Maramures: Pietrosul Rodnei (2303 m) – cel mai inalt varf din Rodnei si din Carpatii Orientali

Traseu:

*Borşa (Schitul Pietroasa) – Staţia meteo Iezer (Pietrosu) – Lacul Iezer – Vârful Pietrosul Rodnei şi retur

Data: 19 iulie 2015 (Concediu 2015)

Cazare: în Borşa

Cum ieri am încercat Munţii Rodnei doar eu şi Ion  - o drumeţie cu... obstacole până la Cascada Cailor şi Lacul (Tăul) Ştiol - acum colegii au hotărât să ne supravegheze îndeaproape.

Glumesc...

Este doar prima drumeţie în formulă completă – ieri seară ni s-au alăturat Doina şi Maya. Suntem 12. Plus Maya.

Veniţi cu noi pe cel mai înalt vârf din Carpaţii Orientali?

Vârful Pietrosul Rodnei (Vârful Pietrosul Mare, 2303 m) este singurul de peste 2300 m din Munţii Rodnei, în nordul Carpaţilor Orientali. Vârful Ineu îl urmează îndeaproape (2279 m); în total sunt cinci vârfuri în Rodnei cu altitudinea peste 2200 m.

☺ Pietrosul Rodnei se situează la graniţa dintre judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud.

TRASEUL BORŞA – VÂRFUL PIETROSUL RODNEI

Din Borşa oraş ambalăm motoarele. Maşinilor. ☺

Pe lângă spital (din DN 18, Baia Mare – Sighetu Marmaţiei) o luăm pe un pod betonat, urmând indicatoarele către Schitul Pietroasa şi marcajul bandă albastră.

Punct de reper pe parcurs: campingul Borşa Turism – pe partea stângă.

☺ Schitul Pietroasa din Borşa funcţionează din 2007, cu hramul „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”.

Niciunul dintre noi nu a beneficiat de o maşină 4x4. Şi niciunul dintre noi nu şi-a fracturat maşina.

Nu spun că e uşor pe forestierul acesta (parţial asfaltat) – se urcă peste 300 m în altitudine – de la 673 m la circa 1000 m, în 4,5 kilometri.

☺ Acesul auto nu este interzis până la Schitul Pietroasa şi este recomandat, pentru a scuti din timpul şi energia necesare ascensiunii către Vârful Pietrosul Rodnei. Traseul de 4,5 kilometri trece pe lângă case şi riscaţi să mai şi respiraţi noxele altor automobile, pe parcurs.

☺ Acesul auto este interzis de la Schitul Pietroasa (în apropierea lui, la dispariţia caselor) până la staţia meteo. Cum 4x4-urile fac legea sau/şi există „aventurieri”, se mai avântă unii şi până la 1700 m.

Aşadar, gata cu huzurul în maşină. Parcăm şi suntem gata să ne folosim picioarele cel puţin 8 ore de aici înainte!

Cele două jumătăţi

Jumătate din traseul Borşa (schitul Pietroasa) – Vâful Pietrosul Rodnei este un drum semi-forestier în serpentine, pe culmea Piciorul Moșului. E abrupt, cu niţel pietriş (nu grohotiş), bolovăniş şi stâncuţe. Nu chiar pădure.

Deschidere asupra oraşului Borşa şi a împrejurimilor

Cealaltă jumătate e munte pur, cu potecă mai îngustă, în zig-zag, pentru domolirea pantei. Fără vegetaţie care să te apere de soare.

„Transfăgărăşanul la picior”. Aşa îi zicem eu şi Mari.

La canicula care străbătea România, ne temeam să nu ne dea gata razele soarelui.

Urcăm şi mâncăm

Afinele ne ademenesc. Uităm des de ascensiune, ne mozolim... da’ ce bun e!

Senzaţia de a culege fructul cu mâna ta şi apoi de a-l savura e ceva special. O afină d-asta face cât un păhărel de pe marginea drumului. Cel puţin!

