Kilograme de ploaie in Macin – Culmea Pricopanului

Traseu

*Mănăstirea Izvorul Tămăduirii – Izvorul Fântâna de leac – Vârful Caramalău – Vârful Vraju – Şaua Şerparu – spre Vârful Piatra Râioasă – Mânăstirea Izvorul Tămăduirii, pe traseul de cicloturism

Măcinul de anul acesta e invers faţă de acum doi ani, întâi cu Vârful Ţuţuiatu (cu bujorii ca super-bonus), Culmea Pricopanului rămânând pentru a doua zi. Suntem limitaţi de timp, nu că n-am avea poftă de mai mult.

Dacă ieri vremea nu ne-a dezamăgit – din contră! –, astăzi ne trezim pe vânt şi înnorat.

Scăpăm de ploaie? Mmm... poate??? Să fim optimişti?

Data: 8 mai 2018

Cazare: în satul Greci, judeţul Tulcea

Paranteză

Munții Măcinului s-au format la sfârșitul paleozoicului, acum aproximativ 300 de milioane de ani.

Măcinii s-au înălţat cândva la 3000 de metri deasupra nivelului mării.

Mai multe despre Munţii Măcinului, traseele de aici, minoritățile Dobrogei, fauna și flora sprecifice descoperiţi la Centrul de Vizitare al Parcului Național Munții Măcinului, cu sediul în satul Greci, sau pe site.

Închidem paranteza.

☺ Culmea Pricopanului este creasta secundară a Munţilor Măcin.

Culmea principală cuprinde, printre altele, Vârful Ţuţuiatu, cel mai înalt din Măcin (467 m).

☺ Voi sublinia şi aici: Munţii Măcinului, deşi mici ca altitudine, nu trebuie subestimaţi!

Cazul particular e Culmea Pricopanului, unde întâlneşti stâncăraie, grohotiş, un soi de gol alpin, unde urci abrupt şi cobori aşişderea – chiar dacă pentru o scurtă perioadă de timp, ambele. Iar dacă prinzi un pic de soare, în locurile acestea de stepă...

Nu trebuie omis nici ce scrie (oficial) la intrarea în traseu – în ambele părţi: „Traseu de dificultate MEDIE; relieful este de tip alpin şi, chiar dacă înălţimea culmii pare mică, efortul este susţinut la urcuş”.

Aşadar, echipamentul de munte e must!

De ce „ambele părţi” de mai sus?

Fiindcă puteţi începe urcarea în creastă fie din dreapta, fie din stânga Mănăstirii Izvorul Tămăduirii.

☺ Între centrul oraşului Măcin şi Mănăstirea Izvorul Tămăduirii sunt aproximativ 2 kilometri.

Recomandat ar fi să parcurgeţi traseul în sens invers acelor de ceasornic, ca să nu fie cu soare în creştet la amiază şi ca să aveţi o urcare mai lină la început.

La cum se prezenta cerul la prezentarea noastră la poalele Culmii Pricopanului, zău dac-ar fi contat în ce direcţie ne îndreptam. Am ales varianta de acum doi ani, prin stânga.

Loc de campare

Când se joacă ploaia şi vântul cu noi; granitul, în toate formele

La două tremi din urcarea spre creastă, ne-a blagoslovit o ploaie uşoară, apoi mai... torenţială. Ne-am pitit la adăpostul unor stânci.

Îi dădea şi cu vâj... ce să zic?! Eu n-am mai vrut să urc mai departe.

„N-am venit degeaba până aici...! Am mai mers pe ploaie, chiar mai rea”, mă impulsionează Adi.

„OK, şi cu ce ne alegem din frumuseţea Măcinului?! Drumeţie doar de dragul drumeţiei şi de... bifat?”, sare rapid drăcuşorul de pe umăr.

Picăturile s-au mai rărit, dar nu de tot. Negureală tot e.

Veţi vedea într-o serie de fotografii marcajul cruce albastră. Acesta, comun o parte cu marcajul bandă albastră de Pricopan, merge pe Valea Jijilei, până în Jijila – total Mănăstirea Izvorul Tămăduirii - Jijila: 7 kilometri.

Mănăstirea Izvorul Tămăduirii, în „vale”

Deci: cam ce-ar putea să ne gâdile privirea şi urechile

Făgăraşii de la Dunăre (mini-creastă de Făgăraş)

Expresia „Făgăraşii de la Dunăre” nu-mi aparţine, am găsit-o la cei de la montaniarzi.ro.

