Traseu:
*Cabana Curmătura – Şaua Padinei
Închise – Vârful Ascuţit – Padinile Frumoase – Cabana Curmătura – Poiana
Zănoaga – Fântâna lui Botorog
Data: 11 iulie 2015
Cazare: în Zărneşti (722 m altitudine)
Pentru cei care au deschis mai
târziu televizoarele... ăăă... blogul, reamintesc: suntem a doua oară în Piatra
Craiului în 2015, la invitaţia lui Fane, a cărui zi de naştere a fost
chiar pe 11 iulie; noi
am sărbătorit aseară - nu rataţi acest
episod absolut senzaţional!
Dacă ieri a fost relaş, doar cu
urcarea până la Cabana Curmătura, astăzi punem bine rucsacii în spinare, lăm
beţele de trekking, ne dăm cu cremă de protecţie solară, aruncăm o privire
către creste... şi gata plecarea!
Trupa e acum completată de Alex
din Braşov, un băiat de 16 ani care a venit singurel dis-de-dimineaţă şi care a
bătut mult Craii. Şi alţi munţi!
Şi Mircea a plecat, în
întâmpinarea lui Viorel şi Ovidiu, sosiţi prin Valea Crăpăturii – puţintică răbdare, că urmează!
Noi începem cu o urcare prin
pădure, destul de accentuată, într-un ritm cam... alergat.
Apoi:
Luaţi mormanul ăsta de pietre din calea mea! (☺)
Am un singur gând: Cu siguranţă,
eu şi grohotişul nu vom deveni niciodată prieteni la cataramă.
Mai e mult până departe? Prin verticalitatea asta de pietre fără de sprijin?! Aaa...
mint... bag iar în funcţiune 4x4! Ca sprijin. Nu numai eu.
Una e când ai pământ (stâncă) stabil(ă) sub picioare, alta e când ţi se bâţâie piciorul te miri unde. Ahhh, ştiu!! – să fiu mai hotârâtă când calc. OK, nu mă dau ele gata câteva pietricele acolo, sfărâmate de Maica Natură!
Cabana Curmătura nu e chiar cât un purice, dar se (va) face...
Suntem chiar atât de sus?!
Gata! Mai vreau grohotiş! Mai
aveţi? ☺
În Şaua Padinei Închise (1935 m),
soare, plăcut. Nu caniculă! Of, tot asta-mi vine în minte, la înălţimile
astea...! Mai am două zile de răsfăţ. Gata, tac!
Viorel, Ovidiu şi băiatul acestuia se alătură grupului
Zărneştiul, din Şaua Padinei
Închise
Măgura Codlei, în fundal (formaţiunea în formă de piramidă)
Drumul spre Plaiul Foii, 849 m altudine
Parcurgem partea cea mai uşoară a crestei nordice a Pietrei Craiului – partea
dificilă este cea spre Ţimbale (Ţimbalul Mare şi Ţimbalul Mic) şi Turnuri.
Fiecare cu locul lui – sus, jos, pe traseu
BINE DE ŞTIUT („preluare” de la creasta sudică)
Porţiunea pe care am parcurs-o
noi sâmbătă 11 iulie pe nordică este
mult mai scurtă şi mai uşoară decât cele
aproape şase ore de pe sudică.
Însă precauţiile rămân!
☺ Un „drum” pe creastă ţine mult
de partea psihică, însoţită de o condiţie fizică pe măsură. Pe munte nu ai voie să te pierzi!
☺ Pe creastă e recomandat să colinzi fără rău de înălţime; dacă există, evită să te uiţi în jos! Şi, foarte
important, fără panică!
☺ Un alt lucru de bază este atenţia sporită, în fiecare moment –
picioarele şi mâinile trebuie înfipte bine; metoda 4x4 funcţionează de minune!
☺
☺ Atenţie la prize! Verificaţi de două ori dacă „piatra de sprijin” este
stabilă! Pe creasta
sudică a Pietrei Craiului nu există material
de sprijin – gen lanţuri/cabluri, scoabe – nici nu ar fi loc; pe partea nordică, în porţiunile neexpuse,
există şi sprijin.
☺ Echipament (pe cel „clasic” nu îl pun la socoteală):
*Bocanci cu talpă rigidă
*Mănuşi speciale, pentru că
stâncile mai înţeapă; eu una nu am simţit nevoia de ele, dar fiecare cu
sensibilităţile lui.