 

Pe copilul Andrei (Deiu) îl plictiseşte monotonia forestierului. Abia are chef să o mai ia din loc. Atunci când începe adevăratul traseu (a doua jumătate) e primul!

Lasă, că îl ştiu eu şi pe Andrei al nostru, care a zburdat pe Brâna Caraimanului, după ce înainte înainta un pas - doi nu.

 

Flori pe traseu...

 

Creste de Rodnei

De la Staţia meteo Iezer până la Lacul Iezer sunt doar 500 de metri (lungime).

 

Nu se oferă cazare la staţia meteo!!! În schimb, există posibilitatea de a campa în această zonă.

Lacul Iezer se află la jumătatea distanţei dintre Borşa şi Vârful Pietrosul Rodnei.

☺ A nu se confunda Lacul Iezer din Munţii Rodnei cu Lacul Iezer din Munţii Trascăului – Lacul Iezer Ighiel, după denumirea oficială.

Un alt Lac Iezer, mai cunoscut, este cel din Munţii Iezer-Păpuşa, la 2135 m altitudine (lac glaciar).

Uite că am mai găsit unul! Lacul Iezer de Călimani e la 1735 m deasupra mării.

Mai sunt?

☺ Lacul Iezer din Munţii Rodnei este şi el un lac glaciar. Adâncimea maximă este de 2,5 metri.

Ignorăm cât ne ţin puterile încălţămintea de stradă pe care o abordează 90% dintre cei care dau năvală către vârf. Nu zic nu, poteca nu are porţiuni... tehnice propriu-zise, şerpuieşte destul de lejer până sus – numai că pietrele de pe jos nu sunt tocmai prietene cu o talpă moale.

Dar cine sunt eu, la urma-urmei, să critic?! Fiecare merge cum se simte bine, atâta timp cât nu îşi pune siguranţa în pericol.

Lacul Iezer ia înfăţişarea hărţii României!

Pas cu pas, câştigăm în înălţime, iar forma Lacului Iezer devine tot mai clară: cine a comparat-o cu harta României - conturul nu s-a înşelat.

Fotografiile sunt în ordine cronologică. Lacul se mai ascundea...

 

 

Peisajul mie îmi aduce a Făgăraş. Şi Retezat.

Marmotele fluierau de zor în timp ce noi ne luptam cu muntele.

Printre extreme

Avem noroc şi nu ne topeşte soarele. Sincer, asta era cea mai mare temere a mea – soarele pe creste. Căldura şi eu suntem certate rău de tot şi nu e cale de împăcare.

Trec în extrema cealaltă: să nu plouă! Citeam povestea Alexandrei, cu picături din nori şi din ochi, şi nu-mi doream aceeaşi soartă.

Din şa până pe Vârful Pietrosul Rodnei mai sunt câţiva paşi.

În stânga, miiic, Vârful Pietrosul Rodnei

 

Mă uimeşte amplasarea cablurilor exclusiv pe această bucăţică, până în vârf. Nici vorbă de vreun pericol.

Explicaţie: Cablurile sunt acolo pentru a delimita zona de creastă de abrupturile din jur.

Am ajuns!

Găsim fosta clădire a staţiei meteo – nu ştiu dacă se mai poate folosi ca adăpost, în cazuri (meteo) extreme.

Asta da privelişte!

Vine lupu’! ☺

Durerea de burtă şi Lacurile Buhăescu

Pe bolovanii de pe Vârful Pietrosu întindem masa.

„Ai pâine?

Nu.”

Asta răsună din câteva părţi.

Astfel, ajungem să împărţim o amărâtă de pâinică la peste 10 persoane înfometate.

Fiindcă Ion...

Îi zic la plecare: „Uită-te, te rog, să ai pâinea în ruscac”. (Era acolo de ieri, nişte felii uscate, subţiri, cu multe cereale).

„O să verific. (...) Este.”

Pe Vârf a... dispărut brusc. Credeţi că a verificat?! ☺

Nu ştiu cum aţi fi reacţionat voi, dar eu la foame fac urât – tremur, mi se întunecă privirea, transpir, nu mai gândesc. De la Lac încoace numai la pâinea aia mi-a stat gândul! Am zis vreo două-trei şi... să zicem că m-am potolit.

