luni, 27 august 2018

Intalnire cu bujorii de Macin via Tutuiatu (Varful Greci)



 
Traseu:
*Satul Greci – Izvorul Italienilor – Vârful Ţuţuiatu – satul Greci


Închipuiţi-vă aşa:
Duminică seara, pe la ora 20, intram în casă după o tură de două zile în Munţii Leaota, în care ne-a zăpăcit şi ploaia.
Duş, scos bagaje, băgat rufe în maşină, cumpărături, mâncat, împachetat hăinuţe şi mâncărică pentru Măcinul de a doua zi cu noaptea în cap.
Ce să mă mai vait de o (mică) inundaţie pe la vecini provocată de maşina de spălat?! Despre care inundaţie am aflat la ora 22! Noroc cu Adi, pe care l-am rugat să mai elibereze ţevile!

Prin urmare, să luăm la bord astea trei zile dobrogene programate! Facem pauză, mai mult sau mai puţin regulamentară, apoi iar hai-hui, în Apuseni, prin apă de Glod.

Adi nu mai atinsese piscurile de Măcin, mie mi-era super-dor. Şi-i musai să-mi respect promisiunea făcută la final de Măcin 2016.
Spectacolul bujorilor de mai rămăsese (şi ăsta!) un vis frumos. Şi, cum visele devin câteodată realitate...

Data: 7 mai 2018
Cazare: în satul Greci, judeţul Tulcea


Cine-s Măcinii?
Munții Măcinului s-au format la sfârșitul paleozoicului (acum aproximativ 300 de milioane de ani), în urma ciocnirilor generate de deplasarea continentelor Laurasia și Gondwana, primele două plăci tectonice desprinse din cea primordială, din care s-au format toate continente de azi. Acum au loc cutările hercinice, procese tectonice ce duc la formarea unor extinse masive muntoase.
Sub influenţa tensiunilor tectonice ulterioare, lanţul muntos hercinic de pe aliniamentul vest-est suferă mari transformări. Unele dintre porţiunile sale au fost ridicate şi au dat masive, în timp ce altele au fost sparte şi scufundate în trepte de-a lungul unor planuri de fractură, aşa cum s-a întâmplat şi cu Munţii Măcinului.
Altitudinile actuale ale Munților Măcinului nu sunt datorate doar eroziunii, ci mai ales prăbușirilor, ceea ce face ca relieful pe creste să fie unul tipic montan.

Vă închipuiţi Măcinii la 3000 de metri deasupra nivelului mării? Aşa au fost cândva.
Sunt cei mai vechi munţi din România şi unii dintre cei mai bătrâni din Europa.
Munţii Carpaţi au numai 65 de milioane de ani.

Mai multe despre Munţii Măcinului, traseele de aici, minoritățile Dobrogei, fauna și flora sprecifice descoperiţi la Centrul de Vizitare al Parcului Național Munții Măcinului, cu sediul în satul Greci.
Iaca, unde ne-am cazat noi!

Întâi să vă arăt cum se traversează cu bacul – podurile peste Dunăre nu s-u inventat încă!










Frumos la pensiune!











Ca să nu fie cu repetiţie pentru mine sau, mai bine zis, fiindcă nu suntem posesori de maşină, ne avântăm pe altă variantă decât cea aleasă în 2016 – mai scurtă, mai prin pădure.
Începutul traseului e aproape de ieşirea din sat, în apropierea cazării noastre.







Deşi pe Vârful Ţuţuiatu (zis şi Vârful Greci) vom fi mai jos decât în orice staţiune de pe Valea Prahovei ori chiar mai jos decât Braşovul însuşi, ne stau în faţă peste 400 de metri în altitudine în urcuş.
Şi-ar mai fi ceva: Cei 467 de metri de pe Vârful Ţuţuiatu (Vârful Greci) reprezintă înălţimea maximă a Munţilor Măcinului. Na, c-am zis-o!

Per total, ne-am învârtit de-un circuit, într-un soare majoritar puternic, peste care a fost presărat vânt – pe vârf şi la coborâre, spre seară.










Deja am luat în altitudine







Orice rămurică de copăcel e bună de adăpost pentru ăia care nu suferă căldura.
!!! ATENŢIE! Traseul nu este recomandat pe temperaturi ridicate (caniculă)! În afara efortului evident, vă paşte riscul unei insolaţii pe cinste!










Mai e mult până departe?






Gata!




Ce altitudine să fie aici?


Alo! Sunteţi un pic atenţi?

Cea mai spectaculoasă panoramă dobrogeană zice aşa: spre nord – comuna Luncaviţa, Dunărea şi Lacul Cahul din Ucraina; spre nord-est şi est – Dealurile Niculiţelului; spre nord-vest şi vest – Culmea Pricopanului, oraşul Măcin şi Dunărea, comuna Carcaliu (la sud de Măcin), iar în depărtare – oraşul Brăila; mai departe, spre nord-vest – oraşul Galaţi şi Combinatul Siderurgic de acolo.
Bine, e necesar un super-senin ca să le dibuieşti pe toate.



În stânga, Vârful Ghinalţu (442 m); mai exact, Piciorul Ghinalţului şi vechea carieră de piatră






În dreapta, Vârful Cavalu (430 m altitudine)
















Nu mai există plăcuţă pe vârf


Şopârle colorate şi brânuţe

Ce ziceţi de un pic de adrenalină? Vântul cel rău m-ar fi putut arunca numaidecât în gol. Da’ eu m-am ţinut biiiineeee!