!!!ATENŢIE: La plecarea
în traseu, aprovizionaţi-vă bine cu apă – nu există NICIO SURSĂ pe creastă!!!
Cei experimentaţi
cunosc un izvor; noi, ăştia de rând,
tre’ să fim precauţi!
OBIECTIVUL NOSTRU, VÂRFUL ASCUŢIT
După vreo două ore şi nişte
popasuri luuuungi de contemplat peisajul, suntem pe Vârful Ascuţit (sau Lehmann,
în memoria lui Carol Lehmann), la 2150
de metri altitudine.
☺ Carol Lehmann (născut Karl
Lehmann, într-o căsuţă de lângă Castelul
Bran) a trăit între anii 1894 şi 1990.
A
fost alpinist, ghid montan, ecolog, cartograf şi fotograf.
Traseul Cabana Curmătura (1470 m
altitudine) –
Şaua Padinei Închise (1935 m) poartă numele poartă denumirea
„Lehmann”.
„Mai staţi mult? Bine... am timp să mă odihnesc şi eu.” Ea e Maya!
Ce rapid a fost aici, la Ascuţit!
Da, iar comparaţie cu La
Om (Piscul Baciului), de pe creasta sudică (2238 m, cel mai înalt din
Piatra Craiului), care a părut, cumva, o eternitate, până la cucerirea lui.
De data asta, parcă nici n-am simţit
creasta... mai vreau!!!
Niciun indicator pe vârf, doar un
steguleţ într-o grămăjoară de pietre – şi ăla steguleţ franjurat, şi fără roşu
şi o parte din galben.
Noi, cu pozele, să rămână la
arhivă!
Refugiul de la Vârful Ascuțit (Refugiul memorial Karl Lehmann, 2123 m) este așezat
pe creasta Pietrei Craiului, la câțiva metri sud-vest de Vârful Ascuțit.
Coborârea de la Vârful Ascuţit nu s-a produs pe Traseul Lehmann
(bandă albastră, dificil), ci pe cel marcat cu triunghi albastru, prin Padinile Frumoase.
Gică a... rătăcit un pic traseul
spre Cabana Curmătura. De fapt, rătăcit e mult spus. Amândoi am nimerit mai
greu intrarea în traseu. Colegii noştri o uşchiseră înainte.
Mulţumesc din suflet, Gică,
pentru că ai stat cu mine pe coborârea asta pe grohotişul ăsta care-mi place la
nebunie!
Ştiu că nu pare, dar aici m-am simţit OK pe traseu
A doua parte a coborârii până la Cabana
Curmătura (unde ne lăsasem grosul bagajelor) e prin pădure... oarecum.
Cu intermitenţe de grohotiş uşor. Mai mult stâncă. Da’ eu tot încet cobor. ☺
POIANA ZĂNOAGA ŞI FÂNTÂNA LUI BOTOROG, A DOUA OARĂ. În
două zile
O mâncărică, zece minute pauză
şi... dacă ne era dor de Poiana
Zănoaga (1314 m), că tot n-am mai văzut-o de ieri... o mai vizităm o
dată.
De la Fântâna
lui Botorog, Doina şi maşina ei au făcut două curse până în Zărneşti,
la noua cazare.
Nici nu ne-am instalat bine, că
am căutat d’ale gurii pentru dimineaţă, pentru traseul de mâine – Crăpătura, de
care nu am auzit decât din „Imnul Pietrei Craiului”.
Şi, cum, ardeam după o masă... adevărată, am întrebat de un local. Unde am am
îngheţat pe scaune (ca să fie cu remember pentru trei dintre noi, cele care am
rămas din gaşca
din anexa de la Curmătura). Era 10-11 seara şi noi serveam masa afară.
Eram toţi bucureşteni, dornici de a ne umple de răcoare.
INDICATOARE.
Altitudini, durată (oficiale)
☺ Bandă albastră: Cabana Curmătura (1470 m altitudine) – Şaua Padinei
Închise (1935 m) 2 ore – 2 ore şi
jumătate
☺ Bulină roşie: Şaua Padinei Închise – Vârful Ascuţit (2150 m) 1 oră
☺ Triunghi albastru: Vârful Ascuţit – Refugiul Ascuţit (2123 m) –
Padinile Frumoase – Cabana Curmătura
☺ Bandă galbenă: Cabana Curmătura – Poiana Zănoaga (1314 m) – Fântâna
lui Botorog (820 m altitudine) 1 oră – 1
oră şi jumătate
De la Cabana Curmătura puteţi
coboî în satul Peştera -
marcaj triunghi galben, 3 ore – 3 ore şi
jumătate.