Îmi amintesc cum e cu „mini-creasta de Făgăraş” când începem să coborâm, apoi să urcăm, iar să coborâm şi tot aşa. Huţa-huţa, ca de la Bâlea pe Negoiu... în dimensiuni mai mici, fireşte. ☺

Din ceaţă, oraşul Măcin

  

Oraşul Brăila – daaa, atât de aproape e!

Bolovăneală

 

Vârful Vraju - stânga, 335 m - şi Vârful Fântâna de Leac, 252 m (cel cu crucea din lemn), dreapta, spre mijloc

O vedere a Vârfului Caramalău (277 m)

Vârful Fântâna de Leac (252 m)

Un alt unghi al Vârfului Caramalău

Dacă nu ne-ar înnebuni norii negri şi ce cade de prin ei, ar fi şi mai şi decât e!

Vârful Vraju (335 m) ne oferă maximum de peisaj în maximum de condiţii meteo – nu tu ploaie, nu tu vânt, da’ nici soare. Vreo jumătate de oră ne-au înţepenit (vorba vine!) picioarele aici.

Aaaa... să nu uit: sunt mai multe plăcuţe pe vârfurile Pricopanului decât acum doi ani! Pe atunci nu prea ştiam noi cum se chemau piscurile alea de ne tot săreau în cale.

Carieră de piatră în pântecele muntelui...

Panoramele Vârfului Vraju... şi mai departe

Mănăstirea Izvorul Tămăduirii

 

Braţul Măcin al Dunării

Ploaie rea în apropierea Sfinxului dobrogean. Aici punem capăt, după 97% din traseu cu precipitaţii – fie că a fost ea ploaie sau burniţă.

Uite că natura are ea balanţa ei – acum doi ani pe Pricopan ne încingea un soare ucigător, azi e ploaie grea şi vizibilitate spre zero.

Piramida şi Sfinxul

Fiecare interpretează ce vrea ☺

Parcursesem ceva mai mult de jumătate din „mini-creasta de Făgăraş” – aici găsiţi şi partea a doua a Pricopanului.

Reperul celor două bucăţi de Culmea Pricopanului sunt băncuţele proiectate pentru popas în Şaua Şerparu, înainte de urcarea pe care-am luat-o în piept cu apă din cer. Imediat am fi cucerit un nou vârf, Vârful Piatra Râioasă (346 m). Asta e! Poate că, dacă era o altă denumire, ne proţăpeam sus. ☺

De aici, nu ne rămâne decât varianta Măcin-oraş via mănăstire. Suntem pe traseul de biciclete – cicloturism. Măcin-Măcin, însă cum ne înfiinţăm noi taman în Greci, la 15 kilometri depărtare? Întrebare întrebătoare, la care avem răgaz să ne gândim printre stropii cei deşi. ☺

*Cel mai înalt punct de pe Culmea Pricopanului este Vârful Sulucul Mare (370 m).

*La vizibilitate ridicată, de pe Culmea Pricopanului se poate identifica Turnul de televiziune din Galaţi, cu ai săi 110 metri înălţime.

De pe Culmea Pricopanului puteţi poposi direct în punctul cel mai înalt din Măcin, Vârful Ţuţuiatu (467 m).

De la încheierea traseului marcat de creastă, dacă nu mai coborâţi la Mănăstirea Izvorul Tămădurii, ajungeţi direct în satul Greci – în continuarea crestei, după două-trei ore, pe un nermarcat (dacă abordaţi de la început traseul începând din stânga).

Noi, din creastă până la mănăstire, apoi până la intersecţia cu drumul naţional, pe jos, am înghiţit kilometri buni. Noroi şi ploaie – ce-ţi poţi dori mai mult de la o drumeţie montană?! ☺

Iarbă la pământ; atât a rămas din Munţii Măcinului astăzi

După juma’ de oră de înc-o murătură la pătrat în DN, şi-a făcut milă de noi un şofer de camionetă, care ne-a plantat chiar în centrul satului Greci. Mulţumim, oriunde te-ai afla!

Am mai dârdâit nişte ore la masă şi până la cazare – acolo, la mine apa caldă a zis STOP. Să fie maxim!

În compensaţie, am furat cireşe din livadă. ☺

Nu, n-am răcit – nici eu, nici Adi – după toată apa care a curs pe noi în Leaota şi în Măcin. Pe mine una mă ia rău de la condiţii ne-naturale, gen aer condiţionat.

Poveşti de seară

Seara, ne-am plimbat o ţâră şi ne-am întins la poveşti cu o familie din Greci, în grădina lor. Eu n-am avut parte de rude la ţară, aşa că am scos mici „wow”-uri la fiecare plăntuţă pe care-am pus ochii.

