Traseu
*Mănăstirea Izvorul Tămăduirii – Izvorul
Fântâna de leac – Vârful Caramalău – Vârful Vraju – Şaua Şerparu – spre
Vârful Piatra Râioasă – Mânăstirea Izvorul Tămăduirii, pe traseul de cicloturism
Măcinul de anul acesta e invers faţă de
acum doi ani, întâi cu Vârful
Ţuţuiatu (cu bujorii ca super-bonus), Culmea Pricopanului
rămânând pentru a doua zi. Suntem limitaţi de timp, nu că n-am avea poftă de mai mult.
Dacă ieri vremea nu ne-a dezamăgit – din
contră! –, astăzi ne trezim pe vânt şi înnorat.
Scăpăm de ploaie? Mmm... poate??? Să fim
optimişti?
Data: 8 mai 2018
Cazare: în satul Greci, judeţul Tulcea
Paranteză
Munții Măcinului s-au format la
sfârșitul paleozoicului, acum aproximativ 300 de milioane de ani.
Măcinii s-au înălţat cândva la 3000 de
metri deasupra nivelului mării.
Mai multe despre Munţii Măcinului,
traseele de aici, minoritățile Dobrogei, fauna și flora sprecifice descoperiţi
la Centrul de Vizitare al Parcului Național Munții Măcinului, cu sediul în
satul Greci, sau pe site.
Închidem
paranteza.
☺ Culmea Pricopanului este creasta secundară a Munţilor Măcin.
Culmea principală cuprinde, printre
altele, Vârful
Ţuţuiatu, cel mai înalt din Măcin (467 m).
☺ Voi sublinia şi aici: Munţii Măcinului, deşi mici ca altitudine, nu trebuie
subestimaţi!
Cazul particular e Culmea Pricopanului,
unde întâlneşti stâncăraie, grohotiş, un soi de gol alpin, unde urci abrupt şi
cobori aşişderea – chiar dacă pentru o scurtă perioadă de timp, ambele. Iar
dacă prinzi un pic de soare, în locurile acestea de stepă...
Nu trebuie omis nici ce scrie (oficial)
la intrarea în traseu – în ambele părţi:
„Traseu de dificultate MEDIE; relieful este de tip alpin şi, chiar dacă
înălţimea culmii pare mică, efortul este susţinut la urcuş”.
Aşadar, echipamentul de munte e must!
De ce „ambele părţi” de mai sus?
Fiindcă puteţi începe urcarea în creastă
fie din dreapta, fie din stânga Mănăstirii Izvorul Tămăduirii.
☺ Între centrul oraşului Măcin şi
Mănăstirea Izvorul Tămăduirii sunt aproximativ 2 kilometri.
Recomandat
ar fi să parcurgeţi traseul în sens invers acelor de ceasornic, ca să nu
fie cu soare în creştet la amiază şi ca să aveţi o urcare mai lină la început.
La cum se prezenta cerul la prezentarea
noastră la poalele Culmii Pricopanului, zău dac-ar fi contat în ce direcţie ne
îndreptam. Am ales varianta
de acum doi ani, prin stânga.
Loc
de campare
Când se joacă ploaia şi vântul cu noi; granitul, în toate
formele
La două tremi din urcarea spre creastă, ne-a
blagoslovit o ploaie uşoară, apoi mai... torenţială. Ne-am pitit la adăpostul
unor stânci.
Îi dădea şi cu vâj... ce să zic?! Eu
n-am mai vrut să urc mai departe.
„N-am
venit degeaba până aici...! Am mai mers pe ploaie, chiar mai rea”, mă
impulsionează Adi.
„OK,
şi cu ce ne alegem din frumuseţea Măcinului?! Drumeţie doar de dragul drumeţiei
şi de... bifat?”, sare rapid drăcuşorul de pe umăr.
Picăturile s-au mai rărit, dar nu de
tot. Negureală tot e.
Veţi vedea într-o serie de fotografii marcajul cruce albastră. Acesta, comun
o parte cu marcajul bandă albastră de
Pricopan, merge pe Valea Jijilei, până în Jijila – total Mănăstirea Izvorul
Tămăduirii - Jijila: 7 kilometri.
Mănăstirea
Izvorul Tămăduirii, în „vale”
Deci:
cam ce-ar putea să ne gâdile privirea şi urechile
Făgăraşii de la Dunăre (mini-creastă de Făgăraş)
Expresia „Făgăraşii de la Dunăre” nu-mi
aparţine, am găsit-o la cei de la montaniarzi.ro.
Îmi amintesc cum e cu „mini-creasta
de Făgăraş” când începem să coborâm, apoi să urcăm, iar să
coborâm şi tot aşa. Huţa-huţa,
ca de la Bâlea pe Negoiu... în dimensiuni mai mici, fireşte. ☺
Din
ceaţă, oraşul Măcin
Oraşul
Brăila – daaa, atât de aproape e!