Dar nervii au acţionat la gastrita mea... like!

O juma’ de oră am zăcut întinsă pe spate, în diferite poziţii, cu nişte crampe rele.

Câţiva colegi au pornit spre Lacurile (Tăurile) Buhăescu, o succesiune de patru lacuri glaciare (ca Ştiol-ul de ieri), cu altitudini cuprinse între 1800 şi 1900 m, situate sub Vârful Buhăescu Mare (2268 m altitudine). Se merge tot pe bandă albastră – însă nu pe cea care coboară spre Borşa, deşi direcţia este aceeaşi.

Cum durerea de stomac mă ardea şi cum aveam impresia, din cele relatate anterior de Mircea, că lacurile se află departe-hăăăt, am zis pas.

Însă grupul s-a întors destul de repede. Priveliştea a fost admirată de sus.

☺ Lacurile Buhăescu sunt considerate cele mai importante din Munţii Rodnei.

☺ Lacul Buhăescu II este cel mai adânc lac (glaciar) din Munţii Rodnei –5 metri.

BERE GRATIS

Se apropie de noi un grup de tineri.

„Nu vreţi nişte bere? Haideţi! Noi n-o mai cărăm până jos.”

Colegii sunt încântaţi. Cum să nu vrea?! Şi moca, şi cărată de alţii. Mulţumim!!!

 

Coborârea. Staţia meteo, din ce în ce mai jos

 

La întoarcerea pe forestier am rămas special în urmă, pentru a respira peisajul şi liniştea.

La final, când mai erau câteva sute de metri până la maşini, peste ce credeţi că dăm? O pantă bună de urcat! Vreo zece minute de scos sufletul...

Am modificat un pic traseul faţă de dimineaţă, de aceea a fost o surpriză.

 

În concluzie, traseul Borşa – Vârful Pietrosul Rodnei este unul uşor. Lung, însă fără dificultăţi.

 

SURSE de APĂ

În apropierea Staţiei meteo se află un izvor. Înţeleg că şi apa din Lacul Iezer este potabilă.

Din ce m-am plimbat eu prin Munţii Rodnei, pot să spun că traseul Borşa – Pietrosul Rodnei este cel mai bine marcat; în rest... aşa şi aşa – vezi şi materialul cu Lacul Ştiol şi Cascada Cailor.

INDICATOARE. Altitudini, durată

Bandă albastră: Schitul Pietroasa (~1000 m) – Staţia meteo Iezer-Pietrosu (1760 m) – Lacul Iezer (1786 m) – Vârful Pietrosul Rodnei (2303 m)  

☺ Schitul Pietroasa – Staţia meteo 3 ore; în această porţiune au fost cele mai mari pauze de pe traseu

☺ Staţia meteo – Lacul Iezer 5-10 minute; pauză de fotografii de grup

Maya

☺ Lacul Iezer – Vârful Pietrosul Rodnei 1 oră şi 30 minute

Din Borşa (660 m altitudine), pe jos, de la începutul marcajului bandă albastră, sunt aproximativ 5 ore de mers (poate mai puţin, depinde de fiecare).
Este indicat să aveţi o maşină la dispoziţie, pentru a nu vă consuma din energie urcând în parfumul altor maşini.

COBORÂRE Vârful Pietrosul Rodnei – Schitul Pietroasa 3 ore şi 15 minute, cu alte reprize de pauze, mai ales la Lacul Iezer. 

NOTĂ: Timpii sunt cei realizaţi de noi, cu sesiuni de fotografie şi pauze lunguţe.

Distanţa străbătută, total: 8,4 + 8,4 kilometri.

Din CONCEDIUL 2015 aţi mai putut citi:

☺ Vacanta in Maramures si Apuseni

☺ Minunile din Plitvice – Lacuri limpezi si cascade la tot pasul

☺ Maramures: Cascada Cailor si Lacul Stiol, cu (mici) nervi