Munţii Măcinului, cu un cer mai limpezit

A doua zi, a fost o mică aventură cu revenirea în Capitală, de care ne despart mai puţin de 250 de kilometri.

A durat o zi întreagă să aterizăm în Bucureşti – dimineaţa, de la pensiunea din Greci ne-am făcut de transport auto asigurat până în drumul naţional.

Acolo, am aşteptat nişte minute bune, cu bagajele-n şosea, un microbuz (10 lei) până în Smârdan. Pe site şi telefonic se lăudau că ajung până în Brăila. Ţeapă!

☺ Preţ traversare cu bacul peste Dunăre Smârdan – Brăila 1,50 lei / persoană.

Azi era de drumeţie?! Poate...

Un domn drăguţ s-a oferit să ne transporte cu o dubiţă de la bac până la (auto)gară. Am hotărât să mergem cu trenul (60 de lei), ca să evităm aglomeraţia şi să avem ceva libertate de mişcare.

Ura, seara eram acasă! ☺

Din vechimea feroviară a Brăilei

DATELE TEHNICE ALE PRICOPANULUI

☺ Traseul Culmea Pricopanului este accesibil tot timpului anului, pentru majoritatea categoriilor de turişti.

Cei mai mulţi recomandă parcurgerea acestei creste de Măcin primăvara, când totul explodează de verde, florile îşi recuceresc regatul, inclusiv în câmpurile de jos. Şi când nu te omoară cele (peste) 30 de grade, în lipsa vegetaţiei.

Cred că-i frumos şi toamna, cu nepreţuitele sale culori.

☺ Atenţie la vânt! Nu se lasă (aproape) deloc pe Culmea Pricopanului! Tre’ să fie un vis iarna!

☺ Parcaţi maşina cât mai aproape de ieşirea din traseul ce străbate Culmea Pricopanului, ca să vă fie de folos la întoarcere!

INDICATOARE. Altitudini, durată

☺ Bandă albastră: Mănăstirea Izvorul Tămăduirii (44 m altitudine), început traseu Culmea Pricopanului – Izvorul Fântâna de leac – Vârful Caramalău (277 m) – Vârful Vraju (336 m) 2 ore, cu tot cu adăpostirea de ploaie

☺ Bandă albastră: Vârful Vraju – Şaua Şerparu, spre Vârful Piatra Râioasă (346 m) – Mânăstirea Izvorul Tămăduirii, pe traseul de cicloturism aproximativ 1 oră şi jumătate, în condiţii de ploaie şi vânt

 

TOTAL: 4 ore (cu pauzele... de ploaie)

În mod normal, aveţi nevoie de 3-4 ore, cu tot cu pauze, pentru străbaterea traseului montan complet Culmea Pricopanului.

Distanţa străbătută de noi: 10 kilometri.

Traseul Culmea Pricopanului este considerat de DIFICULTATE MEDIE.

SURSE de APĂ

La Izvorul Fântâna de Leac, în apropierea Mănăstirii Izvorul Tămăduirii (10 minute), la ascensiunea începând din partea stângă a acestuia.

!!! ATENŢIE! Mai ales pe timp de vară, izvorul poate fi secat.

Legenda Fântânii de leac v-am povestit-o AICI.

În apropierea locului de popas din Şaua Şerpau se găsesc două izvoare. Primul se află în Valea Sulucului, la 200-300 de metri distanţă, iar al doilea – tot la 200-300 de metri, către Valea Izvoarelor.

(sursa: ecomuntiimacinului)

Atenţie la căpuşe şi la vipere!!!

Taxă vizitare Parcul Naţional Munţii Măcinului: 6 LEI / persoană (pe traseele marcate, fără ghid).

Taxă campare în locurile special amenajate: 6 LEI / persoană / noapte.

Toate taxele (inclusiv cele pentru turism ecvestru şi cele de ghidaj – la cerere) se achită prin virament bancar. Detalii, AICI.

☺ Parcul Naţional Munţii Măcinului este un loc ideal pentru practicarea cicloturismului. Traseele le găsiţi AICI.

DISTANŢE până în oraşul Măcin, judeţul Tulcea:

*Din Bucureşti – 240 km;

*Din Constanţa – 155 km;

*Din Tulcea – 80 km;

*Din Galaţi – 30 km;

*Din Brăila – 20 km;

*Din Greci – 15 km.

NOTĂ: Fotografiile sunt realizate de Adrian Botescu.