Bolovăneală
Vârful
Vraju - stânga, 335 m - şi Vârful Fântâna de Leac, 252 m (cel cu crucea din
lemn), dreapta, spre mijloc
O
vedere a Vârfului Caramalău (277 m)
Vârful
Fântâna de Leac (252 m)
Un
alt unghi al Vârfului Caramalău
Dacă nu ne-ar înnebuni norii negri şi ce
cade de prin ei, ar fi şi mai şi decât e!
Vârful
Vraju (335 m) ne oferă maximum de peisaj în maximum de condiţii meteo – nu tu
ploaie, nu tu vânt, da’ nici soare. Vreo jumătate de oră ne-au înţepenit (vorba
vine!) picioarele aici.
Aaaa... să nu uit: sunt mai multe plăcuţe
pe vârfurile Pricopanului decât acum doi ani! Pe atunci nu prea ştiam noi cum
se chemau piscurile alea de ne tot săreau în cale.
Carieră
de piatră în pântecele muntelui...
Panoramele
Vârfului Vraju... şi mai departe
Mănăstirea
Izvorul Tămăduirii
Braţul
Măcin al Dunării
Ploaie rea în apropierea Sfinxului dobrogean. Aici punem capăt,
după 97% din traseu cu precipitaţii – fie că a fost ea ploaie sau burniţă.
Uite că natura are ea balanţa ei – acum
doi ani pe Pricopan ne încingea un soare ucigător, azi e ploaie grea şi vizibilitate spre zero.
Piramida
şi Sfinxul
Fiecare
interpretează ce vrea ☺
Parcursesem ceva mai mult de jumătate
din „mini-creasta de Făgăraş” – aici
găsiţi şi partea a doua a Pricopanului.
Reperul celor două bucăţi de Culmea
Pricopanului sunt băncuţele proiectate
pentru popas în Şaua Şerparu, înainte de
urcarea pe care-am luat-o în piept cu apă din cer. Imediat am fi cucerit un nou vârf, Vârful Piatra Râioasă (346 m). Asta e! Poate că,
dacă era o altă denumire, ne proţăpeam sus. ☺
De aici, nu ne rămâne decât varianta
Măcin-oraş via mănăstire. Suntem pe traseul de biciclete – cicloturism.
Măcin-Măcin, însă cum ne înfiinţăm noi taman în Greci, la 15 kilometri depărtare?
Întrebare întrebătoare, la care avem răgaz să ne gândim printre stropii cei
deşi. ☺
*Cel mai înalt punct de pe Culmea
Pricopanului este Vârful Sulucul Mare (370 m).
*La vizibilitate ridicată, de pe Culmea
Pricopanului se poate identifica Turnul de televiziune din Galaţi, cu ai săi
110 metri înălţime.
De pe Culmea
Pricopanului puteţi poposi direct în punctul cel mai înalt din Măcin, Vârful
Ţuţuiatu (467 m).
De la încheierea traseului
marcat de creastă, dacă nu mai coborâţi la Mănăstirea Izvorul Tămădurii,
ajungeţi direct în satul Greci – în continuarea crestei, după două-trei ore, pe
un nermarcat (dacă abordaţi de la început traseul începând din stânga).
Noi, din creastă până la mănăstire, apoi
până la intersecţia cu drumul naţional, pe jos, am înghiţit kilometri buni.
Noroi şi ploaie – ce-ţi poţi dori mai mult de la o drumeţie montană?! ☺
Iarbă
la pământ; atât a rămas din Munţii Măcinului astăzi
După juma’ de oră de înc-o murătură la
pătrat în DN, şi-a făcut milă de noi un şofer de camionetă, care ne-a plantat chiar în centrul satului Greci.
Mulţumim, oriunde te-ai afla!
Am mai dârdâit nişte ore la masă şi până
la cazare – acolo, la mine apa caldă a zis
STOP. Să fie maxim!
În compensaţie, am furat cireşe din
livadă. ☺
Nu, n-am răcit – nici eu, nici Adi –
după toată apa care a curs pe noi în Leaota şi în Măcin. Pe mine una mă
ia rău de la condiţii ne-naturale, gen aer condiţionat.
Poveşti
de seară
Seara, ne-am plimbat o ţâră şi ne-am
întins la poveşti cu o familie din Greci, în grădina lor. Eu n-am avut parte de
rude la ţară, aşa că am scos mici
„wow”-uri la fiecare plăntuţă pe care-am pus ochii.
Munţii
Măcinului, cu un cer mai limpezit
A doua zi, a fost o mică aventură cu
revenirea în Capitală, de care ne despart mai puţin de 250 de kilometri.
A durat o zi întreagă să aterizăm în Bucureşti – dimineaţa, de la
pensiunea din Greci ne-am făcut de transport auto asigurat până în drumul
naţional.
Acolo, am aşteptat nişte minute bune, cu
bagajele-n şosea, un microbuz (10 lei)
până în Smârdan. Pe site şi telefonic se lăudau că ajung până în Brăila. Ţeapă!
