, din câte îmi amintesc, iar în Măgura se poate ajunge (şi) din Zărneşti, pe la Fântâna lui Botorog, în stânga (cu maşina sau cu piciorul, drum neasfaltat de la Cabana Gura Râului).
      Iar până în Peştera e drum asfaltat, de undeva de lângă Bran.
      Vă doresc să ajungeţi în toate 3 satele - sunt un vis!
      Mulţumesc mult pentru urări, Sărbători fericite şi un An Nou aşa cum vi-l doriţi!
      Ioana

      Ștergere
  2. Era sa zic ca asta e traseul meu preferat de pe la poale, cred ca undeva prin saua Joaca se vede Craiul fabulos, dar, gandindu-ma mai bine, am ajuns la concluzia ca in ce priveste Piatra Craiului, toate sunt traseele mele preferate. Foarte fain redata frumusetea locurilor, foarte frumoasa tura voastra!
    Acum, la sfarsit de 2016, vreau sa iti urez din tot sufletul ca noul an sa iti aduca sanatate, mult, mult noroc, bineinteles - cat mai multe drumetii frumoase - si tot ce iti doresti!
    Si cine stie, intentionat, sau din intamplare, poate ne vom intalni pe carari de munte...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Exact în zona Poiana Vlăduşca - La Table - Şaua Joaca am umblat şi noi în acea zi. „Fabulos" cred că e puţin spus :)
      La mulţi ani şi un Nou An cu de toate! Şi... da, mi-aş dori şi eu să ne întâlnim live!!!
      Cu drag,
      Ioana

      Ștergere
  3. Foarte frumoase fotografii, felicitari si carari insorite, chiar si iarna! M-am bucurat mult admirandu-le... Mi-e asa dor de Crai...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumiri, în numele tuturor autorilor fotografiilor! (sunt menţionaţi un pic mai sus)
      Anul acesta încă n-am dansat prin omăt la munte şiiii... mi-e un dooor!!!
      Mi-e dor de orice munte - munte să fie :) Şi soare... dacă se poate :)

      Ștergere