Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus - istorie

De fiecare dată când ajung la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus (Mănăstirea Sâmbăta), intru într-o stare specială. O pot numi chiar transă.

Am atâtea amintiri din acest loc...!

Deocamdată, o să vă arăt o mică-mică-mică parte - întâlnirea dublă din minivacanţa de iarnă 2015.

Este prima oprire a mea şi a lui Ion iarna la Mănăstirea Sâmbăta.

Era după vizita la Castelul Iulia Hasdeu de la Câmpina, seara, ŞI în dimineaţa de sâmbătă 31 ianuarie, înainte de a porni către Hotelul de gheaţă de la Bâlea Lac - poate de aceea am şi întârziat la telecabină. ☺

Nu sunt soră cu religia; cu toate acestea, în incinta Mănăstirii Sâmbăta mă cuprinde binele absolut, liniştea absoarbe toată partea negativă şi coboară cu viteză în adâncul sufletului.

Bateria este gata de un nou ciclu, până la revedere...

Când intri pe poarta mare de la Mănăstirea Sâmbăta, nu poţi să nu îţi înalţi privirea către Munţii Făgăraş. Poate şi asta o face atât de... fermecată pentru mine.

Cum norii îşi cam făceau de cap, Făgăraşii sunt abia vizibili...

De la Constantin Brâncoveanu la Antonie Plămădeală

☺ În 1654, satul şi moşia din Sâmbăta de Sus au intrat în posesia boierului Preda Brâncoveanu. Acesta a construit o bisericuţă din lemn pe valea râului Sâmbăta.

Pe locul acesteia, în 1696, Constantin Brâncoveanu (1654-1714; domnitor al Ţării Românesti între 1688 şi 1714) a zidit în piatră o mânăstire. Aceasta a fost dărâmată în 1785, la cererea Administraţiei catolice de la Viena.

Constantin Brâncoveanu a fost capturat şi decapitat de turci, împreună cu cei patru fii ai săi, pe 15 august 1714, chiar în ziua în care împlinea 60 de ani.

Înainte de a li se tăia capetele, celor cinci li s-a propus să treacă de partea lui Mahomed – pentru a fi iertaţi. Constantin Brâncoveanu a fost ultimul condamnat, urmărind şi suferind pentru moartea fiecărui băiat în parte.

Constantin Brâncoveanu a fost canonizat în 1992, alături de fii – Sfinţii Martiri Brâncoveni sunt prăznuiţi pe 16 august.

Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus poartă hramul Adormirii Maicii Domnului.

Cum intri în curtea Mănăstirii, pe partea dreaptă sunt locurile de veci ale celor mai importanţi oameni din istoria Mănăstirii Brâncoveanu, inclusiv bustul domnitorului.

Rămăşiţele pământeşti ale lui Constantin Brâncoveanu se afă la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București - tot o ctitorie a sa.

Osemintele au aduse pe ascuns de la Constantinopol de soția lui Constantin Brâncoveanu, în 1720.

☺ În 1926, Mitopolitul Ardealului, Nicolae Bălan (1882-1955), a început restaurarea bisericii, păstrând stilul brâncovenesc. De asemenea, a fost păstrată pictura veche.

Abia în 1946, după al Doilea Război Mondial, biserica a fost sfinţită. Era în perioada când România era condusă de Regele Mihai I. Portretul său este pictat în interiorul bisericii.

Nicolae Bălan a fost membru de onoare al Academiei Române.

☺ În 1976-1977, s-a împrejmuit proprietatea mănăstirii, la intrare fiind aşezată o poartă sculptată în lemn de stejar.

☺ Fântâna „Izvorul Tămăduirii" este atestată documentar din secolul al XVI-lea. Este cel mai vechi lucru aflat la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.

Fântâna a fost restaurată de Mitropolitul Nicolae Bălan; în prezent, în jurul ei există un baldachin sculptat în lemn de stejar.

☺ În 1985, sub îndrumarea lui Antonie Plămădeală (1926-2005; Mitropolit al Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului între 1982 şi 2005), au demarat lucrările de rezidire a incintei Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.

S-au făcut reparaţii capitale şi s-a restaurat pictura de la vechea biserică brâncovenească. De asemenea, a fost ridicată incinta în stil brâncovenesc, în formă de patrulater.

☺ Într-o zi de duminică, pe 15 august 1993, a avut loc sfinţirea bisericii noi.

Antonie Plămădeală a înfiinţat lângă Mânăstirea Sâmbăta Academia Sâmbăta, unde (dacă nu are loc vreo întrunire) vă puteţi caza, în condiţii foarte bune - am stat de câteva ori acolo.

Antonie Plămădeală este înmormântat la Mănăstirea Sâmbăta.

☺ Pe site-ul oficial al Mănăstirii Brâncoveanu (principla sursă pentru scurta istorie de mai sus), găsiţi multe aspecte interesante despre acest loc.

☺ Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus este una de călugări.

☺ Arsenie Boca (1910-1989) a fost primul călugăr şi primul stareţ al Mănăstirii Brâncoveanu, între 1940 şi 1944.

*Amatorii de drumeţii pot ajunge la chilia părintelui Arsenie Boca, situată la o jumătate de oră de mers (urcat) de la Cabana Valea Sâmbetei.

Marcaj turistic - triunghi roşu: Complex Turistic Sâmbăta (670 m altitudine) - Cabana Valea Sâmbetei (1400 m) 2 ore şi jumătate-3 ore

Sursa foto: Ora de Sibiu

SCURTĂ PLIMBARE

După căderile masive de zăpadă din finalul anului 2014 - începutul lui 2015 şi după gerurile năprasnice care au urmat, nu prea te mai întâlneai cu zăpada în curtea Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.

În Bucureşti, au fost peste 10 grade Celsius la final de ianuarie. La Sâmbăta, vântul a suflat cu destulă putere.

De aceea, brazii au fost legaţi, pentru a nu le zbura crengile.

 

Arhitectură

„Floră"

Cum ajungi la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus

Din DN 1 (porţiunea Braşov-Sibiu), venind dinspre Braşov, pe partea stângă – după ce treci de oraşul Făgăraş, de Beclean şi Voila – există un indicator cu Mănăstirea.

Pe DJ 105B, se intră în Sâmbăta de Jos, apoi se face stânga spre Sâmbăta de Sus, după care sunteţi în Complexul Turistic Sâmbăta de Sus. Gata, aici e!

Suntem tot în judeţul Braşov, aproape de graniţa cu Sibiul; pentru a intra pe Transfăgărăşan, se intră în judeţul Sibiu.

Voi reveni cu un grupaj tematic, în care să vă arăt aproape fiecare colţişor al Mănăstirii Sâmbăta. Poze, poze şi iar poze! ☺

Din minivacanţa noastră de iarnă 2015:

☺ Castelul Iulia Hasdeu de la Câmpina

☺ Hotelul de gheaţă de la Bâlea Lac – cu zodii... îngheţate

☺ Intre Piatra Craiului si Bucegi (Zarnesti – Magura – Sirnea)

☺ Cerul din Mândra