Colecţia noastră de bujori

Anul acesta, bujorii au înflorit devreme. Asta deşi la final de martie ne pierdeam prin nămeţi, la grade în minus. Peste nici două săptămâni, respiram anevoios la temperaturi peste limite.

Bujorul românesc face parte din familia Paeonia.
Floarea, de culoare roșie, are petale mai puține decât bujorul de grădină.
Bujorul este o specie rară, ocrotită de lege încă dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial.
☺ Locuitorii din preajma Bucureştiului pot vedea bujorul românesc în Parcul Natural Comana.
!!! ATENŢIE! Bujorul este foarte toxic!

Se spune că în antichitate doar cei înstăriţi îşi permiteau să crească bujorul, de aceea este considerat simbol al prosperităţii şi al luxului.

Legenda bujorului
În timpul Războului Troian, Ares ar fi fost rănit în luptă de Diomede. Pentru a-l vindeca, doctorul Paeon, chemat de Zeus, a folosit un extract de plante și lapte.
Cu altă ocazie, Hades ar fi fost atins de o săgeată trimisă de Heracle. S-a făcut bine cu ajutorul plantelor miraculoase folosite de doctorul Paeon. Mâniați, zeii au comandat uciderea lui Paeon; ca să îl salveze, Zeus l-a transformat într-o frumoasă floare, paeonia, bujorul.

În China, bujorul este considerat simbol al longevităţii.


De pe Vârful Ţuţuiatu, hop în pădure. Nu de răcoreală – mă gândesc că poate-i cu noroc... roşu!


Şiiii, am avut dreptate. Lumini şi umbre perfecte pentru aparatul foto al lui Adi!


















Fiindcă ne-am avântat întâi prin desişuri, am ocolit 1,6 kilometri ca să ne delectăm cu bujorii de acolo, în afară de cei din traseul clasic de coborâre.











Intermezzo









Strălucirea inconfundabilă a naturii




Joaca lui Adi









Traseul tematic clasic pentru admirarea bujorilor sălbatici de Măcin este „Cozluk”. Punctul de pornire este satul Greci, aveţi de străbătut 16 kilometri, pe versantul vestic al Munţilor Măcin, pe marcaj punct roşu. O parte din drum îl puteţi parcurge cu maşina.
Nu am fost acolo, dar, din câte am citit, este recomandat tuturor vârstelor – diferenţa de nivel este insesizabilă, iar poieniţele şi pădurea sunt însoţitori ideali.
Sfat:
Pândiţi bine condiţiile atmosferice din anul în care vreţi să mergeţi, ca să nu rataţi perioada când înfloresc aceste flori, căci se trec repede! Sau puteţi găsi bujorii doar îmobobociţi...



Spre apus
... când cuvintele pier







 




Să nu mai ziceţi că n-aveţi stâncă în Măcin!



















Zoom-ul lui Adi a găsit pensiunea noastră!



 












La 2000 de metri, vântul ăsta sigur ne lua pe sus!





Imagini pentru desktop































 
 


Viaţa la ţară





Culorile unui apus fain-fain-fain








Ştiţi ceva? Iar n-am văzut celebra broască ţestoasă dobrogeană (monument al naturii). O altă-altă dată... poate?! Cică ar ajunge şi la 27 de centimetri lungime!


INDICATOARE. Altitudini, durată

Triunghi albastru: satul Greci (30 m altitudine) – Izvorul Italienilor – Vârful Ţuţuiatu (467 m) 1 oră şi 30 de minute

Triunghi albastru: Vârful Ţuţuiatu – satul Greci, în apropierea unei foste cariere de piatră  3 ore (cu pauze nenumărate, datorate opririi la admiratul şi fotografiatul bujorilor, atât în pădure – deviaţie de la traseu, cât şi pe drumul marcat turistic; în pădure, am întâlnit marcajul care ne-a ghidat în 2016)




TOTAL: 5 ore şi 30 de minute (nu vă luaţi după timpii noştri; conţin foooooarte muuulte pauze, inclusiv în vântul de pe vârf!)

Distanţa străbătută: 7 kilometri traseul „pe hârtie” + un miliard de devieri, total 10 kilometri.

Traseul Greci – Vârful Ţuţuiatu este considerat de DIFICULTATE MICĂ (traseu uşor).

 


Taxă vizitare Parcul Naţional Munţii Măcinului: 6 LEI / persoană (pe traseele marcate, fără ghid).
Taxă campare în locurile special amenajate: 6 LEI / persoană / noapte.
Toate taxele (inclusiv cele pentru turism ecvestru şi cele de ghidaj – la cerere) se achită prin virament bancar. Detalii, AICI.
Parcul Naţional Munţii Măcinului este un loc ideal pentru practicarea cicloturismului. Traseele le găsiţi AICI.




SURSE de APĂ
La Izvorul Italienilor.

Atenţie la vipere!!!


DISTANŢE până în comuna Greci, judeţul Tulcea:
*Din Bucureşti – 250 km;
*Din Constanţa – 150 km;
*Din Tulcea – 60 km;
*Din Galaţi – 45 km;
*Din Brăila – 30 km;
*Din Măcin – 15 km.
 
Staţi pe-aproape, urmează o nouă incursiune pe Culmea Pricopanului, cu numeroasele sale vârfuri!

NOTĂ: Fotografiile sunt realizate de Adrian Botescu.


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu