Caietul Mayei – Isabel Allende

Editura: Humanitas

Anul apariţiei: 2013

Titlul original: El cuaderno de Maya (cartea a apărut pentru prima dată în Chile, în 2011)

Nu întâmplător cartea Caietul Mayei îşi face loc aici, printre Castelul Iulia Hasdeu de la Câmpina, Hotelul de gheaţă de la Bâlea Lac 2015 cu zodii, munţi şi Mănăstirea Sâmbăta.

Caietul Mayei este cartea care mi-a ţinut companie (în afara colegului de apartament) în minivacanţa 30 ianuarie - 1 februarie 2015.

Aşa cum Visul lui Joy a fost relaxarea mea de seară în concediul 2014.

M-am îndrăgostit încă de la prima întâlnire cu scrierile povestitoarei Isabel Allende, Casa spiritelor - ecranizată în 1993 (The House of the Spirits), cu Meryl Streep, Jeremy Irons şi Antonio Banderas.

Allende jonglează cu toate genurile, pentru toţi: dramă, dragoste, istoric, fantastic. Puterea familiei.

Isabel Allende şi portretul fiicei sale Paula, care a decedat în 1992 şi căreia mama sa i-a „vorbit” prin intermediul cărţilor „Paula” şi „Suma zilelor”

După doi ani de pauză, mă întorc la Isabel Allende ca la un prieten drag – care m-a întâmpinat cu o masă plină cu toate minunăţiile; să nu uităm că sunt gurmandă! ☺

Caietul Mayei este o naraţiune în care lispeşte fantasticul, însă care curge de la sine, are acţiune şi suspans (întorsături de situaţie), toate întărite de un personaj principal, Maya, pe care n-ai cum să nu îl îndrăgeşti (şi să îl înţelegi), în ciuda background-ului.

Caietul Mayei este un roman-dramă ironic şi cu umor. Sarcasmul Mayei vă va cuceri!

Chiar dacă izul comercial se simte în Caietul Mayei, Isabel Allende reuşeşte să rămână cu picioarele pe pământ.

Nu totul e chiar cu happy end în Caietul Mayei – aşa cum veţi descoperi.

DESCRIERE CAIETUL MAYEI

Cartea este scrisă la persoana întâi, iar titlul se referă la al nouălea jurnal (caiet) din viaţa Mayei Vidal, cel mai important, în care trebuie să îşi noteze, conform indicaţiilor bunicii „paranoice” – cum o caracterizează întru început fata – „tâmpeniile monumentale pe care le-ai făcut, poate aşa o să-ţi fie totul mai clar” (pagina 11)

Maya a fost crescută de bunici în America. Are aproape 20 de ani, dintre care ultimii şi i-a trăit din plin. Atât de „din plin”, încât...

„Sunt urmărită de FBI, de Interpol şi de o mamă criminală din Las Vegas, l-am anunţat eu din prima, ca să n-avem vorbe”. (pagina 23)

„Să fie într-un ceas bun”, i se răspunde, în semn de bun-venit.

Maya ajunge din America, de la San Francisco, taman la capătul Pământului, în „curul lumii”, „departe de civilizaţie”, pe o insulă chiliană, însoţită de şchiopul „Fucking dog, în chiliană Fákin”, care a... racolat-o pe drum.

Spre deosebire de viitorii ei vecini de pe insulă, Maya are pielea albă, de scandinavă – moştenire de la mama ei. Şi asta e poveste în sine...

Maya îl idolatrizează pe bunicul (vitreg) Popo, al doilea soţ al bunicii ei, Nini, născută în Chile.

Imaginea lui Popo o ajută pe fată să treacă prin multe evenimente din subsolul existenţei.

De fapt, de la moartea bunicului existenţa Mayei a deviat către o altă lume, din ce în ce mai periculoasă. Din ce în ce mai impregnată de DROGURI, alcool şi din ce în ce mai populată de violenţă şi de non-luciditate.

De-a lungul anului petrecut pe micuţa insulă din arhipelagul Chiloé din Chile, Maya renaşte şi se vindecă emoţional, în mijlocul oamenilor care au integrat-o rapid în comunitatea lor extrem de legată şi de tradiţionalistă.

Însă anul Mayei nu e unul cu desăvârşire de poveste. Adaptarea e dificilă. Lispa de comunicare directă cu cei rămaşi în America nu-i uşor de suportat. Convieţuirea cu ursuzul scriitor Manuel o scoate din minţi.

În plus, Maya are şi ea toanele ei, da?!

Dar o scoate ea la capăt!

Isabel Allende, scriitoarea născută în 1942, aduce în scenă personaje pitoreşti – în special cele trecute de prima tinereţe: bunica Mayei, Albă ca Zăpada (un el!), Manuel, Blanca.

☺ Şi eu am bunică activă – aşa că nu mi s-a părut tras de păr personajul Nini.

Firul secundar al poveştii din Caietul Mayei ne duce în Chile, la finalul preşedinţiei (1970-1973) lui Salvador Allende (foto, 1908-1973) şi al instaurării DICTATURII MILITARE a lui Augusto Pinochet.

Evenimentele politice nu puteau lipsi dintr-o scriere a lui Isabel Allende!

☺ Citiţi despre legătura de rudenie dintre Isabel Allende şi Salvador Allende AICI.

Dacă nu aţi citit-o până acum, sper să încânte şi pe voi Caietul Mayei! Mie mi-a fost greu să o las din mână!

„(...) dragostea ne face mai buni: nu contează pe cine iubeşti, nici dacă dragostea e împărtăşită sau dacă relaţia e de durată. Experienţa dragostei e de ajuns, ne transformă.” (pagina 195)