☺
Preţ traversare cu bacul peste Dunăre Smârdan – Brăila 1,50 lei / persoană.
Azi
era de drumeţie?! Poate...
Un domn drăguţ s-a oferit să ne
transporte cu o dubiţă de la bac până la (auto)gară. Am hotărât să mergem cu
trenul (60 de lei), ca să evităm
aglomeraţia şi să avem ceva libertate de mişcare.
Ura, seara eram acasă! ☺
Din
vechimea feroviară a Brăilei
DATELE TEHNICE ALE PRICOPANULUI
☺ Traseul Culmea Pricopanului este
accesibil tot timpului anului, pentru majoritatea categoriilor de turişti.
Cei mai mulţi recomandă parcurgerea
acestei creste de Măcin primăvara, când totul explodează de verde, florile îşi
recuceresc regatul, inclusiv în câmpurile de jos. Şi când nu te omoară cele (peste)
30 de grade, în lipsa vegetaţiei.
Cred că-i frumos şi toamna,
cu nepreţuitele sale culori.
☺ Atenţie la vânt! Nu se lasă (aproape)
deloc pe Culmea Pricopanului! Tre’ să fie un
vis iarna!
☺ Parcaţi maşina cât mai aproape de
ieşirea din traseul ce străbate Culmea Pricopanului, ca să vă fie de folos la
întoarcere!
INDICATOARE. Altitudini, durată
☺ Bandă
albastră: Mănăstirea Izvorul Tămăduirii (44 m altitudine), început traseu
Culmea Pricopanului – Izvorul Fântâna de leac – Vârful Caramalău (277 m) –
Vârful Vraju (336 m) 2 ore, cu tot
cu adăpostirea de ploaie
☺ Bandă
albastră: Vârful Vraju – Şaua Şerparu, spre Vârful Piatra Râioasă (346 m) –
Mânăstirea Izvorul Tămăduirii, pe traseul de cicloturism aproximativ 1 oră şi jumătate, în condiţii de ploaie şi vânt
TOTAL: 4 ore (cu pauzele... de ploaie)
În mod normal, aveţi nevoie
de 3-4 ore, cu tot cu pauze, pentru străbaterea traseului montan complet Culmea Pricopanului.
Distanţa străbătută de noi: 10 kilometri.
Traseul Culmea Pricopanului
este considerat de DIFICULTATE MEDIE.
SURSE de APĂ
La Izvorul Fântâna de Leac, în
apropierea Mănăstirii Izvorul Tămăduirii (10 minute), la ascensiunea începând
din partea stângă a acestuia.
!!! ATENŢIE! Mai ales pe timp
de vară, izvorul poate fi secat.
În
apropierea locului de popas din Şaua Şerpau se găsesc două izvoare. Primul se
află în Valea Sulucului, la 200-300 de metri distanţă, iar al doilea – tot la
200-300 de metri, către Valea Izvoarelor.
(sursa: ecomuntiimacinului)
Atenţie la căpuşe şi la vipere!!!
Taxă vizitare Parcul Naţional Munţii Măcinului: 6 LEI /
persoană (pe traseele marcate, fără ghid).
Taxă campare în locurile special amenajate: 6 LEI / persoană
/ noapte.
Toate taxele (inclusiv cele pentru
turism ecvestru şi cele de ghidaj – la cerere) se achită prin virament bancar.
Detalii, AICI.
☺ Parcul Naţional Munţii Măcinului este
un loc ideal pentru practicarea cicloturismului. Traseele le găsiţi AICI.
DISTANŢE până în oraşul Măcin, judeţul Tulcea:
*Din Bucureşti – 240 km;
*Din Constanţa – 155 km;
*Din Tulcea – 80 km;
*Din Galaţi – 30 km;
*Din Brăila – 20 km;
*Din Greci – 15 km.
Frumoasă tură! Am să trec și eu Munții Măcin pe lista "Must visit", m-au convins peisajele cu stânci:D.
RăspundețiȘtergereMulţumim!
ȘtergereAşa să faci! Şi să vezi cum e fără nori şi ploaie! ...şi când te gândeşti cât am evitat eu munţii ăştia "mici", şi acum mi-e dor de ei în fiecare zi!
http://la-povestile-mele.blogspot.ro/2016/06/mini-creasta-de-fagaras-culmea.html
Faine fotografiile chiar si pe asa vreme. Abia asteptam primavara pentru o escapada prin batranii munti. :)
RăspundețiȘtergereMihaela Pojogu
Mulţumim! De fapt, Adi e responsabilul fotografic.
ȘtergereMi-e ciudă şi acum că nu am putut merge mai mult - noi ne planificasem să ajungem direct în Greci, pe creastă :(
Poate reuşim să ne sincronizăm şi să ne vedem la primăvară prin Măcin!
Mulțumesc!
RăspundețiȘtergereMulţumesc şi eu, pentru toate vizitele... şi comentariile!
Ștergere