Taxă vizitare Parcul Naţional Piatra Craiului: 5 LEI (biletul
estre valabil 7 zile).
☺ Se poate achita în Zărneşti –
la automatele albastre, prin SMS, la Cabana Plaiul Foii şi Cabana Curmătura.
Alte aventuri în Piatra Craiului:
☺ Cabana
Curmătura, Prăpăstiile Zărneştilor şi satul Măgura (concediu 2014)
☺ Drumeţie
până în punctul „La Zaplaz” (concediu 2014)
☺ Plimbare...
fotografică în Măgura şi Peştera (concediu 2014)
NOTĂ: Fotografiile sunt realizate de „Poveştile mele”,
Mari, Mădălina, Mircea, Viorel, Gică şi Vali-Ionuţ.
Te invidiez! Trebuie sa fii intr-o forma excelenta!
RăspundețiȘtergereE-hei...! Stai liniştită, că nu alerg pe munte :)
ȘtergereAm avut noroc să întâlnesc, anul acesta, un grup de oameni speciali, care ştiu sa aprecieze muntele, care „ard" de pasiune - un grup cu oameni de toate vârstele, de la care avut enorm de învăţat!
Cu atâte ieşiri... am rămas în urmă cu cititul...
Ioana
superb traseu - excelente fotografii si explicatii - cat as fi dorit sa locuiesc mai aproape! poate ma lipeam si eu la grup - va admir!
RăspundețiȘtergereNoi maine pornim la drum - Baile Herculane o saptamâna, dar pentru drumetii pe valea Crenei, nu pentru bai. Apoi urmeaza o saptamâna de capitala si o saptamana de Delta si mare :)
Ganduri bune ☺
Ce frumos că vii/eşti în România!
ȘtergereUltima parte a concediului meu 2015 a fost chiar pe Valea Cernei, la Cascada Vânturătoarea! Poate tu ai noroc şi o prinzi cu ceva debit... la noi abia se zărea partea de jos.
Aaaa... şi să nu ratezi Cheile Corcoaoiei... o frumuseţe!
http://la-povestile-mele.blogspot.ro/2015/05/cheile-corcoaiei-pe-valea-cernei-valuri.html
E superbă zona Valea Cernei... cu toate că Băile Herculane au fost lăsate în paragină... sper să nu prinzi căldurile îngrozitoare care au măcinat România!
Poate ajungi şi pe la Oraviţa, în drum - prima linie ferata montana (in circuit si azi), primul teatru din România, una dintre primele farmacii - toate făcute de austrieci.
...şi pe la Cazane!
Despre Bucureşti... poate reuşim să ne vedem...
Vacanţă frumoasă!!!
P.S. Te primim în grup... chiar şi de la depărtare!
foarte frumoase locuri :D
RăspundețiȘtergereAşa este! Trebuie încercate pe viu! :)
ȘtergereIoana
Obişnuit cu peisajele calcaroase, care culminează la puțin peste 1000 m din Trascău, mă mir întotdeauna de aceşti munți de calcar, care culminează la peste 2000 m.
RăspundețiȘtergereCraiul e superb! Abia încep să îl cunosc şi eu... e o splendoare... plus adenalina de rigoare.
Ștergere(aici e creasta sudica http://la-povestile-mele.blogspot.ro/2015/06/15-ore-pe-un-traseu-in-piatra-craiului.html)
Dar „nu mi-e ruşine" nici cu Trascăul - acum vreo doi ani am fost în Cheile Râmeţului; îmi dorec muuult să merg la Piatra Secuiului, am tot fost prin Sălciua plus Vânătările Ponorului, m-am apropiat de Poarta Zmeilor - fiindcă la un moment dat nu am mai găsit traseul... ce privelişti pot oferi şi aceşti munţi!
Ioana
Multumesc frumos!
RăspundețiȘtergereCu mare plăcere!
ȘtergereFrumos traseu! Explicatiile, si sfaturile: apreciate cu mult drag!
RăspundețiȘtergereMulţumesc!!!
ȘtergereAştept să ne întâlnim, cândva, pe munte! Poate pe Lanţuri :)
Felicitări pentru descriere, pentru articolul de suflet
RăspundețiȘtergereMulţumesc mult de tot!
ȘtergerePentru mine, fiecare Poveste e o parte din suflet...