Relaţii în lumea modernă – Laggies (2014, cu Keira Knightley) şi Men, Women & Children (2014, cu Jennifer Garner)

Vremea de sâmbătă 24 ianuarie nu se afla într-o dispoziţie deloc bună şi m-a încuiat în casă – am plecat doar un pic, pentru d’ale gurii.

Nu am stat pe gânduri şi am atacat două filme şi jumătate – jumătatea a fost The Grand Budapest Hotel/Hotel Grand Budapest, cu cele mai multe nominalizări la Oscar 2015, nouă, la egalitate cu Birdman/Omul Pasăre sau Virtutea nesperată a ignoranţei.

Despre nominalizatele la Oscar, luna viitoare.

Laggies şi Men, Women & Children aduc doi dintre actorii nominalizaţi la Oscar 2015 (roluri secundare), Keira Knightley, respectiv J.K. Simmons. 

Laggies şi Men, Women & Children, au legătură cu RELAŢIILE, influenţate de lumea modernă de azi.

Laggies şi Men, Women & Children se concentrează pe relaţiile adolescent-părinte, părinte-părinte, părinte-persoană din afară.

Romantismul este presărat printre acestea.

Sunt două filme REALISTE şi foarte naturale.

Comedii cu subiecte... serioase.

MEN, WOMEN & CHILDREN (2014)

Cât de important este Internetul în viaţa noastră? Cum influenţează el relaţiile dintre oameni? De ce vorbim pe Facebook, prin SMS - ori prin orice alt mijloc avem la îndemână - cu persoana (persoanele) care se află fizic lângă noi, în loc să o (le) tragem de mânecă direct?

Cât de mult am ajuns să comunicăm prin maşinării?

Pe mine una, la 30+, mă copleşeşte societatea asta care uită din ce în ce mai mult de emoţii!

Cât de mult ne depărtăm în timp ce socializăm?

Şi cât de mult ne ascundem de realitate în faţa tastaturii? Cât de mult ne ascundem de alţii sub protecţia monitoarelor?

Cât mai e intim/privat şi cât din noi ajunge public?

Din ce în ce mai des, văd oameni împreună în timp ce fiecare (unii) este (sunt) preocupat (preocupaţi) cu aparatele de „interacţiune umană”...!

Aşa că subiectul din Men, Women & Children m-a ispitit la greu.

Are tot ceea ce am înşirat eu adineauri.

Men, Women & Children este ilustrat grafic sugestiv - priviţi şi posterul.

Iar imaginea de mai jos seamănă izbitor cu cele din Her (2013), nu?

Regia şi scenariul îi aparţin lui Jason Reitman – 4 nominalizări la Oscar şi un Glob de Aur, pentru scenariul Up in the Air/Sus, în aer, 2009, cu George Clooney.

Alte două filme pentru care Reitman şi-a câştigat reputaţia sunt Juno (2007) şi Young Adult/Tânăra adultă, 2011, cu Charlize Theron.

Men, Women & Children este o comedy-drama – mai mult dramă.

Acţiunea se împarte între mai multe poveşti şi mai multe personaje, care au legătură între ele.

În ciuda acestui fapt, poveştile sunt închegate şi decurg natural – nu ca în forţatele Valentine’s Day/Ziua Îndăgostiţilor (2010) sau New Year’s Eve/De Anul Nou (2011) – cu numeroşi actori cu ştaif la start.

Mamele din Men, Women & Children se află la extreme: una (Jennifer Garner) este obsedată de controlul oricărui mijloc prin care fata ei adolescentă comunică, alta (Judy Greer) publică pe Internet fotografii la limita decenţei cu Hannah.

Foarte serios în Men, Women & Children, Adam Sandler face un cuplu (neîmplint în plan sexual) cu Rosemarie DeWitt.

Sandler, care de obicei mă calcă pe nervi!, nu e totuşi atât de... dramatic ca în Reign Over Me/Acoperă-mi inima (2007).

Emma Thompson este naratorul poveştilor.

Îl puteţi vedea „la lucru” şi pe J.K. Simmons, marele favorit la Oscar 2015 rol secundar, în Whiplash - intens şi emoţionant, cu suspans fără a avea acţiune în sensul strict al termenului.

Personajul lui Simmons stă pe graniţa subtilă dintre geniu şi nebunie.

(N-am putut să mă abţin!)

☺ În rol principal, Ansel Elgort - eroul din The Fault in Our Stars/Sub aceeaşi stea (2014), în care îi dă replica lui Shailene Woodley.

Cu toate criticile care i s-au adus, pe mine Men, Women & Children m-a ţinut fixată în faţa ecranului. Căldura anumitor personaje a ajuns la mine.

☺ Mi-am amintit acum de Medianeras (2011) – despre puterea Internetului de a uni oamenii, de data aceasta.

☺ Men, Women & Children este ecranizarea romanului omonim semnat de controversatul Chad Kultgen.

LAGGIES (2014) – Adolescent sau matur?

Am urmărit Laggies fără „încrâncenarea” de la Men, Women & Children.

Laggies e un film independent care analizează maturitatea, deciziile de moment şi aruncă o privire în ograda adolescenţei. Este muuult mai apreciat decât Men, Women & Children – asta deşi pe site-ul după care se ia toată lumea, imdb, au aceeaşi notă...

(Am plasat o notă despre cotaţiile pe imdb AICI)

Lansat la Sundance în ianuarie 2014, Laggies a ajuns în cinematografele din toată lumea abia în toamnă.

☺ Foarte interesant e că Oscar 2015 concurează pentru „cel mai bun film” şase producţii independente – Selma şi American Sniper/Lunetistul american sunt excepţia.

Megan (Keira Knightley - într-un rol destinat iniţial lui Anne Hathaway) e o adolescentă întârziată, care îşi „ia liber” o săptămână departe de toţi apropiaţii după ce iubitul o cere în căsătorie!

Întâlnirea cu adolescenta Annika (Chloë Grace Moretz) o face să se... afunde şi mai mult într-o existenţă adolescentină, lipsită de responsabilitatea adultului.

Mie Keira Knightley mi s-a părut dulcică în procesul de maturizare pe care-l traversează de-a lungul filmului. Mutriţele ei sunt delicioase!

Da, Laggies are în compoziţie umor inteligent şi ne-forţat. Se ia şi se mănâncă pe săturate! Nu îngraşă!

Fiindcă e comedie romantică, ROMANTISMUL (deloc siropos!) vine de la personajul lui Sam Rockwell, pe care vă las să îl descoperiţi, dacă nu aţi văzut filmul.

Laggies are şi mici devieri către DRAMĂ. Atât cât să fie REALIST.

☺ Keira Knightley se numără şi ea printre nominalizaţii la Oscar 2015, pentru The Imitation Game/The Imitation Game. Jocul codurilor; de asemenea, Keira interpretează melodia „Lost Stars” – video şi versuri AICI – din filmul Begin Again/New York Melody, nominalizată şi ea la Oscar 2015.

☺ Pe Chloë Grace Moretz am remarcat-o în serialul Dirty Sexy Money, unde era fiica lui Peter Krause apoi în Hugo (2011). Marea chestie adolescentină If I Stay/Dacă aş rămâne (2014) ori varianta 2013 Carrie nu m-au atras.

Ce înseamnă titlul?

La finalul Laggies, am căutat rapid o traducere a termenului. Vezi să nu! (de fapt, am găsit o explicaţie, dar nu ştiu ce legătură are...)

Nici măcar regizoarea Lynn Shelton – Your Sister’s Sister/Sora surorii tale, 2011 – nu auzise de „laggies” înainte de a se apuca de film!

Însă scenarista Andrea Seigel (o scriitoare aflată la debut în cinematografie) a insistat că „laggies” este un termen comun în lumea adulţilor, binecunoscut de ea şi de prietenii ei.
Mai jos, Carmen a inserat un link în care se explică exact termenul cu pricina. Mulţumesc!